846 matches
-
aluat molcuț. Mod de preparare: Se freacă margarina cu zahărul și un pic de sare, se adaugă pe rând 2 ouă întregi, se pun smântâna și făina cu amoniacul stins. Din acest aluat se coc 4 foi pe fundul tăvii unsă cu margarină. Când sunt gata se ung foile cu gem în strat subțire, inclusiv foaia de deasupra peste care se pune următoarea glazură: Glazura: 4 albușuri se freacă cu 200 g zahăr și un praf de vanilie. Se bat albușurile
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
separat cu 5 linguri de zahăr, apoi se amestecă totul și se pune uleiul treptat, bicarbonatul dizolvat, cele 5 albușuri bătute spumă, făina, 1 pumn de nuci pralinate și 100 g stafide. Turnăm această compoziție într-o tavă de chec unsă bine cu unt și tapetată cu făină, dăm la cuptorul încălzit înainte 15 minute, la foc mic ca să nu se ardă. Când este rumenă, o scoatem pe un platou și o tăiem felii ca pe chec. Rețeta nr. 47 Budincă
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
cu oul, se topește margarina cu miere și când este călduță se amestecă toate și se adaugă aromele și făina, obținându-se un aluat care se împarte în 4 bucăți egale. Se coc foile direct pe fundul tăvii de aragaz unsă și tapetată foarte ușor cu făină. Se coc la foc iute. Crema: 4 ouă, 4 linguri de zahăr, 2 lingurițe de cacao se fierb încet la bain-marie până se îngroașă compoziția, care apoi se lasă la răcit și apoi se
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
aluatul să iasă feliat când este copt datorită untului din foi. Se face din acest aluat ori plăcinte, ori pateuri mici umplute cu varză proaspătă sau murată călită în care punem piper și sare. Le punem în tava de aragaz unsă cu margarină și le lăsăm 10 minute să mai crească înainte de a le introduce în cuptor. Apoi le ungem cu un ou bătut și le coacem la foc potrivit. Acest aluat se mai poate umple cu dovleac alb dat prin
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
și călit cu zahăr. Dacă postim aluatul nu îl frământăm cu ouă și lapte, îl facem de post. Este la fel de bun. Se bea o Tămâioasă de Cotnari. Rețeta nr. 76 Prăjitură fragedă cu mere și bezea „Rodica“ - excelentă Ingrediente: Tava unsă bine cu unt și presărată cu făină. Pentru aluat fraged: 250 g unt, 120 g zahăr, 4 gălbenușe, un vârf cuțit sare, 300 g făină. Pentru umplutură: 2 kg mere fără coajă rase pe răzătoarea mare care se călesc cu
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
congelate. Mod de preparare: Untul se freacă cu 100 g zahăr, se adaugă gălbenușele, făina amestecată cu praful de copt. La urmă batem 5 albușuri spumă cu 150 g zahăr. Compoziția se toarnă într-o tavă de aragaz 30x30 cm unsă cu unt și tapetată cu făină, iar deasupra se așează vișinele una lângă alta. Această tartă o putem face și cu alte fructe dar nu amestecate precum o facem cu caise, prune tăiate în sferturi. Se bagă la cuptor pentru
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
kritisieren als es zu schreiben" , meint die Autorin, "eine kurgefaßte Geschichte eines solch umfangreichen Themas kann nicht vollständig sein", und "das Problem der schwierigen Entscheidungen, was eine bestimmte Auswahl betrifft, ist wesentlich" usw3. Indem Ereignisse aus Zeitabschnitten vorgetragen werden, die uns mehr oder weniger zeitlich entfernt sind, und jenseits des Wunsches, die verschiedenen "Kapitel" der Geschichte Deutschlands im Gleichgewicht zu präsentieren, behauptet sich die Ausbildung des Historikers in dem Bereich der Synthese. Eine weitere Herausforderung für denjenigen, der einen solchen Schritt
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
moment. Reamintim că, inițial, pe Casa Poporului se montase o... mână imensă, din inox, cu un tricolor enorm... Involuntar, Ceaușescu reitera vechea relație dintre deținătorul puterii politice și artist. Politicianul tinde să devină cosmocrator tocmai pentru că el este trimisul (nu unsul) lui Dumnezeu pe Pământ. El se crede urmașul “monarhului ascuns”, o falsă ipostază în poliarhie. Așa procedează Negru-Vodă cu Manole. Locul de închinare nu se ridică la întâmplare: el este consacrat. Acolo a fost un templu dacic - putem presupune, după
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
