1,675 matches
-
Pentru simplul fapt că sunt exprimări pornografice care țin de o patologie violentă, și nu de ironie în artă. (...) Libertatea noastră, a presei, începe și se termină acolo unde începe libertatea altor semeni, iar exprimările publice care țin de estetica urîtului, a imoralei și pornografiei trebuie oprite.” „După atentatul terorist de la Paris, în care membrii redacției «Charlie Hebdo» au fost uciși de islamiști, Radu Banciu a spus vrute și nevrute la B1TV. Unele spuse se refereau la Islam și s-au dovedit nevrute
LIBERTATE SAU LIBERTINAJ? EROISM SAU MANCURTIZARE? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374238_a_375567]
-
lumină. Aimée Iacobescu, întocmai ca marea își poartă lăuntric abisul, îl trăiește, fără ca la suprafață să răzbată umbrele reci, tainice, muribunde! În abisul uman nu se consolidează nimic, aici lucrează devastator anii, dezolările, nedreptatea, neiubirea, nesănătatea, trădarea, loviturile, lipsurile, așteptarea, urâtul, plânsul...! S-ar zice, privind la actrița Aimée Iacobescu azi, că în viața sa, în ființa și spiritul ei, poate că a măcinat câte o parte din toate acestea?! E născută, după acte, odată cu fratele ei, pe 1 iulie 1946
AIMÉE IACOBESCU. CU MEDALIA PE PIEPT, ÎNGENUNCHEATĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378642_a_379971]
-
am trăit!” / Televiziunea Română, rampa de lansare a Mariei Dragomiroiu / Atunci am întors fața către lume...” / Dragostele Mariei / Prima dragoste, prima căsnicie - alte mari deziluzii / De la frica de tată și de soț, la teama de socri / ... și la divorțul atât de urât / Viața Mariei după vârsta de 30 de ani... / „Pentru mine, până la treizeci de ani, viața a fost o mare încercare!” / I s-a schimbat viața, și-a schimbat și casa / ”Dumnezeu ne-a întâlnit pe mine și pe Bebe atunci când
35 DE ANI DE CARIERĂ DE SUCCES LANSARE DE CARTE „MARIA DRAGOMIROIU. CÂNTECUL ŞI DRAGOSTEA” DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378672_a_380001]
-
afle cerul umbra Nici să-mi știe adevărul. Iernii îi voi strânge vena C-un fuior din firul nopții, Să nu uiți, deschide ușa, Gândul meu e-n fața porții. Babele acidu-și varsă Blestemându-mi nebunia, Câinii-și vor lătra urâtul Iar eu râd... nu spun nimica. Fără de hotar e visul ... Citește mai mult Of, ce iarnă nemiloasă,Gerul taie-n două zarea, Nu aud, nu văd nimica,Doar îmi arde-n piept văpaia. Dinții lunii mă sugrumăStrâng din mine până-n
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
fost puse în serviciul bisericei pentru a da în această sferă curată, neatinsă de nici o suflare impură, un adăpost sufletului omenesc, atât de bântuit sau de patimi, sau de golul lui propriu, de urât. Aruncat din nevoie, în urât, din urât în nevoie, stări imanente naturii noastre și cari nu se pot înlătura pin mâna de creier de care dispunem, arta bisericească, care a cultivat în pictură frumosul în culmea perfecții, muzica și arhitectura în genul sublim, au înălțat, prin mijloace
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bodogănește mai mult împotriva lui, deplângându-se că s-a născut, deplângând reaua "întocmeală a lumii", nu a zeului/creatorului ("Spre echilibrul liniștei întoc mele / Realeargă tot ce este cu dor lung, nestins, insomn"), ci ansamblul lumii, ne-rostul ei, urâtul lumii ca alcătuire. Limbajul poetic eminescian este fundat, cum remarcă Constantin Amăriuței, pe "starea de urât specific românească", pe "urâtul aprig al lumii în ceea ce are ea mai adânc, mai biologic"17, ca prezență grea a lumii": "Tu, stingere! Tu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Spre echilibrul