1,694 matches
-
să citesc...Uite ce scrie, părinte: „Io Antioh Constantin (Cantemir) voievod...Scriem, la boieri și la toți slujitorii carii veți îmbla...cu ce fel de slujbe aicea, în târgu în Iași și la ocolul târgului. Dămu-vă știre tuturor pentru preutul unguresc...ce iaste la biserica ungurească,...și doi dascali...și doi țârcovnici...și doi argați...Iată domnia mea m-am milostivit și i-am iertat de dajde...de toate câte și vor hi pre alții în țara domniei mele...” „ Ei? Ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
părinte: „Io Antioh Constantin (Cantemir) voievod...Scriem, la boieri și la toți slujitorii carii veți îmbla...cu ce fel de slujbe aicea, în târgu în Iași și la ocolul târgului. Dămu-vă știre tuturor pentru preutul unguresc...ce iaste la biserica ungurească,...și doi dascali...și doi țârcovnici...și doi argați...Iată domnia mea m-am milostivit și i-am iertat de dajde...de toate câte și vor hi pre alții în țara domniei mele...” „ Ei? Ce părere ai? Este îngăduință și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
la fel ca <pe la bisăricile creștinești>.” Îi limpede ca lumina zilei, părinte. Întrebarea e dacă vodă ar fi fost tot atât de îngăduitor și cu altfel de biserici. „ Neîndoios, fiule. Adu-ți aminte că am întâlnit scutiri date și slujitorilor de la <Biseica ungurească>”. Îmi amintesc și cred că asta e o dovadă de respect față de alte religii, spre lauda voievozilor, ierarhilor bisericești, în frunte cu mitropolitul, și a divanului domnesc. „Asta o cred și eu, dar vorba multă îi sărăcie curată. Ia să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pe locul mănăstirii Aron Vodă jidovii din târgul Iași aveau școală încă cu mult înainte de 1714. „Spune-mi te rog, dacă tot am vorbit de armeni și de jidovi, nu cumva ți-i dor de un pisar și încă unul unguresc?” De ce nu, sfințite părinte? „Da, dar numai după ce ne-om plimba puțin prin vremea când Franțoz (Ferentz n.n) a atacat Curtea Domnească din Iași.” Și asta de unde o aflăm? „Din hrisovul de danie al lui Mihai Racoviță voievod, întocmit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Dumnezeu biruință nemților...îndată s-au împlut de gânduri rele asupra domniei noastre și asupra țărâi, între carii cel mai întâi...fost-au Vasilie Ceaurul biv vel stolnic. Plăcându-i a-și face nume tâlhăresc, mers-au singur în Țara Ungurească de s-au închinat la ghenerariul de Brașău și și-au luat nume de grof, cât și pământul țării noastre l-au închinat nemților până într apa Siretului. Și cuibul său ș-au pus în mănăstirea Cașinului...aducând către sine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
eu n am stat cu mâinile în sân, ci am căutat prin cele grămezi de manuscrise și am dat peste un manuscris din 21 decembrie 1725 (7234), în care Mihai Racoviță voievod spune: <am dat și am miluit la biserica ungurească, de aicea din Iași, ca să aibă...din an în an, pe lună câte o ocă de untu de lemn de la vamă, ca să fie pentru treaba bisericii>.” Ne-am mai întâlnit noi cu grija voievozilor pentru bisericile și slujitorii celor de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dus la episcopul de la Rădăuți, să mă călugărească făr-de voie mea,...Mărturisească cu frica lui Dumnezeu episcopul de Rădăuți: priimit-am călugări, au călugăritu-m-am...de sila măriii sale, până m-au scos Dumnezeu de am scăpat aici, în Țara Ungurească...Mă rog slobozește mă și măria ta dintru această pedeapsă, să viu și eu la pământul mieu,...” „ Să vezi acum cum vodă nu poate lua o hotărâre în această pricină și, la 15 octombrie 1741 (7250), scrie mitropolitului episcopilor și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
poartă eroii, dovedinduse un profund cunoscător al genealogiilor familiilor domnești românești și nu numai, ci și a celor tătărăști și creștine din Crimeia, de unde Ștefan cel Mare și-a ales-o ca soție pe Maria de Mangop, poloneze, rusești, turcești, ungurești, austriece. Fără să vrei, gândul te duce la uriașa documentare înfăptuită de autor, de la îmbrăcămintea familiilor domnești și a obiceiurilor de la curți până la descrierea armamentului de epocă sau a etichetei protocolare și alimentației. Lucrarea de 540 de pagini se citește
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93064]
-