căci în ochii lor doar Iahve singur era regele lui Israel. Totuși, de la început, regalitatea i-a fost plăcută lui Iahve. Când a fost uns de către Samuel, Saul a primit "spiritul lui Iahve" (I Regi, 10, 6). Căci regele era "unsul" (mâsiah) Domnului (l Regi, 24,7,11; 26,9,11,16,23 etc.); el era adoptat de Iahve, de venea întrucâtva fiul lui: "Eu voi fi aceluia tată, iar el îmi va fi fiu" (II Regi, 7, 14). Dar regele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
deopotrivă ambelor categorii de public, și cititorilor care apreciază o poetizare a existentului, și celor care "simt enorm și văd monstruos". Tot mai adesea Poetul se prezintă în ipostază mesianică ("Mai e o trecătoare în muntele palid/ care își așteaptă unsul", Nemoarte). Vizionarismul, obsesia unui tărâm al poeziei se reflectă și în poemul care a dat titlul volumului Cetățile albe: "Cetățile albe, cetățile îndepărtate, numai bănuite,/ De unde nimeni n-a coborât, nimeni niciodată...". Se trece aici spre tematica alterității, scindarea eului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
une étrange mécanique qu'une femme" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.86]. Formularea lui Flaubert este la acest capitol de o pertinenta aparte: "Leș cœurs des femmes șont comme ces petits meubles à secret, pleins de tiroirs emboîtés leș uns dans leș autres; on se donne du mal, on casse leș ongles, et on trouve au fond quelque fleur desséchée, des brins de poussière ou le vide!" [L'Éducation sentimentale, p.409]. Că orice mit, care se caracterizează printr-un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ornării. Vom sublinia că femeia pariziana constituie un subiect palpitant, mai ales in conversațiile dintre bărbați: "Mme Desforges, fille d'un conseiller d'Etat, était veuve d'un homme de Bourse qui lui avait laissé une fortune, niée par leș uns, exagérée par leș autres" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.73]. Salonul reproduce un șir de zvonuri informație cu sursa difuza și colectivă al căror rezultat poate fi o amuzantă combinație de imprecizie și de precizie, prin circumscrierea zvonurilor într-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
socială gerontologică etc. Am putut vedea cu mare ușurință care a fost relația Stat-Biserică în România chiar de la început, adică de la întemeierea statelor românești. În Istoria Românilor găsim următoarele: "După modelul bizantin, domnul Țării Românești era reprezentantul divinității pe pământ, unsul Domnului. Prin înființarea mitropoliei [este vorba de Mitropolia Țării Românești], el își consolida tronul și poziția, devenind, ca și împăratul bizantin, monarh civil și religios. Faptul de a fi "uns" conferea monarhului, ca și mitropolitului, prerogativele sacerdotale. Domnul era "uns
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Raoul Bossy, Amintiri din viața diplomatică (1918-1940), vol. 1, ediție și studiu introductiv de Stelian Neagoe, București, Humanitas, 1999, p. 236. 37 Ibidem, p. 237. 38 Ibidem, p. 238. 39 Ibidem, p. 239. 40 Ibidem. 41 Ibidem, p. 244. 42 "Uns Esti", 1936. 43 Raoul Bossy, op. cit., p. 246. 44 "Ungaria nu pierduse decît teritorii ce nu-i aparțineau etnicește. Îmi aduc aminte că i-am spus: "Și Anglia a pierdut jumătatea Franței pe care o poseda în Evul Mediu, și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și cele condensate circulau în paralel, ceea ce a făcut ca unele limbi romanice să moștenească o variantă sintagmatică, iar altele, pe aceea scurtată: lat. Lunae (*Lunis) dies ~ dies Lunae ~ *lunis > fr. lundi, it. lunedi // v. fr. deluns, cat. dil(l)uns, oc., prov. dilun // sp. lunes, cal., sd., rom. luni, prov. lun; lat. Martis dies ~ dies Martis ~ martis > fr. mardi, it. martedi // v. fr. demars, cat., prov. dimars, oc., prov. dimar // sp. martes, prov. mar(s), rom. marți etc. În mod
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
urmare, filosofofil): „Herr Heidegger, in einer Lichtung,/ den zweiten Band des Buches Dichtung/und Wahrheit las;/ das Blau war blass,/ die Vögel flogen ohne Richtung.“ — Între noi, nicio convorbire, constată subit, Nora Aron, ci numai o stupidă pălăvrăgeală vană. — Zwischen uns, kein Gespräch, nur ein ödes albernes Gerede, traduse sec Vasile Elisav. — Se-sec, se bâlbâi Nora Aron, ca Sese Seko Koko Ngbendu Wa Za Banga, alias Joseph-Désiré, ufff!, Mobutu. (Continuarea în numărul următor) Crepusculul civil de dimineață Îmi vine din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
