2,170 matches
-
grăitor măcar și faptul că Dilthey îi preferă psihologiei asociaționiste (explicative) psihologia "descriptivă", fundamentală pentru științele spiritului, conform viziunii sale. Primordialitatea acestei "științe descriptive" (deskriptive Wissenschaft) este subliniată în Einleitung... (p. 33), unde ea este definită ca fiind die erste und elementarste unter den Einzelwissenschaften des Geistes (vezi de asemenea I, 2C, precum și III, 4). În legătură cu structurarea demersului diltheyean pe judecata de tipul I D (în care individualul rămâne la determinații, fără a găsi generalul), la fel de semnificativ este și paragraful în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Editura Cartea Românească, 1983. Idem, Cearta cu filozofia. Eseuri, București, Editura Humanitas, 1992, Th. Litt, Wissenschaft, Bildung, Weltanschauung, 1928, Andrei Marga, Introducere în filozofia contemporană, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988. Arnold Metzger, Phänomenologie und Metaphysik. Das Problem des Relativismus und seiner Überwindung, Pfullingen, (ediția I: 1933), 1966. Constantin Noica, Mathesis sau bucuriile simple, București, Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol I", 1934. Idem, De caelo. Încercare în jurul cunoașterii și individului, București, 1937. Idem, Douăzeci și șapte de trepte ale
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
1983), 1991. Idem, Hegel zur Einführung, Hamburg, Junius Verlag, 1999. Georg Simmel, Hauptprobleme der Philosophie, Berlin, Walter de Gruyter & Co. Verlag, 1964. Eduard Spranger, Lebensformen. Geisteswissenschaftliche Psychologie und Ethik der Persönlichkeit, Halle, Max Niemeyer Verlag, 1927. Idem, Wilhelm von Humboldt und die Humanitätsidee, Berlin, (ed. a II-a), 1928. Idem, Der Sinn der Voraussetzungslosigkeit in den Geisteswissenschaften, Berlin, 1929. Vasile Tonoiu, Dialectică și relativism. Ideea de referențial, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1978. Hans Vaihinger, Die Philosophie des Als Ob, Leipzig
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
1966. 13 Exceptînd lucrarea clasică, dar învechită a lui F. Mehring, Geschichte der deutschen Sozialdemocrakie (4 vol.), Stuttgart, 1898, reeditată în 1960, vom mai găsi o prezentare a documentelor de bază in G. Eckert: 1863-1963. Hundert Jahre deutscher Sozial-Demokratie. Bilder und Dokumente, Hanovra 1963. Cf. și J. Droz Historiographie d'un siècle de social-démocratie allemande, "Le Mouvement social", nr. special, Aspects du socialisme allemand, nr. 95, aprilie-iunie 1976, pp. 3-24. Cf. și K. Tenfelde, G.A. Ritter, Bibliographie zur Geschichte der
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
socialistes pour l'action internationale (1920-1923), Geneva, Institut universitaire des hautes études internationales, 1967, 436 p. 25 Se pare că prima persoană care a utilizat acest supranume a fost comunistul Karl Radek. Încă din 1921, el atacă UPSAI in Theorie und Praxis der 21 / 2 Internationale, Viena, Arbeiterbuchhandlung, 1921. 26 Le Congrès de Tours, ediție critică realizată de J. Charles, J. Girault, J.L. Robert, D. Tartakowsky, C. Willard, Paris, Ed. Sociales, 1980, 920 p. Despre mișcarea muncitorească franceză din timpul războiului
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Cătălina Își afirmă prezența mai Întîi pentru a fi asumată ca obiectivitate și mai apoi ca pe un model de rîvnit. Este vorba aici de acea capacitate de a rîvni - Begehrungsvermogen de care vorbea Heidegger În ontologia sa din” Sein und Zeit.” Obiectivitatea se constituie ca o terra promessa, pe un tărîm care odată cucerit nu mai lasă Învingătorului decît următoarea soluție „c-est sur ce terrain que je veux engager la lutte en me faisant objet fascinant/' Este ceea ce dorește