liniștei întoc mele / Realeargă tot ce este cu dor lung, nestins, insomn"), ci ansamblul lumii, ne-rostul ei, urâtul lumii ca alcătuire. Limbajul poetic eminescian este fundat, cum remarcă Constantin Amăriuței, pe "starea de urât specific românească", pe "urâtul aprig al lumii în ceea ce are ea mai adânc, mai biologic"17, ca prezență grea a lumii": "Tu, stingere! Tu, chaos tu lipsă de viață!" Stare ultimă a lumii, praful stă sub leit-motivul Ecclesiastului ubi sunt. Tablourile cosmogonice nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
lui Eminescu s`ar`fi lăsat a se stăpâni de acest influcs binefăcětor, ce însuși îl recunoscù esclusiv Catolicismului, desigur că atunci el nu s`ar`fi aflat sub tirania acelor agitațiuni oribile, ce l`au isbit din nevoie în urît, din urît în nevoie apoi în melancolie și nebunie. Singur aceasta i-a lipsit lui Eminescu, ca și atâtor altora, spre a se liniscì cu spiritul și a-și asigura meritele reale și cu adevěrat neperitoare, că n`a voit
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
s`ar`fi lăsat a se stăpâni de acest influcs binefăcětor, ce însuși îl recunoscù esclusiv Catolicismului, desigur că atunci el nu s`ar`fi aflat sub tirania acelor agitațiuni oribile, ce l`au isbit din nevoie în urît, din urît în nevoie apoi în melancolie și nebunie. Singur aceasta i-a lipsit lui Eminescu, ca și atâtor altora, spre a se liniscì cu spiritul și a-și asigura meritele reale și cu adevěrat neperitoare, că n`a voit se asculte
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Iar minunea se numește conacul Negruzzi de la Hermeziu, la o zvîrlitură de băț, cu mașina, de Iași. Peste locul acesta a bîntuit pustiirea colhoznică, făcînd din raiul ce-i aducea zile și nopți fericite lui Costache Negruzzi un tărîm al urîtului și-al pustiului. Rîvna celor doi muzeografi emeriți a determinat raiul Hermeziului să redevină rai. Mergeți, vă rog, la Hermeziu și veți da acolo peste o casă-muzeu de vis, în mijlocul unei curți în care mai străjuie trunchiul halucinant al unui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nepierzînd prea mult din insidioasa sevă: ce se mai pictează, dom'le? mă întreba jumătate șui, jumătate candid pictorul retras din lume. Ce-i puteam răspunde decît: oho, dar ce nu se pictează! 9 decembrie Craiu avea două "măști de urît" (de Tîrpești, măi Val! se extazia de fiecare dată, cu fața lui de faun tuciuriu), care atîrnau între ferestre, în odaia cu chirie, din capătul Sărăriei, sus, unde, în zilele cu promoroacă, dacă voiai, zicea el, puteai schimba o vorbă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
special locul acela! În dimineața de după Revelion, îi băteam la ușă, el își ștergea mîinile de vopsele și de ulei (lucra cu ulei de bucătărie: măi Val, tu știi ce minuni scot eu cu ăsta, comestibilul!), ne puneam măștile de urît și-o luam prin zăpada uscată dincolo de lume, spre Cîrlig. De-acolo se iveau, nedezmințit, mascații, trupa fabuloasă, aceeași? alta? ne băgam între ei și făceam cale-ntoarsă, la oraș, pe străzile adormite, prin piețele pustii, prin ogrăzi, compania asta colorată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
parbriz: O fi țicnit? Mi-ar plăcea. Nu: Cei doi de pe trotuar fac pe ei de rîs. Ăsta continuă să-și turtească fața de monstru și, în timp ce dau încet înapoi, se prelinge pe asfalt. E, în Bucovina, vestita mască de urît, rivalizînd, în frumusețe păgînă, cu cea africană. Masca ăstuia din parbriz nu rivalizează cu-a nimănui. Unică în hidoșenie și perfect emblematică momentului. Ne este, de altfel arătată, seară de seară, la jurnale. Nu-mi mai plac bețivii. Îmi plac
