911 matches
-
-i Încălzească ceaiul ca sa se dezmeticească, În timp ce-o s-o scoată din garaj pe Merceditas, asemenea slăbiciuni le stăteau bine francezilor... Carlos nu era În apele lui; din fericire, cînd s-a urcat În Mercedes și-a văzut mustața tunsă perfect În oglinda retrovizoare, mustața asta de milioane, ai răbdare, frățioare, ia aminte și dă-i Înainte, toate la timpul lor: Santiaguito cu Vilma acolo, aici Bobby cu țîțoasa; are gură rea Coana-mare. Lungă fusese odiseea lui Bobby, de cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
gulerul răsfrînt și o haină din tweed maro, cu petice de piele la coate. Avea un săculeț ca un rucsac de autostopist, iar cureaua Îi stătea de-a curmezișul pe piept. Părul blond era lung - Duncan, desigur, Îl văzuse doar tuns scurt - și nu era dat cu briantină; datorită gesturilor lui energice, cîte o buclă Îi cădea pe frunte, iar el Își tot ridica mîna să și-o aranjeze la loc. MÎinile Îi erau la fel de bronzate ca fața. Unghiile erau tăiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
sos. Înjurăturile sunau ca lătratul unui animal furios, dar oamenii se Întoarseră să se uite, apoi reveniră, de parcă ar fi fost plictisiți. Fraser, observă Duncan, nu se Întorsese deloc. Se certa În continuare cu Watling. Își pusese mîna În părul tuns și spunea: — Noi doi n-o să fim niciodată de acord! Vocea lui se auzea clar acum; sala se potolise puțin după ieșirea domnului Garnish. Pe bărbatul din dreapta lui Watling Îl chema Hammond, era dezertor și arestat pentru jaf - se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Mulțimea aflată pe peronul gării Fortului pulsează ca o singură inimă. Funcționari cu gulerele murdare, vânzători de ceai și dulciuri, de ziare, cerșetori, hoți de buzunare, soldați englezi nebărbieriți, sufocați de căldură, cântând cântece deocheate, gentlemeni hinduși, îmbrăcați îngrijit, subalterni tunși chilug, care îi vor alunga pe respectivii gentlemeni de pe locurile rezervate, madame-sahib cu un aer nemulțumit, mergând în fața hamalilor care le poartă valizele pe cap, familii de țărani care dorm câte trei generații într-un singur rând cu bagajele sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
privească așa, ca prin ceață, protejatul, care se ridică și declamă. — O, da, murmură maiorul. Rostește corect. Așa! Pagină separată Fâșâitul unui proiector. Un fascicul alb de lumină se revarsă pe un ecran, punând în evidență o duzină de capete tunse modern, dar goale. Cu părul scurt, ondulat și pomădat, prințul Firoz și prietenii săi speciali, sunt prăbușiți în fotoliile roșii, de pluș, în întuneric, anexe inutile și neputincioase ale acestor tunsori elaborate. Rămășițele fostei lor preocupări sunt aruncate pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pleci, te rog? Bobby se ridică și se strecoară spre bar, unde comandă o băutură răcoritoare și o fixează cu privirea pe cea care nu-i este soție lui Torrance. Este cu mult mai atrăgătoare decât prima oară. Are părul tuns scurt la spate și un pic mai lung în față, lăsând expus vederii un gât atât de sensual, încât albeața lui pare indecentă. Râde și bea cu partenerii ei și ochii îi strălucesc înșelător. — Bobby! Bobby! Ce faci aici? Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
acestea, este o profesoară bună. Stânga, unu, doi, dreapta unu doi și viz elehgaanz, da! Curând, își petrecere serile la Palatul de Dans Hammersmith, unde orchestra Brylcreemed scoate câte un foxtrot printre rotocoalele fumului de țigară și fetele cu părul tuns scurt îl lasă să le calce pe picioare, apoi îl duc în jos pe râu unde este întuneric și liniște. Treptat, începe să se relaxeze în acest oraș, simțurile sale punându-se în armonie cu diferitele particularități ale spațiului londonez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
edițiile școlare, ar duce inevitabil la violență. Această atitudine este încurajată de cancelarie. Bridgeman știe toate astea și devine aproape paranoic în a nu se expune în timpul operației de scoatere a pantalonilor. Cu toate că are pantofi din piele de căprioară, părul tuns scurt și cravata sa de mătase este într-o nuanță discretă de roșu de Burgundia. Acești prieteni, Esteții, sunt doar unul din grupurile pe care le cultivă din gama largă, dar bine definită de cunoștințe. Astăzi, organizează micul dejun pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pe Niddrie ieșind pe ușă, Îmbunătățind atmosfera cam tot În același fel. Până și Toal pare mai săltăreț acum. — Bărbatul era Îmbrăcat În blugi, un tricou roșu și o bluză de trening neagră cu dungi portocalii pe mâneci. Avea părul tuns scurt. Amanda, gesticulează Toal spre gagicuța aia bătută-n cap Amanda Drummond, care se ocupă cu singurul lucru pe care e În stare să-l facă, adic-o mânăreală semi-birocratică, Împarte-le copii ale descrierii. Drummond și-a tuns scurt părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
