2,309 matches
-
etnii formau poporul bucovinean, aflat sub aceeași autoritate, a Bucovinei și a Austriei. În urma politicii economice și demografice duse de Imperiul Habsburgic, la ultimul recensămînt făcut de Austria, În 1910, românii mai reprezentau doar 34,38% din populația Bucovinei, În timp ce ucrainenii ajunseseră la 38,38%. În regiunea dintre Prut și Nistru, pe care o are În vedere dl. Selejan, cea mai mare parte dintre români se deznaționalizaseră. Dar românii rămîneau parte constitutivă a poporului bucovinean. Situația este mult mai complicată astăzi
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
popor bucovinean: bucovinenii din nord trăiesc sub altă autoritate decît cei din sud. Putem vorbi despre bucovineni, locuiori ai vechiului teritoriu al Bucovinei, care sînt români și ucraineni, dar și polonezi, armeni, germani etc. Folclorul bucovinean cuprinde folclorul românilor, al ucrainenilor, al polonezilor etc. din Bucovina, cu note specifice, dar și comune, rezultat al conviețuirii vreme de mai multe generații. Cei mai mulți dintre ucrainenii veniți din Galiția, rutenii, s-au așezat pe lîngă satele românești și au participat la slujbele religioase din
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Bucovinei, care sînt români și ucraineni, dar și polonezi, armeni, germani etc. Folclorul bucovinean cuprinde folclorul românilor, al ucrainenilor, al polonezilor etc. din Bucovina, cu note specifice, dar și comune, rezultat al conviețuirii vreme de mai multe generații. Cei mai mulți dintre ucrainenii veniți din Galiția, rutenii, s-au așezat pe lîngă satele românești și au participat la slujbele religioase din bisericile românilor, neavînd posibilitatea de a-și construi biserici proprii. Așa s-au Întors la ortodoxie, căci În Galiția trecuseră (fuseseră obligați
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
dl. Iosif Selejan că Între cultura populară laică și cea religioasă există legături foarte strînse, biserica avînd un rol foarte important În coordonarea vieții colectivităților sociale. De aceea credem că, o dată cu frecventarea bisericilor ortodoxe din Bucovina, În practicile ritualice ale ucrainenilor au trecut numeroase elemente românești. În anul 1912 Zaharia Voronca publica la Cernăuți Mihalcea, cu neamurile boerești ce au stăpînit-o, carte din care aflăm că În această localitate din fostul district al Cernăuților, populația era, la acea dată, majoritar ruteană
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Iosif Selejan ne vorbește chiar domnia-sa. Ce sînt SÎnzienele, SÎnpetru, SÎntoaderul, de exemplu, cuprinse de autor printre datinile și obiceiurile bucovinenilor, strîns legate de ritualurile bisericești care au jucat un rol aparte, specific În formarea conștiinței de sine a ucrainenilor din Bucovina, dacă nu străvechi manifestări culturale ale românilor care au trecut și la ucraineni? Numele acestora amintesc de vremuri de Început ale creștinismului, propovăduit În provinciile dunărene În limba latină, iar azi sînt printre puținele nume românești În care
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de autor printre datinile și obiceiurile bucovinenilor, strîns legate de ritualurile bisericești care au jucat un rol aparte, specific În formarea conștiinței de sine a ucrainenilor din Bucovina, dacă nu străvechi manifestări culturale ale românilor care au trecut și la ucraineni? Numele acestora amintesc de vremuri de Început ale creștinismului, propovăduit În provinciile dunărene În limba latină, iar azi sînt printre puținele nume românești În care se păstrează antroponime latinești. Persistența manifestărilor legate de anume manifestări și chiar a numelui acestora
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
personalității celor ce trăiesc astăzi pe teritoriul fostei Bucovine, solicită eforturi aproape inimaginabile, căci trebuie să fie identificată partea de contribuție a fiecărei colectivități etnice. Folclor bucovinean există, căci există Bucovina ca o entitate spirituală, În care se cuprind și ucraineni, dar și polonezi, și armeni, și germani, și țigani și... Și nu pot fi excluși de aici, În nici un chip, românii. Chiar din partea Bucovinei unde românii au fost deznaționalizați. Ei trăiesc În creațiile folclorice, așa cum aduce aminte de ei antroponimia
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
la Basarabia, care devenise teritoriu românesc, așa cum a dorit Sfatul țării în ziua de 27 martie 1918 și sudul Dobrogei (Cadrilaterul), preluat după al doilea război balcanic. La acest Congres, în fruntea Partidului Comunist din România a fost ales un ucrainean, Vitali Holostenko, persoană ruptă de realitățile politico - economice ale țării noastre. Îndepărtarea elementelor românești din conducerea partidului a fost o tactică, bine gândită, a Moscovei, pentru a determina mișcări fracționiste în eșalonul de vârf al formațiunii politice. Au apărut lupte
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