ședințelor respectivei Comisii. La Comisie oamenii se împăcau în fața autorităților. Spre exemplu, venea acolo tanti Mărioara din cartierul Mavrocordat, o fostă rroma asimilată până ce a ajuns o venerabilă doamnă care ne rupea biletele la mozi, denumirea veche locală, de extract unguresc, pentru cinematograful din Lipova sau, de dincolo de podul de peste Mureș, din Radna. La moziul din Radna era și o fabuloasă grădină de vară cu niște uriași castani care țineau umbră și răcoare peste șirurile de bănci cu leațuri vopsite verzi
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea în vederea ruperii Transilvaniei. S-a spus că intelectuali-trădători-români-ardeleni-optzeciști (de la Caius Dobrescu la Traian Ștef sau Cistelecan Alexandru) s-au și înțeles în secret cu Molnár Gusztáv, și cu alții asemenea de etnie ungurească, pentru ruperea Ardealului. Managementul trădării a fost acum intermediat nu de Sanctitatea Sa, ci de prelații care fojgăie, cu aceleași rosturi, în preajma cardinalului Todea, adică ai bisericii unite care și ea, în secret... vai, vai, dar câte nu s-au spus
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
un ritm anapoda, se arată în față, în lumina tare a reflectoarelor și, pe muzica melancolică, execută un dans furtunos, "bat tureacul", cum zice provincialul, adică execută acele mișcări, pe care le găsim prezente transetnic, în dansurile ardelenești românești și ungurești. Vă spun acum ce este și cu naivii, vă spun ce sunt aceștia: ei se prezintă, de regulă, ca niște semeni de-ai noștri care văd într-un fel și vine un ins cu program politic, adică Guszti Molnar, și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
articole din presă și prin acte concrete de manipulare în sens naționalist pe care le voi prezenta cu altă ocazie, avea două scopuri: eliminarea solidarității interetnice create în revoluția din Timișoara, pe de o parte, și legitimarea prin pericolul extern unguresc a reînființării unui serviciu secret care ar fi în măsură să asigure siguranța statală, pe de altă parte. Cei care au pus în operă asemenea acțiuni manipulatorii nu au luat în calcul faptul că urmările pe plan extern ale unei
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
detensioneze raporturile dintre români și unguri prin apelul la idealurile revoluției timișorene. Această propunere a fost respinsă ca fiind total nerealistă, ba mai mult, ni s-a spus că situația din Ardeal este total scăpată de sub control și că revizionimul unguresc este de nestăvilit. Bineînțeles că ni s-a strecurat și ideea că toate aceste lucruri se petrec datorită faptului că România nu are un serviciu secret care să-i asigure siguranța națională. Prin urmare am fost invitați la o întâlnire
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Că eu Pe - acolo n-oi mere; Pe calea mea de la fete Poate crește iarbă verde Că eu nu mai trag nădejde. Rosmalin verde-n fereastă Adă mândrii și le lasă Că i-am fost drăguț odată. 21 Cîtu-i țara ungurească Nu-i ca fata rumânească; 141 {EminescuOpVI 142} Că-i cu capul plin de ruje, Cu obrajul plin de sânge, Când o văd inima-mi plânge. Că eu de când am viață N-am avut altă dulceață, Numai c-o strângeam
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mea porumbiță, Să te văd în sat la noi Nu te-aș da pe patru boi, Dar încă la noi acasă Nu te-aș da nici pentru șasă, Dar încă să fii a mea Nici pentru toată lumea. 27 Cîtu-i țara ungurească Nu-i ca fata românească Că-i cu capul plin de ruje Cu obrazul plin de sânge - Când o văd inima-mi plânge, Când o văd cu sânul plin M-ajunge dor și suspin, Și cu părul de mătasă Dorul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fi șolduros Vre trece până jos, Că era anume făcut pe isteție, De un meșter de blăstămăție Și era cu o mintie creață Toată închegată-n ață, Avea postav de cinci groșiți Iară ață de cinci florinți- Cât era țara ungurească Nu se afla ață s'o cârpească. Avea nădragi de Anglie, Petece o mie, Ață o cocie; În picioare cisme-ncăputate Tot cu ață înnodate, Pe la căpute Erau toate rupte: Când fugea În potloage se oprea, Când alerga În ațe se-mpiedeca
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
peste Susan ca din Întîmplare. Dacă lucrurile merg bine, pot să stea Împreună cu toții. Dacă nu, Wakefield poate inventa o scuză și să plece cu Susan. — Okay, acceptă Susan, un pic dezamăgită, hai să ne Întîlnim la amiază la pavilionul unguresc. Și ia una de-astea. Codeină și Tylenol. Wakefield ia pastila din mîna lui Susan. Este exact lucrul de care are nevoie capul lui bubuitor. Ziua este cenușie, cerul e plumburiu, greu de zăpadă gata să cadă, dar nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
