27,233 matches
-
fără zăbava la Jenă la vestea că Ritter ărestituie apei demnitatea ei de element simpluă". În partea a doua a cărții sunt prezentați "mării aștri romantici" germani. Béguin începe cu un "tablou de familie" alcătuit din portrete scurte: Tieck avea "umeri largi și greoi", fata lui Jean Paul poartă urmele "abuzului de bere și de vin", Hoffmann are un chip "plin de originalitate" iar Achim von Arnim e deconspirat de "o bărbie ce dezvăluie eșecurile". Excelent este capitolul dedicat lui Achim
Vocatia visului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17781_a_19106]
-
ascuțit de glonț îi reteza vorbele. Apoi se lasă din nou liniștea, ca pentru a sublinia răspunsul. "Vezi, îi zise Augustin lui Dieudonné, nu era sfîrșitul lumii". Dar Dieudonné nu mai zise nimic, își lasă doar cască să cadă pe umărul lui Augustin. Cască era umpluta cu vîrf de o materie albicioasa și moale, aburinda, care se revarsă în mîinile lui Augustin. Dieudonné, cu craniul retezat perfect deasupra ochilor, privea în continuare linia orizontuluiă; și al doilea, conținînd imaginea corpului-text erotic
Seductia violentă by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17780_a_19105]
-
că ei sînt manevrați politic acasă. Dar, tot așa, întrebuințarea elevilor drept scut sindical nu o găsesc o manevră corectă. Elevii nu sînt simpli pasageri de metrou sau călători cu RATB-ul, ci oamenii care vor duce, mîine, poimîine, pe umerii lor toate poverile acestei țări. Ei învăța în școala ce înseamna disciplină socială, aceea care face ca mecanismele toate ale unei țări să funcționeze. Oricît de justificate ar fi protestele profesorilor, ele ar trebui să ocolească dereglarea ceasornicului școlar, fiindcă
Demisia de la usile prefecturii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17808_a_19133]
-
compunîndu-se din zîmbitoare amărăciuni ce respectă un protocol. Însoțind lentă surpare a ilustrei urbe, decompoziția e blîndă, cruțătoare: "Pleci, fiica, te duci și mă lași/ tăiat de cuvinte, hăcuit -/ eremit/ dintr-un neam de bărboși inconformi pauperi,/ trecînd de pe un umăr pe altul/ ziua de ieri, de mîine, de ieri// Te duci, te desprinzi de pe rețină,/ din inima mea trasă acum la rindea,/ rafinată, lehuza/ cu pîntecele supt de tăcere// Treci, te petreci,/ fără să știi nimic despre/ croazierele mele/ în
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
în Iași -/ sat tulburat de spahii,/ clopotnița/ în care doar morții sînt vii// Te duci, te înalți/ peste imperii, cu aripa ceraților psalți/ și nu știu dacă, revenind,/ nu mă vei află/ tăiat de cuvinte, desfigurat, hăcuit/ eremit" (De pe un umăr pe altul). Uneori consista în exacerbarea fabulosului provincial: "Va scriu din lumi postjunimiste:/ că luna are sîni de ceară,/ că luna are lăzi de zestre// Țarina e un cer mirabil:/ ea are pivniti și bordele/ și subterane paralele// Va scriu
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
și participă acum la transformările chimice, fizice ș.a.m.d. din organism, modificîndu-le formulă și aducîndu-le lumină și liniște în priviri. La sfîrșitul spectacolului, actorii din trupa lui Alcandre, împreună cu regizorul lor, se strîng într-un colț al scenei și, umăr lîngă umăr, îi privesc pe spectatori rîzînd. Un rîs profund, "homeric", care-i zguduie din toate mădularele. Apoi, tăcere. Dar nu cade cortina. Se prăbușește în fața noastră, la picioarele actorilor săi și ai creației sale, magicianul, sublimul dirijor al iluziei
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]
-
