2,033 matches
-
încearcă înc-o dată! Într-o ultimă forțare, Se-opinti Broasca, prostuța, De se făcu mare-mare. Dar s-ajungă cât un Bou, Se vede, e lucru greu! Se forță Broasca din nou De crescu mereu-mereu... Până când-crac! Deodată Crapă Broasca cea umflată. Morala: De vreți s-ajungeți din urmă Pe cei ce sunt mai sus ca voi, Veți păți-n cele din urmă Ca Broscuța din zăvoi. Referință Bibliografică: Broasca ce s-a vrut cât un Bou / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare
BROASCA CE S-A VRUT CÂT UN BOU de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380454_a_381783]
-
mai bine ce este în castron și în jurul meu, dar nu puteam deschide bine ochii, așa mă dureau când încercam. În fața mea, era un recrut, bănuiam a fi Ionel al uncheșului Toderică, dar nu eram sigur. Avea fața așa de umflată și oricum era o ceață și eu nu prea vedeam așa departe. Lângă mine se auzea ceva , din care până la urmă eu am înțeles că unul repeta mereu,, după o masă împărătească, o țigară boierească.,, - Ia, soldat, nu te sfii
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
prânz/Gheorghiță trecea c-un mânz./ Cum mergea cu mânzu-agale,/I-a ieșit un hoț în cale./ Hoțul, fiind bandit din fire,/Îi luă mânzul cu grăbire./ Gheorghe neavând o bâtă/Pe bandit să-l bată,/A rămas cu buza umflată.” După aceste versuri naive de început ale copilului Nichita, uimitoare totuși pentru vârsta la care au fost scrise, Nelu Stan ne-a încântat cu ineditul unor versuri, selecție proprie din opera poetului, în care acesta se autodefinește în raport cu muzica: „Muzica
NICHITA STĂNESCU, 33 DE ANI DE NEMURIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381030_a_382359]
-
am tot chemat, venind și când n-am vrut, sunt fixate-n mine și vor să-mi țină de urât, cănd singur is, ca și acum, că ieri și poate mâine, ca o corabie, cocoțata, pe valuri albe, înspumate, plutind umflată, de comori, spre neștiute zări. Cântec, de marinari aud, despre femei frumoase, care-i așteaptă în porturi animate de lume, mirosind a viața, unii ștergându-și lacrimi, alții râzând în hohot, ștrengari, luându-se la trânta, adolescente uitându-se-n
ESPLANADA AMINTIRILOR MELE de COSTI POP în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381339_a_382668]
-
lunii și-al soarelui țesut cangrena se-ntrevede-n bobocul vesel, din cel mai de soi Toți oamenii greșesc, chiar și eu scriind aceste gânduri găsind păcatelor citire-n alte semne date de natură ascund alte tale nesăbuințe, păcătuind cu-umflate rânduri, în scuze ce-ar avea sărace șanse în ale sfântului prea pură gură Și astfel, cu inima-mi prietenească, îți fur păcatele-ți firești eu însumi devenind avocat al diavolului rătăcit persoana pe care ai jignit-o pledează pentru
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
și eclipsele rod al lunii și-al soarelui țesutcangrena se-ntrevede-n bobocul vesel, din cel mai de soiToți oamenii greșesc, chiar și eu scriind aceste gândurigăsind păcatelor citire-n alte semne date de naturăascund alte tale nesăbuințe, păcătuind cu-umflate rânduri,în scuze ce-ar avea sărace șanse în ale sfântului prea pură gurăși astfel, cu inima-mi prietenească, îți fur păcatele-ți fireștieu însumi devenind avocat al diavolului rătăcitpersoana pe care ai jignit-o pledează pentru ceea ce acum tu
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
am tot chemat, venind și când n-am vrut, sunt fixate-n mine și vor să-mi țină de urât, când singur îs, ca și acum, ca ieri și poate mâine, ca o corabie, cocoțată, pe valuri albe, înspumate, plutind umflată, de comori, spre neștiute zări. Cântec, de marinari aud, despre femei frumoase, care-i așteaptă în porturi animate ... Citește mai mult Nicicând,nu m-am temutde amintiri,le-am tot chemat,venind șicând n-am vrut,sunt fixate-n mineși
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
nu m-am temutde amintiri,le-am tot chemat,venind șicând n-am vrut,sunt fixate-n mineși vor să-mițină de urât,când singur îs,ca și acum,ca ieri șipoate mâine,ca o corabie,cocoțată, pe valurialbe, înspumate,plutind umflată,de comori, spreneștiute zări.Cântec, de marinariaud, despre femeifrumoase,care-i așteaptăîn porturi animate... XI. RESPIR, PRIN VISELE-MI MURDARE, de Costi Pop , publicat în Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016. Sărut desculț, printre firicele de nisip, coborât de pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