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu unele reale, săvârșite de om, acesta fiind pus față în față cu forțe ireale din lumea nonumană. Mesajul din povești și din basme constă în victoria binelui asupra răului, în faptul că adevărul doboară minciuna, iar frumosul câștigă în fața urâtului. Acțiunea se desfășoară ascendent după normele antitezei: începutul și sfârșitul sunt diametral opuse; eroul, exponent al binelui, are numai calități, iar adversarii săi numai defecte; se prezintă clar bunătatea eroilor și se pedepsește capital răul. Toate basmele au fraza de
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
magnific. (Chiar și pe cele pe care nu le rezolvă.) 6. Urmări: Nu există. Uluitor! Rarisim! VII. Probleme de încadrare: paricid sau fratricid? 1. Avertisment: Educația și instrucția reprezintă parametrul cel mai supus modificărilor social-istorice. Motivațiile se schimbă, frumosul și urâtul își modifică de asemenea, cu timpul, accepțiunea, binele și răul la fel, dialogul cu eternitatea își transformă mesajul, dându-i speranței tâlcuri noi. (I.) Întrucât nu s-a putut constata cu precizie nici până astăzi dacă numitul Lajos Sârbu din
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
din Îndrumarul practic al cursului ținut de onorabilul judecător Academician Profesor Universitar Emerit Doctor Dr. h. C. Julius Zimberlan.) VIII. Un caz și mai minunat Educația și instrucția reprezintă parametrul cel mai supus modificărilor social-istorice. Motivațiile se schimbă, frumosul și urâtul își modifică de asemenea accepțiunea, binele și răul la fel, dialogul cu eternitatea își transformă mesajul, dându-i speranței tâlcuri noi. (II.) 1. Avertisment: Nelăsându-ne pe tânjală și căutând în continuare acte despre celebrul caz Rom J. Rominger, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Emerit Academician Doctor Dr. h. C. Julius Zimberlan, pe când Julius Zimberlan încă nu era Profesorul Universitar Emerit Academician Doctor Dr. h. C.) 1. Avertisment: Educația și instrucția reprezintă parametrul (comportamentului) cel mai supus modificărilor social-istorice. Motivațiile se schimbă, frumosul și urâtul se modifică de asemenea, binele și răul la fel, dialogul cu eternitatea își transformă mesajul, dându-i speranței tâlcuri noi. (a) Tot căutând neobosit și în continuare acte despre celebrul caz Rom J. Rominger, am dat, după cum s-a văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
dacă numitul Marc R. Stan ar fi fost apărat în instanță de maestrul Ludovic L.? Întrebare fără răspuns. 2. Cazul Waldemar Waldmann 1. Avertisment: Educația și instrucția reprezintă parametrul (comportamentului) cel mai supus modificărilor social-istorice. Motivațiile se schimbă, frumosul și urâtul se modifică de asemenea, binele și răul la fel, dialogul cu eternitatea își transformă mesajul, dându-i speranței tâlcuri noi (b). Deci, să revenim: tot căutând acte despre și mai celebrul caz Rom J. Rominger, ce să vezi? Am dat
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
crearea operelor de artă a devenit prin lege apanajul exclusiv al computerelor, este de așteptat ca și celelalte activități inutile să fie delegate inteligenței artificiale: jocurile, sportul, mass-media etc. Astfel vor fi eliminate discuțiile pătimașe legate de concepte ca "frumos/urât", "valoros/lipsit de valoare", "moral/imoral" etc. Dar pentru ca acest vis de aur să devină realitate, este necesar ca și programele să fie concepute tot de computer. Ceea ce va dovedi științific adevărul că nimeni nu e mai puțin vinovat decât
