770 matches
-
interes local, toate fiind clasificate că monumente de arhitectură: ansamblul vilei Minovici (începutul secolului al XX-lea) din satul Cărpeniș, ansamblu format din vila propriu-zisă, anexe și parc; și biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1820) din satul Cepării Ungureni.
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
Corbeni este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Berindești, Bucșenești, Corbeni (reședința), Oeștii Pământeni, Oeștii Ungureni, Poienari, Rotunda și Turburea. Comuna se află în partea nordică a județului, pe malurile Argeșului, Este străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu prin Munții Făgăraș. Teritoriul comunei Corbeni face parte, din punct de vedere geomorfologic, din
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
comuna Oești, formată din satele Oești-Pământeni și Oești-Ungureni, având 567 de locuitori și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Argeș a aceluiași județ. Comuna Corbeni avea 3481 de locuitori în satele Berindești, Bucșenești, Căpățânenii Pământeni, Căpățânenii Ungureni, Corbeni, Poenari și Turburea. Comunei Oești i se alipiseră și satele Cicănești și Bărăști, populația ei ajungând la 2800 de locuitori. În 1931, comuna Oești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Albești, după care la scurt timp satele
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
Comunei Oești i se alipiseră și satele Cicănești și Bărăști, populația ei ajungând la 2800 de locuitori. În 1931, comuna Oești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Albești, după care la scurt timp satele Oeștii Pământeni și Oeștii Ungureni au format din nou o comună separată. În 1950, comunele au fost transferate raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat; satele Căpățânenii Pământeni și Căpățânenii Ungureni au trecut la comuna Arefu, iar comuna
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
scurt timp satele Oeștii Pământeni și Oeștii Ungureni au format din nou o comună separată. În 1950, comunele au fost transferate raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat; satele Căpățânenii Pământeni și Căpățânenii Ungureni au trecut la comuna Arefu, iar comuna Oești s-a desființat, cele două sate ale ei fiind incluse în comuna Corbeni. În comuna Corbeni se află (secolul al XV-lea, satul Bucșenești) și (secolul al XVIII-lea, satul Corbeni), ambele
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
cu același nume (Galeș) atestat din secolul al XIII-lea. Bătrânii încă povestesc că moșii lor și-au făcut întâi bordeie prin crânguri, departe de râu, de drum, pentru a se adăposti de ochii spionilor veniți de dincolo de Carpați. Cătunul Ungureni - probabil cel mai vechi din sat, oferă și astăzi mărturii în acest sens. Credincioșii ardeleni s-au adăpostit pe pământurile Mănăstirii Aninoasa (la răsărit de Vâlsan), ale Episcopiei Argeșului (la miază-zi și apus) și ale boierilor Brătieni (la miază noapte
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
mulți dintre ei ca păstori . Cei mai mulți păstori însă , au venit în timpul domnitorului Știrbei Vodă ( 1849 - 1856 ), printre aceștia numărându-se , oltenii “, care au venit comuna Butoiești , județul Mehedinți ,, jienii “, ce au venit de pe malurile râului Jiu , din județul Gorj , iar , ungurenii “ sunt păstori , proveniți de prin părțile Sibiului. În vremea domnitorului Brâncoveanu exista la Slobozia și un conac pentru popasul domnesc , ce a fost refăcut de Știrbei Vodă , acesta moștenindu-l împreună cu ținuturile din jur . Mai târziu , acesta a fost moștenit
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
și Dospinești. Comună se află în estul județului, pe malul stâng al Șiretului. Este traversata de șoseaua națională DN2F, care leagă Bacăul de Vaslui. Din acest drum, lângă satul Dospinești se ramifică șoseaua județeană DJ252, care duce spre sud la Ungureni, Parincea, Pâncești, Găiceana, Huruiești și mai departe în județul Vrancea la Homocea (unde se intersectază cu DN11A), Ploscuțeni și în județul Galați la Buciumeni, Nicorești și Cosmești (unde se termină în DN24). Din DJ252 se ramifică la Buhoci șoseaua județeană
Comuna Buhoci, Bacău () [Corola-website/Science/300661_a_301990]
-
din satele Arini, Găiceana (reședința), Huțu și Popești. Comuna se află în zona de sud-est a județului, în colinele Tutovei, pe râul Găiceana, afluent al Berheciului. Este traversată de șoseaua județeană DJ252, care o leagă spre nord de Pâncești, Parincea, Ungureni și Buhoci (unde se termină în DN2F) și spre sud de Huruiești și mai departe în județul Vrancea de Homocea și Ploscuțeni și mai departe în județul Galați de Buciumeni, Nicorești și Cosmești (unde se termină în DN24). Din acest