care plana sâmbătă în preajma finalei din Cupa României (ca „moașă“ a cărților lui Cristian Geambașu și Alin Buzărin m-am pomenit făcându-mă de cel mai mare râs neștiind că sâmbătă se joa-că ceva pe Bega!), mi-a mers totul uns. Doamna & Mătușa Babeți m-a plimbat câteva ceasuri prin centrul Timișoarei, arătându-mi câte și câte minunății invizibile pentru turistul grăbit - de la fosta rezervație de trandafiri la casele etniei rrome copiate după vilele de pe Coasta de Azur. Am cumpărat toate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
religios... ? Mi-a venit ideea reportericească (nicidecum secureascăă să mă dau popă în satul bunicii, mai ales că titularul era în concediu. Să văd și io ce se poate afla de interes național. Costumul de ninja s-a potrivit ca uns. Prima a intrat tanti Frosica, de la deal de moară. Femeie singură, mă-sa moartă, niciodată măritată. Probabil fată mare. Mi-am permis întrebări ușor deșucheate, gen „ți-a pus cineva mâna la țâțe sau la fund?“, în ideea în care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
rândul din spate. Da, dar și cu Aurelian Temișan, răspundeam. Ce contează! Sarea și piperul din Al cincilea element, drăcușorul isteric și limbut e recognoscibil după voce, însă cuplul pe care-l face cu sobrul Jackie Chan e la fel de bine uns. Scenariul îi catapultează pe cei doi de la Los Angeles în Franța, prilej de a săgeta veninos, prin gura francezilor, predispoziția americanilor spre violență și războiul din Irak. Filmul, realizat tot de Brett Ratner, are, ca și seria demarată în 1998
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
Cele cincizeci de procente ale PSD cu care ne obișnuise IMAS ul au fost atât de categoric infirmate de alegerile locale, încât îmi vine să cred că nu le-a avut niciodată. Sondajele comandate și o mașină de propagandă bine unsă au făcut să luăm umbra PSD ului drept el însuși și să ne speriem ca atare. În consecință, odată iluzia destrămată, PSD a dat impresia că a căzut de sus. Reglările de conturi care au urmat alegerilor locale și războiul
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
100 ml ulei Se pune totul la fiert și, când clocotește, dăm deoparte și adăugăm o cană de făină, amestecăm bine, apoi o lăsăm la răcit, după care adăugăm cinci ouă, pe rând, și amestecăm bine. Se coace în tavă unsă bine cu ulei și tapetată cu făină, iar când este coaptă, o ungem cu unt, apoi presărăm 300 g cașcaval ras pe răzătoare. Se rulează bine și se mai dă la cuptor timp de 10-15 minute. Se servește caldă, cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Punem compoziția în tavă tapetată cu ulei și făină, peste care putem pune orice fel de compoziție pentru pizza. PIZZA (1) Aluatul este bun dacă este făcut din compoziție de aluat pentru pâine lucrat mai molicel. Îl așezăm în tavă unsă și tapetată cu făină, peste el punem o ceapă tocată și călită peste care adăugăm o mână de ciuperci tocate. Se mai pun 12 măsline tăiate fâșii, 3 bucăți de cabanos tăiat feliuțe, 300 g telemea rasă pe răzătoare, piper
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
înmuiate în supă condimentată sau lapte. PIZZA (2) Se face un aluat din 250 g margarină, 250 g brânză de vaci, 250 g făină, un vârf de cuțit de bicarbonat stins cu oțet, care se întinde cu mâna în tava unsă și tapetată cu făină, după care se dă timp de cinci minute la cuptor, iar apoi se adaugă deasupra 300 g parizer, 200 g bureți, 5 ouă bătute, brânză de oi sau cașcaval și 250 g suc de roșii. PLACINTA
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
orez spălat bine, 2 ouă și 2 felii de franzelă înmuiată în apă. Pentru un gust mai aromat, putem pune o lingură de Secretul Gustului de zarzavat. Învelim sarmalele și le așezăm în vas de lut sau într-o cratiță unsă cu ulei și cu crenguțe de cimbru uscat, apoi așezăm sarmalele pe sortimente de frunze, iar deasupra punem felii de roșii și două căni de vin alb. Acoperim vasul cu frunze, apoi dăm la cuptor, timp de o oră. Se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
sau din ciocolată. La final, se taie în formă de V. TORT LINTZER 250 g făină, 250 g unt, 8 ouă, 500 g zahăr, 250 g migdale, 20 g scorțișoară, lămâie rasă, 1 borcan de gem și 1 ou, pentru uns Se freacă untul spumă cu zahăr pudră, se adaugă gălbenușurile fierte tari și date prin sită, coajă de lămâie, migdale și scorțișoară, apoi se frământă repede cu făină, până se face o cocă. Din jumătate de aluat se face o
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]