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
lui între gravitate și situațiile tragi-comice. Scenografia semnată Axenti Marfa propune un cadru întunecat, cu pereți transparenți, cu un mobilier liniar și monocolor, metaforă adecvată ideilor textului. Cineva a calificat acest decor ca fiind urît. Este însă o încercare de urît înțeles estetic. Nouă ni s-a părut simplist. Spectacolul lui Const. Popa și Dan Nasta e o meditație gravă asupra condiției omului acestui timp al violenței și agresiunii; este, totodată, o oglindă neiertătoare pe care ne-o pune fiecăruia în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în 1973. Acest studiu deschide probabil cea mai importantă contribuție eseistică românească a lui A., căci „prolegomenelor” din Perspective românești le-au urmat în timp Metafizica creației lumii, Metafizica „Stării pe loc”, Lucian Blaga metafizician al sacrului românesc, Starea de urât etc., toate fiind publicate în „Revista scriitorilor români” și reprezentând capitole ale unui posibil Letopiseț metafizic al Țării Românești. „Prolegomenele” sunt concepute ca un „discurs filosofic” adresat națiunii la redobândirea conștiinței de sine. Procesul fenomenologic este urmărit și descifrat pe
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
nevăzute? Reparcurgând pasajul inițial al „Prefeței”, lucrurile se limpezesc: „Artistul e creatorul lucrurilor frumoase”. Dar numai pentru o clipă: ce se Întâmplă cu lucrurile urâte? Ce se Întâmplă, altfel spus, cu zecile de pagini din Portretul lui Dorian Gray dedicate urâtului și spaimei de urât (adică de eșec, bătrânețe, moarte, uitare)? Unde e fractura? Unde e inconsistența modului Însuși al lui Wilde de a concepe arta? Acestor Întrebări li se poate replica În două feluri. Există un răspuns scurt: da, Wilde
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
al „Prefeței”, lucrurile se limpezesc: „Artistul e creatorul lucrurilor frumoase”. Dar numai pentru o clipă: ce se Întâmplă cu lucrurile urâte? Ce se Întâmplă, altfel spus, cu zecile de pagini din Portretul lui Dorian Gray dedicate urâtului și spaimei de urât (adică de eșec, bătrânețe, moarte, uitare)? Unde e fractura? Unde e inconsistența modului Însuși al lui Wilde de a concepe arta? Acestor Întrebări li se poate replica În două feluri. Există un răspuns scurt: da, Wilde concepe deliberat o prefață
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
căruia frumusețea nivelează cu o forță irezistibilă disparitățile existenței. „Amoralismul” lui Wilde, ca și cel al Întregii generații „decadente”, nu e decât jocul grațios, ușor iresponsabil, al artistului care se visează, pentru o clipă, sustras presiunii timpului și existenței. Respingând urâtul, Wilde respinge orice formă de artă incapabilă să-și ducă până la ultimele consecințe premisele: „Aversiunea secolului al nouăsprezecelea față de Realism este furia lui Caliban care Își vede chipul În oglindă”, pe de o parte, și „Aversiunea secolului al nouăsprezecelea față de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și de munca noastră. În același timp, această lucrare pleacă de la premisa că noi, oamenii, suntem ființe pozitive în esența noastră și că fericirea este starea normală, iar nefericirea excepția, tendința spre bine, adevăr și frumos este starea naturală; iar urâtul, răul și minciuna sunt doar fețele întunericului prin intermediul cărora putem valoriza și ne-am creat morala. Chiar dacă suntem, așa cum spuneam, ființe duale, iar sufletul ne este răvășit de întrebări, de lumini și de umbre, noi oamenii avem, atunci când vine vorba
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]