mutații mult mai profunde. Răpirea Bucovinei în 1775, stăpânirea Transilvaniei și ocupația temporară la sud de Carpați nu aducea nimic bun pentru populația românească majoritară. Bucovina a fost inclusă în administrația Galiției și întregul aparat politico-economic aparținea elementelor germane colonizate, ucrainenilor și evreilor. Constituirea în Transilvania a Uniunii dintre germani, maghiari și secui situa românii majoritari în categoria iobagilor lipsindu-i de școli și drepturi, favorizând deznaționalizarea lor. Din același punct cardinal s-a exercitat și presiunea hitleristă prin ocuparea Ardealului
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
s-au constituit organizații civile printre care și Societatea Culturală Ginta Latină. Basarabia teritoriu românesc răpit de Rusia țaristă în 1812 avea în 1930 o populație de 2.864.402 locuitori din care 56,2 % români, 12,3 % ruși, 11 % ucraineni. În urma Pactului Ribbentrop-Molotov, după 1940 Basarabia a fost dezmembrată, partea de Nord, jud. Hotiu și cea de Sud, județele Chilia, Izmail, Cetatea Albă, au fost înglobate în Republica Sovietică Ucraineană. Cinci județe centrale împreună cu o parte din Transnistria s-au
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
După război provincia revine parțial Republicii Moldova iar din 1992 își declară autonomia pe o fâșie din stânga Nistrului de mărimea unui județ cu capitala la Tiraspol. Românii constituie majoritatea relativă 40 %. Conducerea administrativ politică aparține aproape în totalitate rușilor și ucrainenilor. Președintele Filialei și Membru de Onoare al Societății Ginta Latină Ion Iovcev directorul școlii românești din Tiraspol participă regulat cu elevii săi la manifestările culturale anuale de la Iași. Sudul Basarabiei din componența Republicii Ucraina are 144.534 locuitori români răspândiți
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în care s-a menționat contribuția membrilor Comitetului „Ginta Latină”, Ionel Humiță, Cecilia Oiescu, Valentina Ilaș, Vlad Bejan. Despre învățământul la minoritățile din România au vorbit și publicat: R. A. Simionescu (italieni), D. Sablici - Timișoara (sârbi), Marta Timofeev - Suceava (ruși și ucraineni), I. Seleanu (evrei), C. Doca - Galați (greci), M. Isar - Constanța (turci și tătari), V. Popa (lipoveni). Au mai vorbit despre situația românilordin afara țării: I. Grămadă (Bucovina), I. Soroceanu (Hotin), F. Nenov, N. Păruș (Bugeac), C. Guja (Basarabia), T. Tabușnic
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
fel ca în timpul ideologiei „fratelui mai mare” și al „eliberatorilor”. Faptul că Rusia expansionistă i-a debarcat în diverse perioade, într-un spațiu din care au fost alungați milioane de indigeni, nu-i preocupă pe minoritarii ruși. Ei improvizează, împreună cu ucrainenii și găgăuzii, referendumuri și decid soarta teritoriilor acaparate de Rusia prin forță și dictat. Deznaționalizarea declanșată în iunie 1940 continuă si în prezent în schimb curentul și politica antiromânească au culminat prin venirea la cârma Basarabiei a partidului comunist. Nu
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
alte cuvinte ale iredentismului și rasismului. România este un stat național unitar. După recensământul din ianuarie 1992 populația țării era de 22.760.000 din care 89,4 % români, 7,1 % maghiari, 1,8 % țigani, 0,5 % germani, 0,3 % ucraineni. Alte etnii în număr de 13 totalizează sub 1 % locuitori. Constituția României prevede la articolul 6: „Statul recunoaște și garantează persoanele aparținând minorităților naționale dreptul la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice religioase”. Pentru a asigura cadrul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Suceava). Bucovina ținut de glorie și legendă este locuit pe lângă populația autohtonă majoritară, de coloniști proveniți din fostul imperiu austro-ungar. În principalele orașe ale Bucovinei există organizații etnice numite „Casa Germană”, „Casa polonă”, „Casa Armeană” având caracter cultural și umanitar. Ucrainenii de la munte, numiți huțuli s-au așezat în sec. al XVII-lea prin emigrări succesive din Pocuția și Rusia Subcarpatică forțați de condițiile economice grele în zona de origine. Ei trăiesc în satele Brodina, Falcău, Ulma. Ucrainenii de șes sau
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cultural și umanitar. Ucrainenii de la munte, numiți huțuli s-au așezat în sec. al XVII-lea prin emigrări succesive din Pocuția și Rusia Subcarpatică forțați de condițiile economice grele în zona de origine. Ei trăiesc în satele Brodina, Falcău, Ulma. Ucrainenii de șes sau rutenii sunt urmașii refugiaților și coloniștilor galițieni și podoleni veniți în sec. XVIII-lea. Ei s-au păstrat și s-au dezvoltat în localitățile Dărmănești, Șerbăuți, Bălcăuți, Negotina. Rușii lipovineni s-au refugiat din Rusia în sec
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