adăpost bucatele... S-au ascuns și ei... Vedeți? - Și slujitorii noștri ce fac? - Viscorilă aleargă ca un bezmetic pe vârfuri de munte, Nor Vânăt doarme în turnul cel înalt, Nămețilă... - Destul! țipă împărăteasa. Să vină Nor Vânăt! În scurt timp, umflatul vinețiu intră în sală gâfâind, aruncând mohorâta mantie la picioarele împărătesei. - Am coborât, Măria Ta! Împărăteasa se uită scârbită la el, privindu-l de sus: - Nemernicule, te-ai urcat în cel mai înalt turn al palatului, cu nespălații tăi, v-
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
în cute adânci, săpate în timp de încăpățânare, îndârjire, de o hotărâre de neclintit și de truda grea. Buzele-i sunt strânse, neînduplecate, cu colțurile ușor coborâte, trădând o determinare de fier. Un nas impunător și el, cu nările ușor umflate, de parcă ar respira furtună. Un bărbat ca un brad falnic crescut în vârf de munte, trecut prin furtuni grele ce n-au făcut decât să îl facă și mai puternic. Pare că nimic nu l-ar putea speria, că nimic
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
dar de-a te stârni ! Eram gata să mă-ntorc când vocea ei m-a readus brutal la realitatea camerei de spital. - Îmbracă-te ! Am văzut despre ce e vorba. Atât și nimic mai mult. M-a lăsat cu buza umflată . Și nu numai cu buza.... A ieșit rapid iar eu am adormit cu greu.Crize de astm nu mai aveam,pastilele își făcuseră demult efectul și-apoi ți-am spus că astmul ăsta e boală afurisită,nu-l deranjezi, te
CONTAMINAT DE SAN FRANCISCO de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371312_a_372641]
-
făcut suma? Ia, tu și Raluca! Scoateți bacșișul din chiloți, nu încercați să mă prostiți! Cele două scoaseră bancnotele albastre suspinând: chiar pe toate, șefa? Noi de ce ne chinuim? --Ce, mă, ați uitat regulamentul? Credeți că nu v-a urmărit Umflatul? Iar vreți scandal ca data trecută? Cele trei izbucniră-n plâns. --Am ajuns niște sclave, șefa! Până când? --Până o să vă săturați. Până atunci, hai, la treabă, că mușterii noștri continuă... --Bravo, fetelor! intră brusc în bucătărie Buhăianu, cu o figură
TRANDAGIRUL SIRENEI-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374899_a_376228]
-
Carol, lângă „Botul Calului” cum îi spuneau clienții bodegii din intersecție. Stătea soldatul în gheretă și-i păzea de credeai că cine știe ce unitate militară importantă era acolo. Avea bătături în palmă de la pilă, de nu-și mai simțea mâinile de umflate ce erau. Câte scatoalce după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că nu-l mai bate nimeni, însă palmele îi sunt la fel de bătătorite și
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
-ți ajunge? Fă-i vânt, Ridică-ți capul Și cere-i satisfacție! Grațiere nu există! Ție, pendulo, iți spun huo! Să te scuip îmi vine! Nu te-ai decis la timp Între Elias* și... Fantomas, Și ai rămas cu buzele umflate. Tu, Lizo*, faci morală Fiilor Atenei și predici Ții soldaților spartani. Le vorbești de războaie, De-a lor atrocități, Lăudându-i pe cei care Nicicând n-au atins spada, Dar ești tu chiar convinsă Că nu greșești deloc? „Dreyfusale*, Fiule
PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (POEME) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372893_a_374222]
-
și chipiul cu cozorocul într-o parte, apăru în fața împărătesei. Până să deschidă gura, Viscorilă se precipită: - Generalul nostru n-a fost la război cu noi. Prăpădenie îl fulgeră cu privirea zicându-și în gând: lasă că te altoiesc eu, umflatule! Acum, ce putea să mai zică? Luă poziția de drepți cu mâna la cozorogul strâmb: - Trăiți, Majestate! Am condus ostilitățile de la Cartierul General. Cu privire la vrăjitoare am dat dispoziții clare și precise: să fie prinsă! Dar dobitocii ăștia, îi știți cum
MĂRŢIŞOR-20 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373014_a_374343]
-
cu medii de trecere. În timp ce Mircea se lupta cu slipul încercând să-l scoată, Săndica, ridicându-și fundulețul pentru ca acel petec de material să nu mai stea în calea fericirii sale, își umezi buza de jos pe care o simțea umflată din cauza sărutului. I-a lăsat un gust minunat acea avalanșă de săruturi. Urcându-se deasupra lui Mircea își permise, în răgazul dintre două sărutări, să-i studieze construcția atletică, în bătaia lunii prin fereastră și a luminii slabe de la veioza
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371009_a_372338]
-
