11,705 matches
-
1521, după luptele de la Sabat și Belgrad, ungurii pierd zona sârbească, aceasta fiind o condiție esențială pentru înfrângerea creștinilor. Bătălia de la Mohacs din 1526, precum și asediile Vienei din 1529 și 1683 confirmă din plin acest fapt; astfel că, după asediul turcilor asupra Vienei în 1529 a trebuit, pentru consolidarea a ceea ce devenise zidul de apărare al lumii germane, să se înmulțească obstacolele artificiale în lungul acestui fluviu.24 Se poate vedea că imediat ce o putere și-a asigurat controlul asupra Strâmtorilor
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
apoi diferite seminții slave urmăresc și chiar reușesc să-și asigure stăpânirea pe ambele țărmuri ale fluviului acestea fiind dovezi că au existat tendințe permanente pentru stăpânirea ambelor țărmuri dunărene, în special asupra regiunii apropiate de guri.26 Slăbirea puterii turcilor după cel de-al doilea asediu al Vienei îi dă Apusului ocazia revanșei atât de mult așteptate; acest moment se pare ca marchează începutul decăderii Imperiului otoman, și linia să de retragere, respectiv linia de înaintare a Apusului, va da
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
atât de mult așteptate; acest moment se pare ca marchează începutul decăderii Imperiului otoman, și linia să de retragere, respectiv linia de înaintare a Apusului, va da naștere la lupte pentru obținerea controlului asupra Dunării. Prima mișcare de retragere a turcilor din Europa are loc prin semnarea tratatului de la Carlowitz (1699), tratat prin care, în urma luptelor dintre habsburgi, aliați cu polonezii și venețienii, și turci, aceștia din urmă pierd Ungaria, precum și controlul asupra unei părți din Dunăre. Încercarea de revanșa a
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Apusului, va da naștere la lupte pentru obținerea controlului asupra Dunării. Prima mișcare de retragere a turcilor din Europa are loc prin semnarea tratatului de la Carlowitz (1699), tratat prin care, în urma luptelor dintre habsburgi, aliați cu polonezii și venețienii, și turci, aceștia din urmă pierd Ungaria, precum și controlul asupra unei părți din Dunăre. Încercarea de revanșa a turcilor este sortită eșecului și ca urmare, beneficiile tratatului de la Carlowitz sunt sporite prin Pacea de la Passarowitz (1718), turcii fiind nevoiți să cedeze Belgradul
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
cu polonezii și venețienii, și turci, aceștia din urmă pierd Ungaria, precum și controlul asupra unei părți din Dunăre. Încercarea de revanșa a turcilor este sortită eșecului și ca urmare, beneficiile tratatului de la Carlowitz sunt sporite prin Pacea de la Passarowitz (1718), turcii fiind nevoiți să cedeze Belgradul, provincia Sabat, Banatul și Oltenia, situația politică din bazinul bătrânului fluviu modificându-se astfel simțitor. Ca urmare a acestor schimbări de frontiere și de dominație politică, efectele din domeniul navigației pe Dunăre nu au întârziat
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
dreptul de libertate de navigație și de comerț pe Dunăre până la Chilia, pentru că începând din 1784, Austria să dobândească dreptul de a naviga și în Marea Neagră. Schimbarea echilibrului de forțe pe continentul european spre 1800, ca urmare a decadentei puterii turcilor, este pentru problema Dunării de o importanță deosebită, dar minoră dacă o comparăm cu forța ideilor răspândite de Revoluția franceză, deoarece, în 1792, la Paris, se formulează pentru prima dată foarte clar principiul modern al libertății de navigație pe apele
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Dunăre prin incorporarea Basarabiei în Imperiu, în 1817 Poartă preda Rusiei și gură Sulina, pentru că în urmă tratatului de la Adrianopole (1829) și cel de-al treilea braț să treacă sub stăpânire rusă, evidențiind stăruința politicii sale privind înlăturarea totală a turcilor de la Dunăre; dar aceasta nu putea lăsa indiferență Austria, care chiar în 1829 punea bazele primei societăți de navigație cu aburi pe Dunăre pentru transportul pasagerilor și mărfurilor,28 ceea ce a dus la încheierea, în 1840, a primei convenții de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a balanței de putere în momentul în care conflictul religios privind Locurile Sfinte s-a transformat în conflict armat, prin ocuparea de către Rusia a Principatelor dunărene, a căutat să reechilibreze balanța de putere și de aceea s-a apropiat de turci, care erau sprijiniți și de francezi; aceștia, prin vocea lui Ludovic Napoleon, au declarat la rândul lor că