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
romano-catolici (44,54%). Pentru 2,67% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Berheci a județului Tecuci și era formată din satele Găiceana, Ghilovești, Huțu, Lunca, Marginea, Petroasa, Popești, Recea, Ungureni, Valea Morii și Zlătăreasa, având în total 2110 locuitori. În comună existau cinci biserici și două școli una la Găiceana și alta la Huțu, având împreună 78 de elevi (dintre care 15 fete). În 1925, Anuarul Socec o consemnează ca
Comuna Găiceana, Bacău () [Corola-website/Science/300671_a_302000]
-
de Jos, Mileștii de Sus, Nănești, Năstăseni, Parincea (reședința), Poieni, Satu Nou, Văleni și Vladnic. Comună se află în estul județului, în zona cursului superior al râului Răcătău. Este traversata de șoseaua județeană DJ252, care o leagă spre nord de Ungureni și Buhoci (unde se termină în DN2F) și spre sud de Pâncești, Găiceana, Huruiești, apoi mai departe în județul Vrancea de Homocea și Ploscuțeni și în județul Galați de Buciumeni, Nicorești și Cosmești (unde se termină în DN24). Lângă Parincea
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
termină în DN2F) și spre sud de Pâncești, Găiceana, Huruiești, apoi mai departe în județul Vrancea de Homocea și Ploscuțeni și în județul Galați de Buciumeni, Nicorești și Cosmești (unde se termină în DN24). Lângă Parincea, la limita cu comună Ungureni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ252A, care duce spre sud la Horgești. La Parincea, tot din DJ252 se ramifică spre nord șoseaua județeană DJ252F, care duce la Ungureni și spre est șoseaua județeană DJ243B care duce la Vultureni
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
se termină în DN24). Lângă Parincea, la limita cu comună Ungureni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ252A, care duce spre sud la Horgești. La Parincea, tot din DJ252 se ramifică spre nord șoseaua județeană DJ252F, care duce la Ungureni și spre est șoseaua județeană DJ243B care duce la Vultureni, Stănișești, Motoșeni și mai departe în județul Vaslui de Coroiești, Ciocani și Bârlad. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Parincea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
una catolică la Izvoarele. Anuarul Socec din 1925 consemnează unirea celor două comune sub denumirea de "Letea Veche", comuna din plasa Siret a aceluiași județ, având 1997 de locuitori în satele Fundul lui Bogdan, Jieni, Letea, Podu Radomirești de Sus, Ungureni, Rușii de Jos și Podu Radomirești de Jos. În 1931, satele componente erau Fundu lui Bogdan, Jieni, Letea Veche, Podu de Fier, Radomireștii de Jos, Radomireștii de Sus, Rușii Ciutea și Ungureni. În 1950, comuna a trecut în administrarea orașului
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
lui Bogdan, Jieni, Letea, Podu Radomirești de Sus, Ungureni, Rușii de Jos și Podu Radomirești de Jos. În 1931, satele componente erau Fundu lui Bogdan, Jieni, Letea Veche, Podu de Fier, Radomireștii de Jos, Radomireștii de Sus, Rușii Ciutea și Ungureni. În 1950, comuna a trecut în administrarea orașului regional Bacău, reședință regiunii Bacău, iar satul Fundul lui Bogdan a primit în 1964 denumirea de "Șiretul". În 1968, comuna Letea Veche (cu satele Holt, Letea Veche, Radomirești, Ruși-Ciutea și Siretu) a
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
Tătărăști (în trecut, Corni) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cornii de Jos, Cornii de Sus, Drăgești, Gherdana, Giurgeni, Tătărăști (reședința) și Ungureni. Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județul Vrancea, pe malul stâng al Siretului, în dreptul lacului de acumulare Berești; prin comună curge și râul Polocin, care se varsă tot în Siret mai spre sud, în comuna Homocea din
Comuna Tătărăști, Bacău () [Corola-website/Science/300705_a_302034]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Corni", făcea parte din plasa Berheci a județului Tecuci și era formată din satele Cornii de Jos, Cornii de Sus, Giurgeni, Tătărăști și Ungureni, având în total 1644 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 43 de elevi (din care 4 fete) și cinci biserici (una în fiecare sat). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Găiceana a aceluiași județ, având
Comuna Tătărăști, Bacău () [Corola-website/Science/300705_a_302034]
-
din comuna Tătărăști sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate trei fiind clasificate ca monumente de arhitectură: (1770) din satul Drăgești; (1854) din satul Gherdana; și (1811) din cătunul Costișa al satului Ungureni.
