10,155 matches
-
-ne-n plenitudine / reconstituim Principiul Logic al Noncontradicției / dintre Eu și Ego-ul dictator subtil, / agonia nous-ului în Logosul inospitalier când / întâietatea nocturnului intangibil e o metafizică, / dezmeticindu-mă-n sens, desacralizez umanitatea: / contopirea Eului cu Absolutul Moale, / identificat cu undele transcendente ale Ființei Vii / pentru explorarea Abisului din EGO regenerându l!“ (Ion Antoniu) „Tantal morf în setea semnului. / Claviculă vis ruptă patru antic / Pana cu B. / Pățind canossa șarpe latin. / Caudin-jug flămând în Arpia.“ (Roxana Gabriela Braniște) Abuzul de neologisme
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
-ne-n plenitudine / reconstituim Principiul Logic al Noncontradicției / dintre Eu și Ego-ul dictator subtil, / agonia nous-ului în Logosul inospitalier când / întâietatea nocturnului intangibil e o metafizică, / dezmeticindu-mă-n sens, desacralizez umanitatea: / contopirea Eului cu Absolutul Moale, / identificat cu undele transcendente ale Ființei Vii / pentru explorarea Abisului din EGO regenerându-l!“ (Supraraționalitatea) În mod curios, și poemele de dragoste sunt scrise în acest stil inuman. Îți vine greu să crezi că vreo femeie ar putea fi cucerită cu declarații care
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
oficiale: „În excursie, după vizitarea obiectivelor turistice din zonă, se organizase o seară de dans la cabană.“ „Pe sora lui - cea veritabilă! - o surprinse lauda lui că seara trecută o petrecuse cu posesoarea vocii ce tocmai se revărsa pe calea undelor în biroul său.“ „Vizitarea obiectivelor turistice“, „posesoarea vocii“, „pe calea undelor“ sunt expresii (și metafore) ultrauzate, unele datând încă dinainte de 1989, și nu mai pot fi folosite în literatură (decât ironic). Iată încă un pasaj de acest fel, din care
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
o seară de dans la cabană.“ „Pe sora lui - cea veritabilă! - o surprinse lauda lui că seara trecută o petrecuse cu posesoarea vocii ce tocmai se revărsa pe calea undelor în biroul său.“ „Vizitarea obiectivelor turistice“, „posesoarea vocii“, „pe calea undelor“ sunt expresii (și metafore) ultrauzate, unele datând încă dinainte de 1989, și nu mai pot fi folosite în literatură (decât ironic). Iată încă un pasaj de acest fel, din care reiese că autorul se consideră descoperitorul formulei „sport al minții“ (în legătură cu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
comunicării. Idei de mare interes găsim în cărțile de știință (sau de filozofie). În cărțile de poezie căutăm altceva, și anume lirism. Dar tocmai lirismul lipsește din versurile lui Ioan Fărcaș. Cine le citește așteaptă în zadar să simtă o undă de emoție în aparatul cardio respirator. Ca in povestea cu Tanta Si Costel... „Copii și tineri, respectați și prețuiți părul alb și înțelepciunea vârstnicilor! Ajutați-i să-și scoată din minte ideea că ei sunt o povară pentru familie și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Pandelaș îl îmbracă în haina verdatră a optimismului susținut de gustul trudei neclamate, sugerându ne (emoționat) că abia apoi vine satisfacția.“ „Prozatorul Ion Gălățeanu mă pune într-o dificultate mai severă. Fiind deja etichetat de niște confrați, mă încearcă o undă de iatrofobie. Ca s-o atenuez, dar și pentru că un bob de ancilaritate nu strică, afirm relaxat că, în procente considerabile, caracterul său e determinat de ecumenismul funciar al omului care nu știe să ofenseze, personalitatea fiindu-i dublată de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
devenit tăcut și pașnic, iar despre ciomuială nici vorbă. Urcă scările blocului cu emoție ca în dățile de demult. Ușa apartamentului se deschide și, ca și cînd timpul a stat în loc, cei doi vibrează pe aceeași frecvență și lungime de undă. Au trecut cinci ani de la despărțire și jarul ascuns în cenușă s-a reaprins. Dimineața Angela se pregătea de plecare și întreabă neutru: Dumneavoastră de ce nu v-ați însurat? Profesorul a fost surprins de întrebare și a păstrat un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în parabole ce satisfac orgoliul, abdicînd abia observat, în fața dorinței, printr-un singur cuvînt de laudă ("însușirile Voastre") nemeritată de mediocrul Lorenzino de Medici. Dedicația se citește cu plăcere, de la un capăt la celălalt, pentru jocul inteligent al analogiilor și unda de ironie amară în care se răscumpără însuși gestul dedicator. Cartea, spune autorul, e fără podoabe encomiastice, fără ficțiune; prețul ei e noutatea conținutului practic. Nici un dar mai prețios decît ceva util. Principele e cea mai veche, mai sistematică și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