doresc să mențină și să reînnoiască drepturile și privilegiile Bisericii catolice din Bethleem și Ierusalim.32 De asemenea, prin această luare de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și McKersie Robert B., A Behavioral Theory of Labor Negotiations. An Analysis of a Social Interaction System, McGraw-Hill, New York, 1965. Wolff Robert Lee, The Balkans în Our Time, W. W. Norton, New York, 1967. Xenopol Alexandru D., Războaiele dintre ruși și turci și înrâuirea lor asupra ȚărilorRomâne, Editura Albatros, București, 1997. Zartman I. William and Berman Maureen R., The Practical Negotiator, Yale University, New Haven, 1982. Zwick Peter, Soviet Foreign Relations: Process and Policy, Prentice-Hall, New Jersey, 1990. *** Anuarul statistic al României
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
245. 25 Nicolae Dașcovici, op. cît., p. 123. 26 ibidem, p. 6. 27 C. I. Băicoianu, Dunărea. Privire istorică, economică și politică, Tipografia "Eminescu", București, 1915, p. 19. 28 ibidem, p. 36. 29 Alexandru D. Xenopol, Războaiele dintre ruși și turci și înrâuirea lor asupra Țărilor Române, Editura Albatros, București, 1997, p. 179. 30 Alfred Ț. Mahan, op. cît., p. 56. 31 C. I. Băicoianu, op. cît. pp. 48-50. 32 Istoria diplomației, vol. I, Editura Științifică, București,1962, p. 563. 33
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
copilu' ăsta zice: Nu mă lăsa mamă că nu-mi ajung banii, el e lăcătuș, câștigă două mii de lei pe lună, nu le ajung, că ea bea de stinge, vine numa' noaptea acasă, după miezul nopții, bea și fumează ca turcii". "Băiatul dumneavoastră ce zice?" "Ce să zică, că-i în spital, ea cu burta la gură, umblă lela toată ziua, vine numai după miezul nopții, moartă de beată". Se uită la copil și zice râzând: "Așa-i că vine moartă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
lui Ghica arbănașul, chiupruloiul din O samă de cuvinte a lui Ion Neculce, că dacă va găsi pită în Țarigrad, îl va face pe acesta, adică pe Ghica, domn în Moldova. E-hei! Dacă Vlad ar fi fost pui de turc, précis nu și-ar fi călcat promisiunea. Chiar te fascinase când te angajase ca administrator la Casa de Cultură, ideea că Vlad ăsta n-a uitat de unde a plecat și că vei ajunge și tu mare, ca Ghica - vodă, adică
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
contureze după 20 august 1877, când Mihail Cerchez devine comandantul Diviziei a II-a de rezervă și ocupă poziții în zona de operații între Diviziile III și IV, care făceau parte din armata de operații și a început luptele cu turcii la 27 august 1877. După ocuparea redutei Grivița nr. 1, Divizia a IV-a fiind extenuată și epuizată, ca și Divizia a III-a, Divizia a II-a ocupă zone de operații și are misiunea de a consolida și apăra
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93207]
-
are misiunea de a consolida și apăra Grivița nr. 1 și să pregătească atacul redutei Grivița nr. 2. Colonelul Cerchez întocmește ordinea de bătaie și regimentele 4 linie, 9 dorobanți, 6 linie și altele iau parte activă la luptele împotriva turcilor în zilele de 5 septembrie, 6 octombrie și 7 noiembrie 1877. Maiorul Teleman, ca și locotenent colonelul Cerchez, care a ajuns general, este în prima linie de bătaie, apoi se pregătește temeinic și participă activ la exercițiile din jurul Fortului Marelui
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93207]
-
1674, din 6 decembrie 1877). De la Nicopole pleacă în marș la Vidin unde situația trupelor române era grea. La 11 ianuarie 1878 orele 12.30, raportează de lângă Smârdan, generalului 8 „Anuarul armatei”, 1877, p. 134. M. Cerchez, despre reușita alungării turcilor și a ocupării satului Alragi, unde au fost încercuite trei escadroane de cavalerie română. În aceiași zi e menționat în ordinul de bătaie a Diviziei a II-a, alături de ceilalți comandanți ai regimentelor 6 linie, 9 dorobanți, 5 cavalerie, brigada
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93207]
-
afectat. De multe ori urmăream jandarmii plecând la instrucție. Seara când se întorcea îi așteptam la poartă pentru că ne aduceau fragi. Frumoase timpuri! Dar Baliff nu dormea. Tata, tot căpitan, este azvârlit la Bazargic, oraș cosmopolit din Cadrilater, cu greci, turci, tătari, bulgari, evrei. Era prin anii ’30, eram mărișor, la școală știu că ne-am împăcat cu toții. Îmi amintesc însă de o situație când am fost nevoit să folosesc forța asupra unui coleg. Îl lovise pe fratele meu. L-am
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