acum la transformările chimice, fizice ș.a.m.d. din organism, modificîndu-le formulă și aducîndu-le lumină și liniște în priviri. La sfîrșitul spectacolului, actorii din trupa lui Alcandre, împreună cu regizorul lor, se strîng într-un colț al scenei și, umăr lîngă umăr, îi privesc pe spectatori rîzînd. Un rîs profund, "homeric", care-i zguduie din toate mădularele. Apoi, tăcere. Dar nu cade cortina. Se prăbușește în fața noastră, la picioarele actorilor săi și ai creației sale, magicianul, sublimul dirijor al iluziei! Viață și
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]
-
în capul gol, fără rucsacuri, fără nici un armament asupra lor. Apoi, printre ei, și după ei, au apărut doi soldați români, maturi, doi vânători de munte, complet deosebiți de ceilalți, doi caporali, cu cască, mască, rucsac, lopată Lineman, carabina pe umăr, baioneta la șold, în dreapta, gamela și bidon în stânga. Mergând, ei zornăiau de atâta echipament pe ei. M-am uitat la ei cu multă simpatie, apropiindu-mă de toți cei coborați, scăpați din luptele din Crimeea. M-am dat și mai
Mixtum compositum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17852_a_19177]
-
înțesata de copaci și maidane/ în dugheana/ ținută de-un bătrîn ce-abia mai răsuflă/ cer rothmans și jacobs apoi/ la întoarcere/ aud sunete de pian dintr-o casă dărăpănata/ simt brusc că exist/ o durere în gleznă sau în umăr/ a celui ce nu-și mai amintește/ propriul nume" (cîteva încercări de a nu face nimic). Teamă de sine îl determină a se "transfera" în contul obiectelor, a se substitui prin ele: "cît am fost plecat în odăi s-a
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
mai curînd, să întărite părțile. * Așa cum observăm cu cîteva săptămîni în urmă, poziția precisă a României aduce recunoașteri tot atît de precise în privința conflictului din Iugoslavia. Recunoașteri care nu sînt nici de tip consolator, nici de tipul bătăii încurajatoare pe umeri, ci transforma țara noastră într-una dintre piesele esențiale ale întregului din această zonă a Europei. Recunoașterile vin atît pe canale diplomatice cît și pe cele mediatice. Într-un interviu acordat ziarului CURENTUL, Javier Solana mulțumește României pentru felul în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
românesc. În lucrarea să, literatura apare mereu ca subiect. Autorul se străduiește să răspundă la întrebarea " Ce a mai făcut literatura în ultima vreme?". În sfârșit, ar mai fi multe de spus despre eroizarea generației ^80. Mircea Cărtărescu plânge pe umerii celor care n-au găsit loc imediat după terminarea facultății în redacțiile revistelor literare sau au reușit cu greu să publice cărți. O adevarată nenorocire i se pare faptul că unii dintre optzeciști făceau naveta la țară, ca profesori! Și
Mircea Cărtărescu, critic literar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17906_a_19231]
-
miracol, cel al unei liniștiri și senine asumări de sine, așa cum în Rusia speraseră în miracolul vindecării lui Menuhim. Cînd Mendel, în ziua în care îl mustrase, începe să plîngă, țăranul îl consolează în cel mai simplu mod posibil. Atingîndu-I umerii firavi, el îi șoptește: "Dormi, dragă evreule, dormi și te odihnește!" Somnul pe care i-l recomandă Sameșkin poate fi interpretat și ca moarte, ca abandon al eforturilor de căutare, ca ultimă și definitivă resemnare. Acesta mi se pare a
Religia suferinței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17202_a_18527]
-
