1,586 matches
-
la gardul unității și să-l Împrăștie pe cîmp. Acum, pe loc. Iar Portocală, nu se știe de ce, e de acord cu tot ceea ce tocmai a spus, deși nu are nici un sens - Înlocuim o pedeapsă cinstită și pilduitoare cu una umilitoare și fără rost. Dar e un ordin cît se poate de serios, așa că nu-mi rămîne altceva de făcut decît să mă Îndrept spre closetul din spatele pavilionului. O oră car rahat soldățesc, după ce-l pescuiesc din fosa infernală cu un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
demers rămîne neelucidată. Lucrurile se precipită, cei doi fugari sînt lăsați la sol la cîteva zeci de kilometri de TÎrgoviște - singura apărare o constituie garda personală, un ofițer de Securitate Înarmat pînă În dinți. Fuga e din ce În ce mai disperată și mai umilitoare. SÎnt transferați pe rînd Într-o mașină oprită pe o șosea, apoi În mașina unui echipaj de miliție care, pentru a nu-i lăsa În seama unei mulțimi de săteni care devastează postul (vestea căderii regimului lui Ceaușescu a ajuns
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pe bătrânul profesor care-i anihilase orice încredere în sine însuși, totuși hotărârea reală o luase numai după primirea acelei scrisori strivitoare. Numai că, la început, și-a ascuns hotărârea față de el însuși, imaginându-și că se eliberase definitiv din umilitoarea relație. „Simțeam că am terminat pentru totdeauna cu el, îi spusese George Stellei, numai că... vezi tu... m-a provocat într-un mod de neîndurat...“ Acest lucru vine în concordanță cu ceea ce mi-a povestit Tom despre extraordinara „expresie radioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o cutie cu detergenți în plasa unei femei, ca să-mi amintească de rufe murdare. Timpul - un asasin! * Visează dar nu-ți fă vise! Din viață trebuie să guști, nu să mănânci pe săturate. * Femeia - forță motrică în societate. Un adevăr umilitor pentru bărbați. * Nu era sigur că Dumnezeu îi auzise rugăciunea dar omul se ușurase și în plus mai spera și la o recompensă. * Sărutul - conectarea orificiilor superioare ale tuburilor digestive (ce faci domnule? Dărâmi o lume fantastică, paradisiacă, pe care
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93037]
-
cu păsările ei cântătoare: „Pământul era puhav și mustos/ Ca aluatul mamei din covată...” Puțini mai cântă astăzi viața rurală aflată într-o tranziție spre nicăieri, cu boii mici și gospodari bătrâni și epuizați de un sistem politic terorizant și umilitor, și, în ciuda realităților dezolante, visează la veșnicia satului cu tradiționalele lui elemente din secolul trecut: câini vrednici, oi, casă din chirpici, din bârne sau cărămidă. Gheorghe Târziu deconspiră prin versurile sale adesea fruste, un suflet elegiac bântuit de dorul de
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
mă fotografiez cu evrei sexagenari veniți la expoziția de artefacte a lui Pavel Șușară, dar și cu spanioli, italieni și francezi aduși în vizită de căpșunarii noștri - toți de-o jovială curiozitate estetică și o vitalitate românofilă de-a dreptul umilitoare pentru bietul nostru fatalism dâmbovițean. Voi reveni, căci subiectul doare. 12 august 2010 Pentru un album cu Sinaia culturală Dacă anul trecut îmi începeam cartea despre Cioran în vila Noica de la Păltiniș, la doi pași de Rășinari, unde altundeva era
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
zic: am luptat din greu să nu cad în bine-cunoscutele lamentații valahe, pe bună dreptate alimentate de uimirile turiștilor străini. Am luptat în zadar. Martor mi-e Dumnezeu. Cărăm România după noi ca pe un blestem. Un jug nedrept, asupritor, umilitor cât cuprinde. Nu am ajuns să mă bucur de Rembrandt și Vermeer, cât de spectacolul fascinant al bicicletelor din Amsterdam, la care ne-am holbat cu nemiluita. Străzi, cartiere întregi fără nici o mașină. Numai susurul unduitor al roților de bicicletă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
câte două ore în picioare până să ajungi la buza scenei“... Numai că, odată ieșiți la mal, înotând până la desfigurare în mareea populară, la intrarea principală ne au întâmpinat, dincolo de geam, câteva dintre sinistrele figuri de piatră din anii ceaușismului umilitor și inuman. Unul dintre paznici tocmai îi tratase de „tâmpiți“ pe cei care încercaseră să intre pe acolo. Dumnealor li se părea ceva cât se poate de normal ca, în loc să lași lumea să intre simultan, fie și ierarhic, pe toate
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