Comuna Tătărăști, Bacău () [Corola-website/Science/300705_a_302034]
-
Ungureni este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Borzești, Călugărenii Noi, Călugărenii Vechi, Durnești, Mândrești, Mihai Viteazu, Plopenii Mari, Plopenii Mici, Tăutești, Ungureni (reședința) și Vicoleni. Săpăturile arheologice efectuate pe raza comunei au dat la iveală așezări
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
Ungureni este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Borzești, Călugărenii Noi, Călugărenii Vechi, Durnești, Mândrești, Mihai Viteazu, Plopenii Mari, Plopenii Mici, Tăutești, Ungureni (reședința) și Vicoleni. Săpăturile arheologice efectuate pe raza comunei au dat la iveală așezări neolitice în apropierea satului Mândrești, în locul numit ”Podul lui Anton”, dar mai ales în partea de sud-vest a satului Mihai Viteazu. Din cercetările prof. dr. Eugen
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
numit ”Podul lui Anton”, dar mai ales în partea de sud-vest a satului Mihai Viteazu. Din cercetările prof. dr. Eugen D. Nicolau s-a stabilit că unele așezări din comună sunt din vremuri voievodale sau chiar prevoievodale, cum ar fi: Ungureni, Epureni, Durnești, Borzești, Plopeni, Dumeni și Tăutești. Din vremuri vechi, pe teritoriul actual al comunei Ungureni treceau cete de ciobani transilvăneni, care erau originari din părțile Bârsei și, deoarece veneau dinspre ținuturile stăpânite de unguri, li se spunea „ungureni”. Satul
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
cercetările prof. dr. Eugen D. Nicolau s-a stabilit că unele așezări din comună sunt din vremuri voievodale sau chiar prevoievodale, cum ar fi: Ungureni, Epureni, Durnești, Borzești, Plopeni, Dumeni și Tăutești. Din vremuri vechi, pe teritoriul actual al comunei Ungureni treceau cete de ciobani transilvăneni, care erau originari din părțile Bârsei și, deoarece veneau dinspre ținuturile stăpânite de unguri, li se spunea „ungureni”. Satul Ungureni este centrul de comună, purtând această denumire de peste 4 veacuri. În vechime, satul Ungureni a
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
fi: Ungureni, Epureni, Durnești, Borzești, Plopeni, Dumeni și Tăutești. Din vremuri vechi, pe teritoriul actual al comunei Ungureni treceau cete de ciobani transilvăneni, care erau originari din părțile Bârsei și, deoarece veneau dinspre ținuturile stăpânite de unguri, li se spunea „ungureni”. Satul Ungureni este centrul de comună, purtând această denumire de peste 4 veacuri. În vechime, satul Ungureni a fost împărțit în: Plopenii Mari, Epureni și Ungureni. Până în 1948, actualul teritoriu al comunei a făcut parte din fostul județ Dorohoi (partea din stânga
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
Epureni, Durnești, Borzești, Plopeni, Dumeni și Tăutești. Din vremuri vechi, pe teritoriul actual al comunei Ungureni treceau cete de ciobani transilvăneni, care erau originari din părțile Bârsei și, deoarece veneau dinspre ținuturile stăpânite de unguri, li se spunea „ungureni”. Satul Ungureni este centrul de comună, purtând această denumire de peste 4 veacuri. În vechime, satul Ungureni a fost împărțit în: Plopenii Mari, Epureni și Ungureni. Până în 1948, actualul teritoriu al comunei a făcut parte din fostul județ Dorohoi (partea din stânga Jijiei) și
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
comunei Ungureni treceau cete de ciobani transilvăneni, care erau originari din părțile Bârsei și, deoarece veneau dinspre ținuturile stăpânite de unguri, li se spunea „ungureni”. Satul Ungureni este centrul de comună, purtând această denumire de peste 4 veacuri. În vechime, satul Ungureni a fost împărțit în: Plopenii Mari, Epureni și Ungureni. Până în 1948, actualul teritoriu al comunei a făcut parte din fostul județ Dorohoi (partea din stânga Jijiei) și fostul județ Botoșani (partea din dreapte Jijiei). Înainte de această dată au existat cele două
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]