vreme... Bănuiseră cu temei. Mă tem că cel din urmă crîmpei de lume pe care l-am zărit a fost un dar al apei mării. Nu Îndrăznesc să spun că am văzut marea, ci doar reflectarea tăioasă a soarelui din undele ei. Intrat În apă aproape de mal, În covoindu-mă și aplecîndu-mă, expunîndu-mă valurilor care-mi intrau În nări, izbuteam uneori să mai prind cu un colț de retină această rază. Nu-mi mai amintesc cum Îmi reușea, pare-se că eram
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Întunericului se descurcă de minune fără ochi. Dar iată că vin niște foști văzători, astăzi orbi, pretinzînd că pe retinele lor pustii, la ocazii, frumusețea femeilor Își deflagrează aureolele. Lumina Înseamnă totuși energie, fotoni, fuga fără oprire Între corpuscul și undă, lumina poate fi reflectată, refractată, focalizată, o Înțelege oricine. A orbilor Însă, foști văzători, e doar o amintire, o aparență. Așa cum aparentă e și lucirea stelelor expirate demult pe la marginile galaxiei. Greu de ținut sub control admirația pentru adecvarea cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
în jurul inimii sale, gheața începuse să se înmoaie. Întâi puțin, ca o lacrimă. Apoi încă una și încă una: se făcuse deja un ochi de apă. Pe măsură ce cobora spre Soarele înghețat, focul trecea în adânc, gheața se topea, dar fiecare undă de apă care urca din adâncul gheții lua și ceva din puterea lui. Ajunsese aproape de Soarele înghețat, dar puterea era pe sfârșite. Triumfătoare, gheața începuse să se strângă în jurul trupului istovit. Și atunci, și-a amintit. Oamenii ceței spuneau ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
dar comportamentul acesta nu li-l impune nimeni. Aceasta vine din vremea nașului, profesorul Zenit. Când au ajuns la rezervă, cu o Înfățișare ghidușă, Despina a bătut În ușă. După ce din interior s a auzit un “Da. Poftim!” spus cu undă de bucurie de Nicu, tot ea a deschis ușa, cu mare Încetineală, făcând-o pe Lia să zâmbească, deși era copleșită de emoție. Abia au pășit peste prag și Despina, cu glas oficial, a declarat: ― Tati. Iat-o pe doamna
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
balot, acoperit de omăt. „Vezi că am avut dreptate? Jos, fraților, ca să ne dăm seama cum se vede și cum se aude de aici <panarama rusascăă” - a vorbit Toader. ― Da’ cu rezerva de rom cum stați? - a strecurat Nicu o undă de șagă. ― Ehe! Încă mai aveam câte ceva, numai că, În clipa aceea, altele ne ardeau pe noi. Ne-am făcut loc potrivit fiecare, pentru a avea câmp vizual cât mai bun. Zgomotul motoarelor grele s-a topit undeva În dreapta. „Păpădie
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
miliarda parte dintr-o secundă - și gândul tău poate străbate spații infinite. De la Proxima Centauri la ultima stea din constelația Gemenilor... Viteza luminii este un Învățăcel pe lângă cea a gândului... Gruia, fără să-și dea seama, plutea deja pe o undă din univers care Îl purta spre infinit... ― Și acum, să mergem la pacientul nostru - l-a adus profesorul la realitate. Au examinat bolnavul și au ajuns la concluzia că totul este În regulă. ― Contravizita o vom face la ora obișnuită
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
e atât e prezent În toate? - a Întrebat Despina În șoaptă. ― Întrebarea ta e firească, Despi - a răspuns cu același ton Nicu. Trebuie să știi Însă că În lumea asta există oameni ale căror suflete sunt pe aceeași lungime de undă... Când am ajuns asistent al dragului profesor Zenit, l-am cunoscut și pe nenea Mitru. Un simplu brancardier. Apoi... Apoi am petrecut alături de el și anii războiului, care ne-au legat ca frații... Sunt multe de spus despre oameni, Despi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
caș și urdă - a completat Gruia, cu zâmbet reținut. ― Deși am stabilit Întâlnirea noastră pentru diseară, eu zic să atacăm lucrările tale acum... ― Mi-ați luat o piatră de pe inimă, domnule profesor... La amiază, obosit, dar purtând pe chip acea undă de bucurie a omului mulțumit de ceea ce a reușit să facă, Gruia privea la profesor zâmbind timid. Nu știa cum să-i mulțumească pentru că a reușit să-l determine să sondeze profund În bagajul cunoștințelor sale acumulate până atunci... ― Te