copii ucraineni, 287 poloni, 237 lipoveni, 84 germani, 3554 țigani și un număr mic, corespunzător, evrei. Viitoarele cadre didactice precum învățătorii în limba ucraineană studiază la școala Normală din Suceava. La Cernăuți urmează Facultatea în limba maternă absolvenți de liceu - ucraineni, ruși lipoveni, o grupă de germani și polonezi. 4. Învățământul evreesc la Iași în anii 1940 - 1944 (Av. Seleanu Iosub). Până în anul 1940 accesul în școlile de Stat a tineretului evreu nu era îngrădit în nici un mod. Cu toate acestea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Dubăsari, profesor la Facultățile de medicină din Kiev și Moscova, ș.a. La sfârșitul secolului al XVIII-lea au avut loc emigrații spre zona mării de Azov în special din Transnistria iar în vetrele părăsite din Sudul Basarabiei au fost aduși ucraineni și ruși. La mijlocul secolului al XIX-lea se fac colonizări masive în Caucaz cu consecințe demografice ilustrate prin scăderea populației autohtone și creșterea alogenilor. Se citează că din 4480 moșii basarabene cel puțin jumătate erau în proprietatea moșierilor veniți din
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
scăderea populației autohtone și creșterea alogenilor. Se citează că din 4480 moșii basarabene cel puțin jumătate erau în proprietatea moșierilor veniți din Rusia. În 1856 numărul moldovenilor în Basarabia era de 74% iar în 1871 - 67,4 în timp ce rușii și ucrainenii în același interval de timp de la 12% ajung la 16,8%. Sub regimul sovietic în teritoriile ocupate în iunie 1940 au urmat două valuri de deportări care au modificat structura demografică a populației autohtone. În intervalul 28 iunie 1940 - 22
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și lupte în special cu năvălitori tătari sau țările în componența cărora s-au aflat - Polonia, Lituania, Rusia. Popor viguros, talentat, s-a bucurat de puține și scurte perioade de independență. Sub conducerea lui Bogdan Hmelnițchi, în alianță cu tătarii, ucrainenii se răscoală împotriva Poloniei și devin liberi în secolul al XVII-lea pe un interval de mai puțin de un an. Un alt moment de scurtă independență a republicii ucrainene a fost în aprilie 1917 când Rada ucraineană devine independentă
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
românești. Nu numai satele dar și orașe ca Oceacov, Odesa, Tiraspol, Balta au fost zidite pe proprietăți moldovenești cu mână de lucru autohtonă. Domnitori, hatmani, fețe bisericești, oameni de știință moldoveni au avut o contribuție însemnată în progresul cultural al ucrainenilor. Chiar în primul an al încheierii Tratatului au apărut volume întregi cu articole exprimând opinii, obiecții, scrisori deschise, au avut loc întruniri și reuniuni de protest, acuzații la adresa guvernanților și diplomaților care "n-au auzit, sau nu au vrut să
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
În școala în care a învățat el azi nu se mai predă în limba română. Sărbătorirea a 500 de ani de la victoria lui Ștefan cel Mare și Sfânt de la Codrii Cosminului a fost zădărnicită și deturnată în parastas spre memoria ucrainenilor omorâți de marele domnitor considerat "ucigaș de ucraineni" La Herța, oraș care pe timpul românilor avea 30.000 locuitori astăzi dacă mai sunt 3000. Deși populația raionului este românească de aproape 100% toate satele au denumiri ucrainizate. Inscripțiile de la școli, instituții
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
nu se mai predă în limba română. Sărbătorirea a 500 de ani de la victoria lui Ștefan cel Mare și Sfânt de la Codrii Cosminului a fost zădărnicită și deturnată în parastas spre memoria ucrainenilor omorâți de marele domnitor considerat "ucigaș de ucraineni" La Herța, oraș care pe timpul românilor avea 30.000 locuitori astăzi dacă mai sunt 3000. Deși populația raionului este românească de aproape 100% toate satele au denumiri ucrainizate. Inscripțiile de la școli, instituții, întreprinderi sunt în limba ucraineană și greu poți
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
din teritoriile ocupate dacă un asemenea Tratat nu ar fi existat? CONCLUZII Reuniunea forumului Național 1. În teritoriile românești care ne-au fost răpite și ocupate, la data anexării lor în 1940, proporția românilor depășea peste tot pe aceea a ucrainenilor, în unele zone aceștia fiind chiar inexistenți (Ținutul Herța), iar includerea forțată a acestor teritorii în fosta R.S.S. Ucraineană s-a făcut atunci fără nici un temei, în mod cu totul arbitrar. 2. Ecoul negativ, peste tot nefavorabil, pe care Tratatul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
dreptății, care în această problemă sunt total de partea noastră, printre multe altele, astăzi mai pledează: - rezistența cu care s-au opus și se opun românii din zonă, încercărilor perseverente de deznaționalizare a lor de către sovietici, iar acum de către ucraineni; - numărul mare de personalități (patrioți) și oameni de cultură români pe care i-au dat în trecut și pe care îi dau și în prezent aceste teritorii; - faptul evident cetățile noastre „de hotar” situate pe Nistru(la răsărit), sau pe
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]