acu, spune Dougie Gillman În barbă. Eu chicotesc și Gus Bain face la fel. — Scuze, Dougie. Vrei să ne spui și nouă? zâmbește sarcastic Toal. — Nee, șefu, i-ok. Nu-i nimic, dă din umeri Gillman. Dougie Gillman are părul castaniu, tuns scurt, ochii albaștri Înguști și reci, fălcile mari și atât de puternice c-ai putea să-ți frângi deștele. E cam denălțimea mea, un metru șaptezeci, dar tot patâta de lat. — Poate dacă aveți răbdare, domnilor, spune Toal cu răceală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cerceii de culoarea smaraldului, precum și pantofii sport care arătau destul de uzați. Nici vorbă de tâlhărie deci, probabil nici de viol sau mutilare. Nu avea nici verighetă pe deget. - Cine a fost primul la fața locului? O femeie înaltă și brunetă, tunsă scurt, pe a cărei insigna scria D. FRANCISCOVICH, spuse: - Noi am fost primele. Partenera ei, o blondă ceva mai scundă, pe al cărei piept se putea citi N. AUSONIO, o aprobă tacit. În ochii amândurora se citea încordarea, iar Franciscovich
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Acum să vedem dacă putem rupe vraja, comentă Rhyme. - Spune-i despre „Omul Dispărut”, spuse Sachs, amintindu-și de discuția de mai devreme. Kara îi puse în temă cu acest număr de iluzionism în timp ce își trecea neîncetat mâna prin părul tuns scurt. Era într-adevăr o asemănare izbitoare cu manevra Magicianului din acea dimineață. Nu uită se le dea la sfârșit vestea descurajatoare că era un truc foarte răspândit printre artiștii magiei. - Dă-ne o idee despre cum se procedează pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
rândul său apariția în capul scărilor și se alătură foarte repede roșcatei. Se consultară pentru câteva momente. Mai era cineva cu ei - cineva care nu părea polițist. Era o tânără femeie, cu ochii de un albastru strălucitor și cu părul tuns scurt și vopsit într-o nuanță violentă de roșu. Privi la rândul ei în mulțime și apoi îi șopti ceva polițistei, care porni grăbită în altă direcție. Tânăra cu părul scurt rămase în compania bărbatului și amândoi începura să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Ce plăcut este, domnule dascăl, să-mi amintesc de locurile unde am învățat și mai ale de dumneavoastră care ați fost ca o lumină pentru mine. Îmi amintesc aievea toate vorbele dumnea-voastră, vă văd parcă și acum înfățișarea plăcută, mustața tunsă scurt, dinții lungi, cu strungă mare la mijloc. Și niciodată nu voi putea să uit lecțiile dumneavoastră de gramatică, istorie, muzică și matematică. Dumneavoastră ne-ați învățat cum să recităm poeziile eroice, cum să cântăm după tonul diapazonului, dar mai
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
în jurul chipului venerat al dascălului, realizând prin acest fragment o adevărată identitate. Un portret fizic este schițat cu ajutorul descrierii. Era un om bine făcut, puțin cam chel în vârful capului, cu ochii foarte blajini. Când zâmbea, se arăta sub mustața tunsă scurt niște dinți lungi cu strungă mare la mijloc. Autorul face ca figura fostului său dascăl să retrăiască în sufletul cititorului prin bogăția sufletească, prin personalitatea acestuia oglindită în fapte și în vorbe, prin relațiile învățătorului cu elevii. Povestitorul atrage
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ofițer activ printre cei de față, căzu ca un duș rece, reamintindu-le brusc că sunt pe front. Toate privirile se întoarseră spre Varga și în toate lucea o întrebare... Privirile acestea mulțumiră orgoliul huzarului brun, tânăr, frumos, cu mustăcioara tunsă și cu înfățișarea încăpățînată. Era nepotul profesorului de filozofie de la Budapesta și avea ambiția să fie socotit mare cunoscător de cai. Apostol îl întîlnise des în casa profesorului și, cu toate că i s-a părut gol și fudul, s-a împrietenit
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