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Primind nume, fata de Împărat, acum Cătălina, trebuie să se vindece de boala de luceferi, de maladia orizontului, de apeirontic, de Universalii, de categoriile nouminosului. Renăscînd sub specie nominae fata de Împărat a murit devenind Cătălină, după Îndemnul goethean „stirb und werde” mori și devino. Dar „devenind” Cătălina eroina noastră trece din Întunericul indeterminărilor În lumina unde poate să aleagă. Și alege pe Cătălin. Și-1 respinge pe Luceafăr. Pentru că eroina trece dincolo de oglindă. Ea este acum Alice În Tara Minunilor
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
teatru etc.“ (Citat după Michael Nedo, „Ludwig Wittgenstein: ACronology“, în Portraits of Wittgenstein, edited and introduced by F. A. Flowers III, vol. 1, Bristol, Thoemmes Press, 1999, p. 33.) 7 Hermine Wittgenstein, „Mein Bruder Ludwig“, în Rush Rhees, Ludwig Wittgenstein. Porträts und Gespräche, Frankfurt am Main, Suhrkamp Verlag, 1992, p. 22. 8 Vezi R. Monk, op. cit., p. 19. Lui Ludwig i-a atras atenția comportarea fratelui său mai mare, Paul. Acesta avea curajul să spună adevărul și atunci când acest lucru nu era
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cărți, notele mele vor trebui publicate fragmentar sub titlul «Observații filozofice», cu dedicația «Lui Francis Skinner».“ (Citat după R. Monk, op. cit., p. 354.) 86 Fania Pascal, în op. cit., p. 81. 87 John King, „Erinnerungen an Wittgenstein“, în Ludwig Wittgenstein. Porträts und Gespräche, pp. 115-116. Împrejurările în care Wittgenstein folosea această exprimare indică sensul pe care i-l dădea: suntem aici pentru a ne face datoria. 87a K. Briton, „Portrait of a Philosopher“, în op. cit., p. 206. 88 Norman Malcolm povestește un
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Aldo Palazzeschi, Alberto Savinio, Luciano Folgore, Corrado Govoni, Enrico Pea, Giorgio Vigolo, Riccardo Bacchelli sau Vincenzo Cardarelli.89 Orientarea ei preponderent antidannunziană, ce se opunea ecourilor naturalismului de secol nouăsprezece, tindea spre neoromantism, fapt care i-a atras numele Sturm und Drâng florentin, dat de Piero Gobetti, directorul piemontezei 'Baretti'. În cadrul acestei tendințe neoromantice Leopardi a fost readus în actualitate de către De Robertis, care scotea în evidență efortul recanatezului de a elabora formă poeziilor pe baza unui calcul combinatoriu eliberat de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
rememorarea chipurilor din trecut pe firul sonor al amintirii. Vremea copilăriei, a tinereții, creionata frecvent de poetul romantic cu ajutorul unor imagini acustice, este reprezentată de poetul ermetic că lume populată cu glasuri și chipuri dragi (voci și chipuri) sau că undă de sunete și iubire. Cercetarea noastră a arătat manieră în care dialectica sunet / tăcere însoțește binomul trecut / prezent, adâncind contrastele: daca trecutului îi sunt caracteristice armonia, multitudinea de voci, undă de sunete ca semn al veseliei, prezentul nu este altceva
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a fabricilor de oțet, a cărămidăriilor, ipsosăriilor și vărăriilor; silvicultură, chimie, matematică; montanistică sau geologie și mineralogie (între acestea pot fi citate compendiile și manualele datorate lui Fr. Mohs, Natur-Geschichte des Mineralreiches, Wien, 1836; Karl Cäsar Leonhard, Lehrbuch des Geognosie und Geologie, Stuttgart, 1835 și Karl Hartmann, Die Wunder der Erdrinde, Stuttgart, 1841); minerit în general și exploatarea sării în special, cu ultimele noutăți referitoare la salinele de la Wielicka și Rotenfelde; metalurgie și siderurgie, din care nu lipseau manualele lui W
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Nürenberg, 1828, 1, 8; 50. M. A. Schuster, Lehrbuch der Rechenkunst (Manual de artimetică), Kronstadt, 1842, 1, 8; 51. Friedrich Schwarze, <Die Kunst> Branntwein zu brennen (Arta distilării rachiului), Berlin, 1841, 1, 8; 52. Karl Cäsar Leonhard, Lehrbuch der Geognosie und Geologie (Manual de geognozie și geologie), Stuttgart, 1835, 1, 8; 53. Bailly de Merlieur, Maison Rustique du XIX siècle, Paris, 1835, 1, 8; 54. Georg Ludwig Harting, Lehrbuch für Förster und die es werden wollen (Manual pentru pădurar și cum