dar nu 1-a ucis. în schimb, a chelălăit, a făcut scandal. . . Atelierul lui Greg era teatrul. . . Greg, cum știi, avea slăbiciune pentru mumia mică și tolera tot în speranță că va lua succesiunea actorașului, care nu i se părea umilitoare. Bărbații n-au ambiție! Aber ich auch, cum zicea von M. . . . Ce, nu știi? Și Nory se rătăci în anecdota generalului von M., Aber ich auch!... - Sublim, ma chere! . . . Socoteala bărbaților care închid ochii; a celorlalți cari ciup de pe unde
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
mașina sa ieșise de pe șosea. Cain și Rupp îi dădeau pase pe neașteptate, la care el se înfigea cu o jumătate de secundă prea târziu. Mingea improvizată îi ricoșa de pe piept, de pe față și din mâinile țepene. Și fiecare lovitură umilitoare avea ca efect un sunet care nu putea fi decât un râs gros. Lui Karin îi venea să țipe, îi venea să bată din palme de fericire. La plecare, pe coridor, le mulțumi prietenilor fratelui ei. Ce mai conta? Partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
s-o prindă. Incredibilul Pisihiatru, la teveu. Așa ceva nu se poate rata, nu? A doua zi, toți trei se îngrămădiră în jurul televizorului din camera lui Mark. Karin începu să-și roadă cuticulele chiar înainte ca omul să fie prezentat. Era umilitor să te uiți la cineva despre care știi că-și joacă propriul rol în fața camerelor. Și Barbara era agitată. Pălăvrăgi mai mult în cele șase minute cât dură prezentarea lui Gerald Weber decât o făcuse în cele șase săptămâni de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
-l puneți să ia droguri. Nu cât e-n starea asta. Tommy chicoti. —Să-l punem? Da’ ce-ți închipui că suntem noi? Nu suntem monștri. Conform celei mai noi teorii neurologice, cu toții suntem monștri. Între ei doi stăteau amintiri umilitoare, neatinse. Cu ani în urmă, Karin și Rupp o făcuseră, doar așa, ca să se distreze, într-o noapte de septembrie, pe veranda din față a casei ei, în timp ce Mark, Joan și Cappy Schluter dormeau la etaj. Ea era în ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
se întinse peste rană ca o zgaibă de care tot trăgea. Voia doar să dărâme totul, să curețe peisajul, să evadeze într-un loc gol și adevărat. Dar nu exista nici un loc adevărat; doar miraje scurte, urmate de autojustificări lungi, umilitoare. În seara asta se va întoarce cu acest bărbat în chilia lui de călugăr. Era iubitul ei, partenerul ei. Promisiunea prezentă, eternă a anului. N-avea alt pat, nici alt loc unde să se întoarcă și unde să fie totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
din cauza doamnei T., deoarece scrisoarea sinucigașului îi era adresată acesteia. Ciobănoiu susține că prietenul său își pierduse credința în Dumnezeu, neputându-se ridica deasupra mizeriei cotidiene. Ladima este un învins, refuzând - din orgoliu - să-și accepte toată mizeria vieții, experiența umilitoare a traiului zilnic; lasă o scrisoare de dragoste pentru Doamna T., femeie superioară, în total contrast cu vulgara Emilia, vrând să confirme astfel principiile sale de viață și de moarte. Enigma poetului și ziaristului Ladima, care-și pierde capul pentru
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
trecură pragul ușii duble, pe care o deschisese Breemeg, și pășiră în grădină, omul zise: - Ei bine, domnule Gosseyn, acum știi care e problema adulților aflați la bordul flotei Dzan. Trebuie să ne petrecem orele de veghe într-o servitute umilitoare, care ne înfurie și ne îmbolnăvește, față de un copil nebun care dispune de un control special asupra energiei brute. Neașteptate vorbe. Dar, pe de altă parte, nu foarte neașteptate. Predecesorii Gosseyn întâlniseră și-i observaseră pe veterani. Așa că, acum, tăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
dure campanii anticlericale, iar pe de altă parte, de-se confiscări din cauza „ultrajului la pudoare”. În Le avventure di Pinocchio (1883) a lui Carlo Collodi (1826-1890), măgarul a fost legat de procesul educativ al celebrei marionete din Italia, reprezentând aspectul umilitor și care, în același timp, maturizează. În capitolul XXXII, Pinocchio este transformat într-un măgar; această transformare reprezintă, la fel ca în tra-diția mitologică, „proba” eroului, pentru a obține un premiu sau pentru a realiza un obiectiv. Pinocchio, vândut la
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
problemele, chiar și cele mai dificile, fără să se gândească la propriul folos, ci privind numai la ceea ce îi arată conștiința sa ca fiind o ale-gere dreaptă și necesară. Deviza misiunii ecleziasticului este slujirea. După logica umană, slujirea este ceva umilitor, dar după logica împărăției este un motiv de onoare: a sluji înseamnă a domni. Cu ajutorul Duhului Sfânt preotul este slujitorul lui Dumnezeu slujind Biserica, cu dorința de a fi un instrument în mâinile lui Cristos pentru a răspândi împărăția. Slujirea