doctorului și nu va putea pleca mai repede în sat. Când ajunse mai aproape, îl văzu Klapka și îi făcu semne cu mâna să se grăbească. In mijlocul artileriștilor se afla un ofițer român, oacheș, cu o mustăcioară neagră, mică, tunsă, cu capul gol și uniforma plină de noroi, iar mai departe, păzit de patru huzari înarmați, stăteau vreo șapte soldați, cu fețele strâmbe de groază, uitîndu-se năuc la grupul care cuprindea pe ofițerul lor. ― Bravo, bine că vii să ne
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
tău încă mai crește, vor mai trece câțiva ani până când își va căpăta forma finală, dar și eu sunt la fel ca ea, mă gândesc plină de invidie la Șhira și la Meirav, slăbuțe și bronzate, cu părul lor frumos tuns și cerceii sclipitori, atârnând de lobii urechilor lor asemenea unor dulci secrete. Acum vreau și eu să merg acasă, abia aștept să ajung, nu mai pot aștepta, aici suntem expuse, numai acasă vom fi în siguranță, dar mallul se întunecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
copiii, este al meu, este al meu, urlă ele, și eu urlu, ești soțul meu, nu mă poți părăsi, dar deodată, printre strigătele mele, în fața ochilor îmi strălucește o imagine violentă, îngălbenită din pricina trecerii anilor, a doi copii cu părul tuns scurt, împletindu-și degetele mâinilor într-o cameră micuță, îmi amintesc cum îmi scriam numele pe lobul urechii lui și de fiecare dată când literele începeau să se șteargă, le îngroșam din nou, cu un pix albastru, iar el râdea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Ceea ce stârni un comentariu din partea lui Frost. ― Cuvântul magic. În sfârșit vom fi lămuriți. Poate că tinerețea lui Gorman îi îngrijora, deși era mai în vârstă decât cei mai mulți dintre ei. Dar neîncrederea lor se putea justifica prin înfățișarea acestuia: bine tuns și pieptănat, chiar și după câteva săptămâni petrecute într-un cheson criogenie; pantalonii la dungă: cizme lucioase ca metalul lustruit. Era impecabil. Prea, se pare. Pe când se învrednicea cu mâncatul, bombănitul și privitul în jur, Bishop ajunse la cealaltă masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
său încă nu de tot în infern. La nivel iconic, metamorfoza șocantă a lui Barrett ține tot de schizofrenie: de la hipnoticul și frumosul bărbat brun, cu ochi puternici și cu părul aproape electrizat, trecând apoi la cel cu metehne schizo, tuns chilug, care își rade inclusiv sprâncenele, ajungând la bătrânul decăzut (ce avea să moară de cancer la pancreasă filmat clandestin de niște fani idioți și voyeuriști, fără rușine... M-am gândit, uneori, cum ar fi fost Pink Floyd nu doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
la operă ținem ca la ochii din cap, că ei ne-au mai rămas. Lunecăm deci mai departe, mai spre dreapta, trecem la Iovănuț ce privește cu coada ochiului carnea rumen-maronie a tătăroaicelor care serveau forfotind, trecem și de tătarul tuns scurt, cu urechile atente, pe care l-am zărit o clipă la începutul povestirii noastre și care, deși n-a participat la acțiunea propriu-zisă, s-a învârtit mereu în preajma ei, și ne așezăm în sfârșit în dreapta lui Broanteș, rapsodul căruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Rușii, după ce le-au dezbrăcat și le-au tuns și și-au făcut râs de ele, săracele și le-au trimăs la pohodit siberiile; și tot așa, de săracii călugări de la Curchi: unul nu s-a mai Întors din cei tunși și rași și dezbrăcați și bătuți cu nagaica și cu tocul naganului și pohodiți na sibir - cei pe care i-am colindat, sunt ascunșii și fugiții și trecuții dincolo de Prut. Și mai aud că ce sărace au mai rămas mănăstirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
prins cu pioneze un orar de autobuz, tipărit În două culori. Am privit spre stînga, de-a lungul despărțiturii. N-am văzut decît un birou vechi, demodat, și ceva care aducea a observator. În spatele biroului răsări un cap de fată tunsă băiețește, iar sub birou doi genunchi albi, rotunzi, strîns lipiți. Bună seara, am zis, mai voios decît ar fi fost cazul, frecîndu-mi Între timp brațele și umerii pe rînd, ca și cînd aș fi vrut să mai vîr ceva căldură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
spun. Își duse deodată ambele mîini la cap și-și Îndepărtă părul de parcă ar fi curățat de coajă o piersică coaptă. Avea cu totul altă Înfățișare acum. Mă lovi tare cu peruca peste braț și Începu să-și scarpine părul tuns scurt. Barmanul, care privea acum În jos spre chiuvetă, părea din profil foarte lat În spate și musculos. Poate din cauza luminii, În zona favoriților se găsea o porțiune umbrită ce aducea cu o adîncitură, probabil vreo cicatrice În urma unei tăieturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]