se strîmbă și ajung în carne/ Le scoate înapoi însîngerate" (Drum). Ori căutarea, alături de băieți (duritatea sugerează o asexuare), a puilor, în scorburi, cu riscul, asumat fără grijă, al rănirii: Caut cuiburi cu băieții prin scorburi/ Îngropîndu-mi mîna pînă la umăr în putregaiul gălbui,/ Înspăimîntată cînd o pasăre întîrziată/ Se zbate între mine și-ntre pui.// Îi simt ciocul și ghearele umblîndu-mi prin carne,/ O prind de-o aripă și-ncerc s-o scot/ Și-mi scapă și mă lasă cu
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
de un urs fabulos: Apoi să vină vindecarea, să ies din iarba tăvălită/ Și să-mi mai simt o vreme trupul înfierbîntat de pașii grei,/ Iar ursul să se-ndepărteze, călcînd încet peste pămînturi/ De parcă-ar merge mai departe pe umerii unei femei" (Ursul). Caracteristic însă, iubitul prezumat are constituția unui spectru: " Apoi începe și el să mă cheme,/ Pe numele mic, și mi-e frică să strig,/ Aurelian, împăratule dă-mi mîna,/ nu-mi pasă că lipsesc trei oase din
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
puțin orgolioșii nerușinați, păunii conjuncturilor istorice sau zdrențuroșii ostentativi, ci dimpotrivă, chiar acești discreți ai "lagunelor", "nisipurilor mișcătoare", acești oameni "de la fereastră" sau din "fotoliul verde".[...] Pentru a-și păstra memoria și identitatea, poezia română contemporană a avut nevoie de umărul stabil și puternic al seniorilor discreției. George Almosnino a fost și este unul dintre ei." * Revelatoare pentru portretul psihologic al omului și valențele operei este discuția (înregistrată) între cei trei poeți care l-au cunoscut cel mai bine: soția lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
1996, o pură și utopică speranță. Nu am nici cea mai mică obiecție la apelul iubitului meu profesor. Îi înțeleg pe de-a-ntregul rațiunea. într-un moment groaznic pentru țară, e normal ca oamenii lucizi, raționali și patrioți să pună umărul la împiedicarea alunecării României în bezna feudal-bolșevică din care abia ne-am smuls. E obligatoriu ca intelectualii să iasă din hibernarea de trei ani și să reamintească unei populații la care deruta s-a transformat în deznădejde de ce e nevoie
Fakiri și vizitii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17276_a_18601]
-
spune-i și tu o poezie, că ne facem de rîs, zi-i! Atunci, V. începu imediat să recite din Eneida, slăbiciunea lui: Vertitur interes coelum-ruit oceano nox involvens umbra magna teramque polumque mirmidonumque dolos... Preotul lăsase capul pe un umăr și surîdea de plăcere, ascultînd. Fiindcă nu mai era între noi nimic de tradus, mă gîndeam la ziua de afară imperială unde de atîta străveche evlavie, pietate, ură și iubire, și sacrificiu și devoțiune, la ziua aceea imperială ce mi
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
-n privirea mea aprinde),/ mărgean, privirea mea, a prinde,/ albastru-ncearcă-n vînători!" (Șase șspre șapteț holorime sau speranța de a suprima șnepedepsitț aerul dintre cuvinte). Sau Macedonski cel al tardivelor rondeluri valsante: "În unduire ca de șarpe/ de pene, umerii ei cad;/ de pe neumerii ei cad,/ în unduire cad, eșarpe.// De vreme ce-am dezvăluit,/ la spuma nopților, - în vălu-i/ las spuma nopților: învălui,/ devreme, ce-am dezvăluit" (ibidem). Sau o ingenioasă combinație Blaga-Barbu: "Aeve-i șarpele-neșarpe./ mult prea învoaltul? (Pinii
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
slav rotitor întru slava ta vals/ ușor roșu 'n obraji de atîta efort/ dansezi fals mon amour și cînți fals acest vals/ și ești greu mon amour ca un lemn ca un mort// rotitor somnolent raz-dva-tri valsu' slav/ obrazul pe umărul tău să mi-l culc/ și să-ți spun te iubesc și să-ți spun că-ți sunt sclav/ și sunt roșu 'n obraji și ușor ca un fulg/ "cette valse est un vin que j'ai bu dans tes