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
lui Ashargin foloseau și ele la ceva. După un minut-două, absorbea alimente care aveau un gust familiar și satisfăcător pentru papilele lui Ashargin. Începea să se simtă deprimat pentru cele întâmplate. Era greu să participi la o experiență atât de umilitoare fără să te încerce în sinea ta sentimentul că participi efectiv la ea. Și ce era mai rău era că nu putea să facă pe moment nimic. Era prins în acest corp, cu spiritul și amintirile suprapuse pe creierul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
cădea lat, a umblat cu el o zi-două. Apoi, după filmul Cyrano de Bergerac au ajuns la modă nasurile lungi și s-a orientat spre mine. Multe fete mă plac pentru că s-ar zice că simbolizez ceva. E o poziție umilitoare dintr-un punct de vedere, dar și norocoasă. Ce crezi despre Janet? Nu o cunosc. — Seamănă cu Mona Lisa, dar are picioare mai frumoase. M-a invitat la ea în cameră aseară și mi-a zis că mă iubește. — O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cârpe și cartoane litere și flori, mi se păreau menite să acopere o viață prea strălucitoare, acum vedeam în ele un fel de resemnare. Cum năzuiam, ca totdeauna, mai mult spre un posibil fără limite decât spre ideal, aveam senzația umilitoare că toată cazna ei n-ar fi decât o demonstrație a jalnicului adevăr că totul trebuie plătit. Firește, n-ar fi fost prea greu să facem gestul simplu care ne-ar fi putut rezolva măcar modestele cerințe zilnice, fără să
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
lui Ashargin foloseau și ele la ceva. După un minut-două, absorbea alimente care aveau un gust familiar și satisfăcător pentru papilele lui Ashargin. Începea să se simtă deprimat pentru cele întâmplate. Era greu să participi la o experiență atât de umilitoare fără să te încerce în sinea ta sentimentul că participi efectiv la ea. Și ce era mai rău era că nu putea să facă pe moment nimic. Era prins în acest corp, cu spiritul și amintirile suprapuse pe creierul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
am bătut câțiva când i-am prins în locuri ferite. Numai că dreptatea mea mi-a înrăutățit la maximum situația. Am ajuns să umblu prin curtea școlii singur ca un câine râios. Din același motiv am încasat câteva pedepse grele, umilitoare, în public, când am simțit pe pielea mea lașitatea bravilor mei colegi. Nu vreau să intru acum în amănunte. Trec de aceea direct la scandalul datorită căruia în cele din urmă am scăpat ― e drept că numai eu gândeam astfel
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
putea fi înțeleasă în sensul restrâns care i se dădea de obicei, că nu era vorba de banala resemnare, nici măcar de dificila umilință. Era vorba de umilire, dar de o umilire la care umilitul consimțea. Desigur, suferința unui copil era umilitoare pentru minte și inimă. Dar tocmai de aceea trebuia să intri în ea. Tocmai de aceea, și Paneloux asigura auditoriul că ceea ce avea să spună nu era ușor de spus, trebuia s-o vrei, fiindcă Dumnezeu o voia. Numai astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
orânduire. Autorul e un maestru narator, înregistrând fidel idei, fapte, sentimente și atitudini ale unor oameni pe care îi prezintă pe parcursul anilor. E un adevărat pictor al mulțimilor în mișcare - semnificative fiind manifestarea de simpatie pentru evreul Grinberg în situația umilitoare în care este înfățișat și mai ales mișcările și frământările din momentul 22 decembrie 1989, atât în plan general cât și în plan local în urbea noastră. Mânuiește magistral dialogul, evidențiind felul specific de exprimare a fiecărui personaj din cuprinsul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
din Transilvania cedată au venit în România, face următoarea afirmație:” Pe noi ne-a salvat faptul că am rămas în România”. Mai clar nici că s-ar mai putea spune acest adevăr. în spiritul adevărului nu neagă unele prigoniri sporadice, umilitoare pentru evrei, vorbește despre rebeliunea legionară din 21 23 ianuarie 1941, despre pogromul de la Iași din 28 30 iunie 1941, despre trenurile morții tot de la Iași, precum și deportările din Basarabia și Bucovina după trecerea armatelor românogermane peste Prut. Comparând evenimentele
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]