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Ńu pricep! Dragule, dacă nu te superi, hai mai bine să lăsăm lucrurile așa cum sunt..., îi ceru Felicia cu glas moale, evitând să-l mai privească. Bine... Atunci... la revedere! articulă el supărat. La revedere! îi răspunse ea, cu o undă de tristețe în glas. Nici unul, nici altul nu se simțea în stare să facă ceva pentru ca despărțirea lor să pară mai firească și mai veselă. Mai stătură câteva clipe față în față, privindu-se, apoi, fără să-și mai spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
văzut cu ochii mei personali pe Papa presărând flori pe mormântul lui Mahatma Gandhi. Mai nou, bag de seamă că spovedania poate fi realizată prin telefon sau în regim de messenger. Chiar oi fi eu depravata ortodocșilor, ca să nu primesc undă verde pentru o chilie într-o mănăstire? Nimeni nu știe că, imediat după divorț, am vrut să intru într-o mănăstire. Chiar am bătut la unele porți și mi s-a deschis. Există însă percepția aceea care greu poate fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
eu îl găsesc o persoană încântătoare, dar nonsexual, desigur, fiindcă nu e nimic, și nici nu poate fi nimic între noi (iată pauză, liniște ), presimt că avem o legătură cumva. Există atracția și tandrețea și, fiind pe aceeași lungime de undă, el îmi poate spune totul. Deja începem să dialogăm, și felul în care ne înțelegem este ceva plin de plăcere, o plăcere împărtășită, pură și foarte mare, totală, care mă scapă de lumea din jur. De fapt, vraja e atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
ce bine se descurcă și te face să înțelegi. Nu zic nu, că are cap, dar nu și-l folosește. Dacă ar învăța, dacă n-ar chiuli, dacă s ar purta frumos, ar fi printre primii din clasă. —Of, of, undei-i minte multă e și prostie multă, așa cum se spune, se întrista Tatiana. Cei patru ani de liceu au fost un adevărat calvar pentru ea. Aproape zilnic era stresată de telefoane, informații, cerințe, critici. I se comunica absentarea de la școală
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
o țin de mână, când o îmbrățișez, sau o sărut pe obraz îmi răspunde cu afecțiune. Cuvintele ei frumoase, glumele, albastrul clar al ochilor, zâmbetul provocator, te farmecă. —Trebuia să-ncerci. Nu se poate să nu fiți o dată pe aceeași undă? glumesc logodnicii. —Știți ce? Într-un moment de acesta, fiind pe aceeași undă am încercat să prelungesc sărutul, cum ziceți voi, de pe obraz alunecând spre gură. Imediat s-a distanțat, mi-a pus degetul pe buze și m-a mângâiat
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
răspunde cu afecțiune. Cuvintele ei frumoase, glumele, albastrul clar al ochilor, zâmbetul provocator, te farmecă. —Trebuia să-ncerci. Nu se poate să nu fiți o dată pe aceeași undă? glumesc logodnicii. —Știți ce? Într-un moment de acesta, fiind pe aceeași undă am încercat să prelungesc sărutul, cum ziceți voi, de pe obraz alunecând spre gură. Imediat s-a distanțat, mi-a pus degetul pe buze și m-a mângâiat pe obraz. Ce să fi înțeles de aici? Că nu acceptă încă gestul
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
-mă să mă îmbrac. — Întâi trebuie să plătești tributul. Cecilia înțelegând la ce făcea aluzie, își încrucișează mâinile după gâtul lui, îi mângâie obrazul cu obrazul ei, el o strânge în brațe sărutându-se îndelung. — Acum pot să plec? Ai undă verde, îi sărută mâna. Pe cât de mult îi plăcuse Cecilia în neglijeu pe atât de mult îl încânta acum aranjată într-o ținută sportivă. Nu s-a putut abține să n-o admire. —Ești atât de frumoasă! Ce-am să
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
o lucrătură deosebită, 203 decoltată atât cât să permită strălucirea lănțișorului pe care uitase sau nu voise să-l dea jos înainte de culcare. Brațele-i dezgolite deasupra plapomei parcă l îmbia să se ducă lângă ea. Somnul dă oamenilor o undă de mister, de aceea când te trezești ai o altă alură decât în timpul cât ai dormit. Prin ochii lui și ai iubirii pentru Cecilia, Matei o vedea senină, proaspătă, senzuală, într-un cuvânt fermecătoare. Pentru că trecuse de ora zece s-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
atrase deloc atenția lui Victor, căci la dânsul ajunsese numai sunetul blând și plin de grație al vocii ce îi vorbise, care îi încântase auzul pe loc. Totuși, după câteva clipe de liniște stânjenitoare, venindu-și în fire, cu o undă perceptibilă de emoție în glas, rosti și el ceva: - Iar eu sunt Victor și mă simt încântat. Să știți că aveți un zâmbet foarte frumos, domnișoară. - Mulțumesc, mă simt flatată!, și spunând acestea, roși vizibil. Te rog, vorbește-mi la
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]