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
suspante, de un scăunel în care se așează zburătorul și se leagă cu o centură de brâu și harnașamente. în timpul zborului stă în fund, ca pe șaua unei biciclete, doar că își ține mâinile pe un fel de mânere, în dreptul umerilor, în care se adună legăturile de control, și acestea niște fire de nylon, legate de pânza de deasupra, cu care pilotul dirijează tot timpul zborul parapantei. Lansarea este foarte simplă. Parapanta se întinde pe pământ, exact pe culmea unui deal
O poveste cuceritoare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17332_a_18657]
-
de precis ce se întâmplă în afara legii, de ce nu sunt în stare să stăvilească fenomenul? Răspunsurile întârzie. Iar când sosesc, ele provin tocmai din zona interlopă. Bănuielile de până acum încep să fie confirmate tocmai de inșii care duc pe umeri marile afaceri invizibile ale țării. Unul dintre ei dezvăluia la televizor, cu o naturalețe înspăimântătoare, mecanismul derulării afacerilor, mai mult sau mai puțin deochiate, din economia paralelă. Elucidarea fenomenului nu e decât o chestiune de "voință politică". Se știe cu
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
fi al marelui scriitor, încît stîrnesc zîmbete unele "răspunsuri" prezentate ca fiind ale prozatorului. Dar portretul scriitorului poate fi, desigur, reținut pentru că îl știm aidoma de la alți memorialiști. "Scund, cu ochii de un albastru pronunțat, cu capul puțin aplecat spre umărul drept, Camil Petrescu nu vedea, în trecere, aproape nimic din cele ce se petreceau în afara lui. Toată viața a privit mai mult în el decît la cele ce-l înconjurau. Avea înlăuntrul lui o lume întreagă, veșnic în fierbere, mereu
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
Darwin. Cu excepția lui Searle, care ar putea probabil scrie o întreaga carte în sine pornind de la afirmația sa că Descartes ar fi, în sens negativ, cel mai important autor al mileniului, celelalte alegeri m-au făcut, cumva, să ridic din umeri. Cui nu i se pare important Dante? Cine se-ndoiește de valoarea lui Darwin, lăsînd la o parte consiliul educației din statul american Kansas? Tournier, de asemenea, m-a pus pe gînduri, nu e defel de la sine înțeleasă pasiunea lui
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
Imaginați-vă că sunteți într-un multiplex (nu de alta, dar în cîteva luni chiar vi se va da ocazia să fiți într-unul). Oferta cuprinde patru titluri: Ce preferați? 1. sir Anthony Hopkins, cu pletele albe curgîndu-i rîu pe umeri, în mult-mediatizata-i penultimă apariție pe marele eran; 2. Drew Barrymore - într-unul dintre acele "teen movies" cărora le-am pierdut deja numărul și pe care, parafrazîndu-l pe cel mai recent, am ajuns să "le urîm"; 3. Morgan Freeman într-un
Ce vă place? by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17396_a_18721]
-
trădători"), ba chiar și, în directă linie christică, unele puteri de taumaturg. În plus, întâlnirea cu predicatorul Ștefan, lapidarea acestuia și preluarea simbolică de către Saul a sandalelor predecesorului, privirea cu subînțeles prin care, înainte de moarte, apostolul depune greaua sarcină pe umerii continuatorului său, suferă de un exces de semnificație. "Alegerea" lui Saul se dovedește, de data aceasta, mult mai subtil indicată de Biblie, în același episod al uciderii cu pietre: "Și scoțându-l afară din cetate, îl băteau cu pietre. Iar
Un nou Saul by Simona Drăgan () [Corola-journal/Journalistic/17410_a_18735]