talentații colaboratori, remarcăm o corespondență asupra mișcării moderne americane și un articol semnat de cunoscutul critic Ion Darius, despre arta nouă românească”. Ultima consemnare notabilă despre avangarda maghiară se referă la revista de artă modernă Dokumentum din Budapesta: „este revista ungurească condusă de Kassák. Ultimul număr închină articolul de fond expoziției de arhitectură Werkbund din Stuttgart, cel mai de seamă eveniment ce-l așteaptă lumea modernă. Colaborează Prampolini, Milan, Gyula, Nadass, Dery și alții, arhitectură de Forgó Pàl” (nr. 76). Ecouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
aflându-se Între 45 și 50 de grade latitudine nordică, dincolo de Jaxartes ? mi l-am imaginat pe Kórösi colindând piscurile Înzăpezite ale Himalayei În căutarea Shambhalei, amânându-și planurile lingvistice, poate chiar și visul patriotic de a descoperi originile neamului unguresc În Urali, cum greșit Își Închipuia, pentru a Șaman 31 se dedica În Întregime planului de a deveni om. Am Început să visez la Îndepărtata Shambhală, acel tărâm magic și misterios de dincolo de piscurile Înzăpezite ale Himalayei, despre care se
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
un perete uriaș, ca o bibliotecă lichidă, În care stă Înscrisă joie de vivre a omenirii din toate colțurile lumii - la care Jean- - Claude aderă din toată inima. Chiar și fericirea soarelui blând de septembrie și a șiragului de paprici ungurești pe care Jean-Claude Șaman 145 mi l-a făcut cadou În Szentendre, când ne-am cunoscut astă- -toamnă, se găsește aici și Își află reverberații În veselia lumâ- nărilor cu aromă de mosc aprinse astă-seară de Jacqueline pentru cină. — ia
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
omenească, mai degrabă cred că însuși Dumnezeu o picura noaptea din cer în grădina lui Toth, care o punea repede în celofan și o scotea dimineața pe tejghea. La ora aceea nu era nimeni pe străzi, și până și magazinele ungurești de haine second-hand, care mișunau de căutători de chilipiruri, aveau obloanele verzi trase. În timp ce îmi savuram ciocolata care începuse să se cam topească, m-am trezit în fața unei clădiri cu arhitectură impunătoare, dar pictată vesel, cu pereții galbeni și acoperiș
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
aflându-se între 45 și 50 de grade latitudine nordică, dincolo de Jaxartes ? Mi l-am imaginat pe Kórösi colindând piscurile înzăpezite ale Himalayei în căutarea Shambhalei, amânându-și planurile lingvistice, poate chiar și visul patriotic de a descoperi originile neamului unguresc în Urali, cum greșit își închipuia, pentru a se dedica în întregime planului de a deveni om. Am început să visez la îndepărtata Shambhală, acel tărâm magic și misterios de dincolo de piscurile înzăpezite ale Himalayei, despre care se spune că
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
un perete uriaș, ca o bibliotecă lichidă, în care stă înscrisă joie de vivre a omenirii din toate colțurile lumii - la care Jean- Claude aderă din toată inima. Chiar și fericirea soarelui blând de septembrie și a șiragului de paprici ungurești pe care Jean-Claude mi l-a făcut cadou în Szentendre, când ne-am cunoscut astă-toamnă, se găsește aici și își află reverberații în veselia lumânărilor cu aromă de mosc aprinse astă-seară de Jacqueline pentru cină. — Ia te uită, vinul de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
triumf! Un june aplecat asupra unui biliard scria cu creta pe pănura verde vorba Ilma. Cugetam că e din vița lui Arpad și că și-o fi scoțând din rezervoriul memoriei sale vrun dulce nume de iubită sau vreun ideal unguresc din romanele lui Mauriciu Jokay. Nu m-am mai ocupat mai mult de figura acestui tânăr, suspinător poate, ci am început a răsfoi, prin ziare streine, unele reviste literarii artistice etc. (Ale noastre neci nu au, neci nu vor a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de-a o mai numi astfel - cât pentru noi cată să aibă cineva innoranța unui Roessler, care ne face imigrați, astfel însă încît cei imigrați să fie 10 milioane, iar cei din izvorul emigrărei numai 800. 000. În fine, insolență ungurească sau innoranță pedantă nemțească; una din două e de trebuință pentru ficțiunile mari ale imperiului unguresc și a nimicniciei românilor. Și ce-au adus peste Transilvania cu scâlciatele lor idei? Moartea cea oarbă care-i secera cu miile și ura
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]