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1, 8; 52. Karl Cäsar Leonhard, Lehrbuch der Geognosie und Geologie (Manual de geognozie și geologie), Stuttgart, 1835, 1, 8; 53. Bailly de Merlieur, Maison Rustique du XIX siècle, Paris, 1835, 1, 8; 54. Georg Ludwig Harting, Lehrbuch für Förster und die es werden wollen (Manual pentru pădurar și cum trebuie el să fie), Wien, s.a., 3, 8; 55. Heiner Georg Hartmann, Potasche (Sulful), Quedlinburg, 1835, 1, 8; 56. A. Martin, Repertorium der Photographie (Repertoriu al fotografiei), Wien, 1846, 1, 8
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Martin, Repertorium der Photographie (Repertoriu al fotografiei), Wien, 1846, 1, 8; 57. Jgn<natz> Bern<hard> Montag, Rechnen-Unterricht, Quedlinburg, 1845, 1, 8; 58. Branntweinbrennerei (Distilarea rachiului), Hermanstadt, s.a., 1, 8; 59. C. Soldan, Vorlegeblätter, Darmstadt, 1836, 1, 8; 60. Sonntagschule und Ideenmagazin, s. l., s.a., 10 (fascicule), 8; 61. Statuten der Vereins für Naturkunde im Herzogthum Nassau (Statutele Asociației pentru științe naturale din ducatul Nassau), Wiesbaden, 1849, 1 (fascicula), 8; 62. Jean Joseph Grangé, Der neue und merkwürdige Pflug (Noul plug minune
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
6, 8; 64. Illustrierte Bäder und Heilquellen (Băi și izvoare medicinale ilustrate), Leipzig, 1845, 6, 8; 65. Dr. Höck, Ausführlichen Beschreibung, Ilmenau, 1827, 1, 8; 66. Dr. Hamm, Maschinen und Geräte (Mașini și utilaje), Leipzig, 1857, 1, 8; 67. Statuten und Reglement , s. l., s.a., 1, 8; 68. Johann Carl Leuchs, Der Stärkmehl und Gummi Fabrikant (Fabricantul de scrobeală și gumă), Nürnberg, 1840, 1, 8; 69. Sigmund Friedrich Hermbstädt, Anleitung zum Stablissement einer Fabrik von ächten Weinessig (Introducere pentru construirea unei fabrici
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
8; 70. J. C. Theile, Bibliothek der Technologie, Gewerbekunde, Leipzig, 1838, 2, 8; 71. Beschreibung des Salzwerks Rotenfelde (Descrierea salinei Rotenfelde), Nürnberg, 1811, 1, 8; 72. Johann Christian Gottlob Weise, Die Kunst der Gebäude, Zimmerund Straßenerleuchtung <durch Öl, Talg, Wachs und Gas> (Arta iluminării clădirilor, camerelor și a străzilor cu ulei, seu, ceară și gaz), Ilmenau, 1829, 1, 8; 73. Carte germană privitoare la arte, fără titlu și necompletă, s.l., s.a., 1; 75. Atlas compus din 32 hărți; 76. Unsprezece hărți
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
iulie-septembrie 1841, pp. 17-35 (anexa I, S 2). 12 A. Veress, Bibliografia româno-ungară, vol. III, București, 1935, p. 17. 13 "Curierul de Iași", an IX, nr. 71, vineri, 25 iunie 1876, p. 3. 14 Georg Ludwig Harting, Lehrbuch für Förster und die es werden wollen, Wien, s.a. 15 Rudolph Feistmantel, Forst-Wissenschaft, Wien, 1835. 16 Johann George Leiböck, Die Forst-Wirtschaft, Leipzig, 1836. 17 Sau Chirilu, moșie aflată pe atunci în proprietatea postelnicului Alecu Balș (Catagrafia fiscală a Moldovei din anul 1831, editată
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
este mai amplă, unda c este mai scurtă, iar depresiunea y diminuă pâna la dispariție. In pericardita constrictivă unda a este mai amplă iar depresiunea y este mai profundă și mai rapidă. In insuficiența cardiacă dreaptă și în cea globală unda a crește foarte mult, iar depresiunea y diminuă. 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă Energia necesară pentru returul venos este furnizată de activitatea inimii, mișcările respiratorii, contracția mușchilor membrelor. Activitatea de pompă a inimii este factorul determinant
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