puținul sau s-o ajute și pe Veronica, trimițându-i din când în când câte 50 de franci. Cum nu venea nici în vizită, Veronica îi cerea măcar o fotografie. Dar Mihai obiecta că nu se fotografiază, căci avea fața umflată "ca de orbalț" din cauza bolii. 1883-11-25 Veronica află că Eminescu se simțea foarte rău și este internat la sanatoriu. Pentru că nu avea bani iar pensia de pe urma soțului ei, Ștefan Micle, încă nu se aprobase îi scrie o scrisoare lui Mihail
MĂ ÎNCLIN IUBIRII LOR, de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347319_a_348648]
-
când un băiat a încercat să facă acest lucru pe la vreo treisprezece ani. Cum a simțit mâinile acestuia pe pulpele sale, a și sărit în sus ca arsă și a părăsit sala, de l-a lăsat pe băiat cu buza umflată. Nici nu-i putea reproșa că i-a plătit biletul de un leu cincizeci, pentru că ea a refuzat să mai vadă filmul. S-a dus glonț acasă să-i povestească Eleonorei, plângând, ce a pățit la film. Pe aceasta a
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
privindu-lCa nu cumvaSă nu mă concentrezAsupra sa.Îl știu deja... XIV. MEDITATOAREA, de Mirela Borchin, publicat în Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014. În timp ce aștept în fața ușii, încerc să mă aranjez în oglinda din dreapta. Nu văd decât că sunt umflată peste tot, ca înțepată de albine. Îmi deschide Mihaela. - Mai bine era poștașul! - Așteptai o scrisoare de dragoste? Mă privește tăios, ca o leoaic�� tânără, gata să-mi sară-n față de... drag: - N-așteptam pe nimeni și nimic! - Dacă tot
MIRELA BORCHIN [Corola-blog/BlogPost/347309_a_348638]
-
iarnă, sesiunile de vară... Și tot așa, patru ani la rând. Cu noi două învățând. Fără ca nimeni să înțeleagă de ce. Mihai, ... Citește mai mult În timp ce aștept în fața ușii, încerc să mă aranjez în oglinda din dreapta. Nu văd decât că sunt umflată peste tot, ca înțepată de albine. Îmi deschide Mihaela.- Mai bine era poștașul!- Așteptai o scrisoare de dragoste? Mă privește tăios, ca o leoaică tânără, gata să-mi sară-n față de... drag:- N-așteptam pe nimeni și nimic!- Dacă tot
MIRELA BORCHIN [Corola-blog/BlogPost/347309_a_348638]
-
pe piept. Așa mă vrei?! - Nu, am îngăimat cu capul plecat, evitându-i privirea. Îmi era rușine de mine, de gândul meu simplu că ar trebui să îl pot găsi oricând am nevoie de el... Îi auzeam respirația nervoasă, nările umflate, maxilarele-i scrâșnind. - Nu te mai vreau nicicum, am răbufnit în secunda următoare, ridicându-mi spre el ochii aprinși. De te-ar lua cineva, dar știi cum?!, cu totul, așa cum te-am luat eu, chiar m-aș simți răzbunată. - Ai
MIRELA BORCHIN [Corola-blog/BlogPost/347309_a_348638]
-
pe piept. Așa mă vrei?! - Nu, am îngăimat cu capul plecat, evitându-i privirea. Îmi era rușine de mine, de gândul meu simplu că ar trebui să îl pot găsi oricând am nevoie de el... Îi auzeam respirația nervoasă, nările umflate, maxilarele-i scrâșnind.- Nu te mai vreau nicicum, am răbufnit în secunda următoare, ridicându-mi spre el ochii aprinși. De te-ar lua cineva, dar știi cum?!, cu totul, așa cum te-am luat eu, chiar m-aș simți răzbunată.- Ai
MIRELA BORCHIN [Corola-blog/BlogPost/347309_a_348638]
-
nu știau de ce, pentru că nu înțelegeau engleza. „Mă duc să-l chem și pe șef, să ne pișăm pe tine de râs” S-a ridicat și a ieșit pe ușă, tot râzând, ținându-se de burtă... Când s-a întors umflatul încă râdea „El e, Saladine” i-a zis celui de lângă el. Când am ridicat privirea, stătea în tocul ușii, un tip cu barba lungă și rară, sprâncene dese, nasul căzut ca de cioc de vultur și ochii... ochii!... În ochii
SALADIN de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348746_a_350075]
-
că viața-i e curată că cristalul? Nici visezi că înainte-ți stă un stâlp de cafenele, Ce își râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele. Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget, Negru, cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri, La tovărășii săi spune veninoasele-i nimicuri; Toți pe buze-având virtute, iar în ei moneda calpa, Chintesența de mizerii de la creștet până-n talpă. Și deasupra tuturora, oastea să și-o
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
că viața-i e curată că cristalul? Nici visezi că înainte-ți stă un stâlp de cafenele, Ce își râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele. Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget, Negru, cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri, La tovărășii săi spune veninoasele-i nimicuri; Toți pe buze-având virtute, iar în ei moneda calpa, Chintesența de mizerii de la creștet până-n talpă. Și deasupra tuturora, oastea să și-o
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]