ăia nu sunt americani. Adevărații americani stau acasă și se uită la televizor, ca să vadă cum debarcă pușcașii marini americani, sau consumă droguri, sau fac filme sexy la Hollywood, armata care Îi păzește fiind alcătuită din chinezi, polonezi, români, negri, turci, ruși, și doar pe ici pe colo, cîte un american mai necăjit pus să-i comande pe ăștia, fiindcă n-a găsit nimic de lucru la New-York. Firește, astfel de lucruri nu vor putea fi niciodată dovedite, cum nu s-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Yale, un tînăr cercetător român de perspectivă, instruit special pentru astfel de misiuni. Palade mi-a promis că are să se mai gîndească la propunerea mea. La rîndul meu, i am promis că, dacă va muri, Liceul agroindustrial din comuna Podul Turcului, județul Bacău, va purta numele lui, dar nu s-a arătat prea Încîntat. Totuși, peste numai trei luni, Universitatea din Yale a acordat o bursă pentru un student român, nu știu dacă la intervenția lui Palade sau ca urmare a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
frunza, se indignează, se scarpină, își trece degetele prin păr, poate că m-ai înțeles greșit, insistă, sau poate că nu m-am exprimat eu cum trebuie. Asta e a treia oară cînd deschizi discuția asta, contabilizează Comandantul, parcă ești turc, îi taie vorba, mușcîndu-și fără să-și dea seama de cîteva ori buzele ca și cînd ar fi suferit de un tic nervos. Nici nu-mi închipuiam că o să-mi fie ușor să te conving, recunoaște Regizorașul, nici un actor mare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
întrebe cu ce treabă ne aflăm în zona asta, adăugă. — Asta înseamnă că ce s-a dat la televizor și a văzut o țară întreagă n-a fost decît o făcătură? începu Sena să bîiguie, teatru organizat? — Tu chiar ești turc? Crezi că-mi arde de glume în situații din astea? zise Dendé. Obișnuiește te cu ideea că încă n-am scăpat de ei. Nu înțelegi că de acolo vin? — Deci erau și ei acolo? întrebă Sena începînd să se resemneze
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
intre În tărtăcuța ta care sună a gol.,, Ascultă Antoniu, de ce te-ai Însoțit cu mine? Sunt bătrân, miros urât, mai beau, nu fac diferența Între bine și rău, n-am sentimente, trag vânturi În nasul tău, fumez ca un turc, sunt viclean și leneș, sunt incapabil să sufăr, și nu cunosc decât mocirla. Tu ai citit mult, știi lucruri de care eu nu am auzit În viața mea; aproape Îmi vine să cred că duci viață de cerșetor numai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
În care se auzea clinchetul clopoțeilor atașați de tichie. Pe atunci un knisch era un servitor, afirma Winkler, care știa din surse sigure (tatăl lui era abonat la Brockhaus), „sau, mai bine spus: un rob“. Dar asta numai până la asediul turcilor din 1683. De atunci, au dispărut de pe scena istoriei - până când Într-o zi au reapărut. Fischl adăugă pe un ton pedagogic, Înlăturând un fir invizibil de praf de pe mânecă, „așa cum reapar păduchii În șifoniere. “ Dar, bineînțeles, un knisch putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ochi miopi, dar atenți și constituție viguroasă, pe care o controla cu o delicatețe surprinzătoare. L-am găsit Într-un salon oriental, cu un etaj mai sus, scufundat Într-un scaun voluminos, capitonat cu catifea, picior peste picior, ca un turc, sorbind cafea dintr-o ceașcă aurită. În picioarele mari și goale purta niște pantofi tociți de lac. Lângă el stătea Kurt Gielke, extraordinarul său asistent și, totodată, partener de viață, cum mi s-a spus mai târziu. Cancelarul Sănătății ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
La Viena! Colegul lui dădu să spună ceva, dar se răzgândi. Deci ești din Viena, zici? Diels renunță la tonul ironic. Voi fi sincer cu tine, Knisch. Să nu crezi că poți valsa cu noi. Ești vienez cum sunt eu turc. Și stai aici doar de cinci ani. Asta nu prea te face locuitor al orașului. Nu ca mine, și nici măcar ca Pieplack. dar indiferent de unde ești, lucrurile nu stau prea bine. Au ieșit informații noi la lumină. O, da. Peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Îl vor ține legat. Aici, Înainte de astea, În vagonul-restaurant, În cușetă, pe coridor, trebuia să-și plănuiască fiecare cuvânt și să-și repete fiecare inflexiune a vocii. Și-ar fi dorit ca negocierile sale să fie cu englezi sau cu turci, dar domnul Eckman - și undeva, În fundal, enigmaticul Stein - erau din propria lui rasă, antrenați În a citi un Înțeles În tonul vocii și În degetele strânse În jurul trabucului. Pe interval apăruseră chelnerii, aducând supa. Myatt căută În buzunarul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]