este mai amplă, unda c este mai scurtă, iar depresiunea y diminuă pâna la dispariție. In pericardita constrictivă unda a este mai amplă iar depresiunea y este mai profundă și mai rapidă. In insuficiența cardiacă dreaptă și în cea globală unda a crește foarte mult, iar depresiunea y diminuă. 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă Energia necesară pentru returul venos este furnizată de activitatea inimii, mișcările respiratorii, contracția mușchilor membrelor. Activitatea de pompă a inimii este factorul determinant
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
Begriff Deimographie vorgeschlagen habe (etymologisch gesehen, das Schreiben des Grauens). Gegenstand meiner Untersuchung ist die Analyse der emotional-ästhetischen Metamorphosen einer subtilen Form der Angst, wobei es für meinen Ansatz unentbehrlich erscheint, zwischen zwei ähnlichen seelischen Regungen, nämlich die des "Grauens" und die des "Horrors" zu unterscheiden. Um jedoch die notwendigen Voraussetzungen, die zum Verständnis der Entstehung und allmählichen Autonomisierung dieser besonderen Art der Prosa führen, zu schaffen, habe ich mir zu Beginn des ersten Teiles meiner Studie die semantische Disambiguierung der
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Dabei habe ich ebenfalls deutlich gemacht, aus welchen Gründen ich den ersten, für die Exegese fruchtbareren Begriff des Grauens in den Vordergrund meiner Analyse gestellt habe. Anschliessend folgt eine umfangreiche Einführung in die Geschichte des Genres, die diachronisch ausgerichtet ist und seine wichtigsten Vertreter behandelt (unter ihnen gibt es Autoren, die nicht nur durch ihre literarischen Werke sondern auch durch ihre Theoretisierungsversuche ihren Platz in dieser Auswahl gesichert haben): Horace Walpole, Ann Radcliffe, Matthew Gregory Lewis, Charles Robert Maturin, William Beckford
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dem Realen und Fantastischen angesiedelt ist. Dabei liegt die Ursache dieser missglückten Identifikation in der vor Angst erschütterten Psyche der Hauptfigur. Folgende Texte wurden in diese Kategorie aufegnommen: În vreme de război von I.L. Caragiale, Frigul von Gib. I. Mihăescu und Îmbrățișarea mortului von Alexandru Philippide. Schliesslich ist diese dritte Grundlinie dem übernatürlichen Grauen gewidmet, das in der Abwesenheit jeglicher Wahrscheinlichkeitskriterien ins rein Fantastische übergeht. Die dargestellte Welt ist erfunden, die wesentlichen Elemente bleiben jedoch unverändert und nur die ästhetische Dosierung
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
so fliessend und subtil ineinander über, dass die jeweilige Klassifizierung nur aufgrund einer sehr aufmerksamen und detaillierten Interpretation erfolgen konnte. Die Werke, die ich in diesem zweiten Teil meiner Studie untersucht habe, haben m.E. vorbildhaften Charakter in der rumänischen Schauerliteratur und zeigen, wie überraschend fruchtbar und vielfältig diese Problematik ist, trotz der im Vergleich zu anderen Literaturen relativ geringen Zahl repräsentativer Texte. Sowohl bei der chronologischen Einführung im ersten Teil als auch bei den detaillierten Textanalysen im zweiten Teil meiner Studie
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
este mai amplă, unda c este mai scurtă, iar depresiunea y diminuă pâna la dispariție. In pericardita constrictivă unda a este mai amplă iar depresiunea y este mai profundă și mai rapidă. In insuficiența cardiacă dreaptă și în cea globală unda a crește foarte mult, iar depresiunea y diminuă. 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă Energia necesară pentru returul venos este furnizată de activitatea inimii, mișcările respiratorii, contracția mușchilor membrelor. Activitatea de pompă a inimii este factorul determinant
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]