17,506 matches
-
Să nu se prescrie nimic, nici măcar în raport cu eternitatea... Citesc și recitesc, încremenit, ce s-a scris și se tot scrie pe Arcul, de altfel modest, zgârcit, al lui Titus... Nici două milenii și ceva, câte trecură de atunci, nu potolesc ura... * * Sept. 1976, Barcelona. Ajung la orele nouă seara într-un oraș imens, luminat ca ziua. Ies imediat, după miezul nopții, pe bulevardele largi, exotice, îmbătătoare, pline de fructe, de păsări exotice, căi spațioase numite aici Ramblas. Ceva mirific. Nu mă
Un bordei de lut inexpugnabil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16738_a_18063]
-
-ne acum liberi, dar cu ce preț? Al singurătății, al retragerii fiecăruia în propria amărăciune sau nemulțumire, al veninului pe care îl acumulăm unii contra altora și pe care cei mai guralivi dintre noi îl fructifică în pamflete pline de ură, pe la talk-show-uri. Din păcate, ne-am convins acum, scriitorii români pot fi văzuți, din cauza felului comercial în care este tratată literatura de către mass-media, mai degrabă în această zgomotoasă ipostază publicistică și publicitară decît în aceea cu adevărat profesională." Și, ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
moștenire face ca în prezent să nu putem vorbi despre existența unei societăți civile în Republica Moldova, care să limiteze și să controleze mișcările actorilor politici - cum se întîmplă în democrațiile avansate". Altfel spus, în Basarabia s-a ajuns la o "ură de sine" la scară colectivă. Un fel de "experiment Pitești", extins la dimensiunile unei provincii întregi. Tehnicile cele mai perfecționate ale dezumanizării, în sens orwellian, au fost puse în aplicare, cu scopul de-a asigura "somnul adînc al clișeelor", de-
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
atinge azi discursul întunecat al scriitorului. Departe de a-și pune, măcar de ochii lumii, cenușă-n cap, așa cum a făcut Petru Dumitriu, fostul nostru președinte persistă în mentalitatea sa (apropiat, nu numai onomastic, de un Dumitru Popescu-Dumnezeu), împroșcînd cu ură tot ceea ce a încercat a fi, în ultimii ani, înnoire purificatoare. Într-un stil căznit (nici pamfletul, indiferent de miza lui, nu-i prea reușește, fiind vădit sub cota lui Adrian Păunescu și chiar a lui Corneliu Vadim Tudor), d-
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
putem să ne întoarcem la Eminescu...". A mai menționa compromisurile lui Preda ar fi de prisos atîta vreme cît ele există în numeroase din paginile sale. Dar ce e cu întoarcerea la Eminescu? Autorul îl are în vedere pe "împăratul urii" din Făt-Frumos din lacrimă, "întunecat și gînditor ca miazănoaptea", care "se simțea slab, se simțea murind și n-avea cui să lase moștenirea urei domniei sale...". Acesta ar fi, așadar, prototipul criticului. Surpriză însă! În vederile lui D.R. Popescu, moștenirea lui
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
inși ce s-au reîncarnat mai apoi în diverși sanielevici și hermafrocurci (sic!)". Sau atît de eclatant: "Despre Sadoveanu, Arghezi, Petru Dumitriu, Călinescu, Nichita, Barbu, Sorescu, Preda - ce să mai vorbim!? Niște ticăloși, lichele și canalii! Ne asigură urmașii împăratului urii...". Sărmanul Eminescu s-ar răsuci în mormînt dacă și-ar da seama de năpasta pe care a lăsat-o în urma sa, incitînd spiritul critic al nației! La urma urmei, s-ar putea scoate efecte literare și din spaima apocaliptică a
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
determinismului: libertatea. De la vîrsta de șaisprezece ani am înțeles că societatea în care trăiam m-a desemnat (împreună cu familia) "dușmanul unui regim" - culpabilitate ereditară - pentru că făceam parte din altă "pătură socială" decît cea proletară ce era condusă de "lupta și ura de clasă". Inconfortul sufletesc și mental ("Pentru ce am fost desemnat victimă?") s-au transformat într-o revoltă tăcută împotriva unei istorii nedrepte și absurde. Soluția? Scrisul! Forma de indignare și revoltă interioară și exterioară; terapie, realizare spirituală (împotriva mediocrității
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
ar manifesta partinitatea. Guvernul român promovează o linie proastă, el face multe greșeli./.../ Și, în loc ca să dăm poporului eliberat de legionari libertate, guvernul nostru continuă represiunea, teroarea, asasinatele. Aceasta este straniu. Aceasta-i lipsă de omenie. Niciodată să nu provoci ura, ea întotdeauna naște răul. Da, dv. ați vorbit despre lupta contra democrației. Dar în guvernul nostru nu-i democrație. Poate unii democrați - aceștia-s câțiva, aristocrați. Eu am fost întotdeauna o democrată și, de la bun început, am simpatizat cu revoluția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
principii nobile, umaniste și progresiste, care au fost pervertite ulterior în practica socială, pe cîtă vreme nazismul nu putea invoca nici o tradiție filozofică respectabilă, exterminarea rasială devenind pentru el o tehnologie și un scop în sine, cu justificări incomprehensibile dincolo de ura furibundă și primitivă a unor anti-oameni (nu folosesc cuvîntul "monștri" pentru că am în minte teoria Hannei Arendt despre "banalitatea răului", despre un Eichman, funcționar mediocru și birocrat), ridicată la rangul de politică de stat. De acord, răspunde Tzvetan Todorov, unul
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
nu pot fi decît dezgustul cititorilor și compromiterea iremediabilă a scriitorilor colaboraționiști: Se lucra cu sîrg, ca să folosim limbajul epocii, la formarea noii mitologii. Prin calchierea elementelor constitutive ale religiei creștine, dar cu un fundament de pol opus acesteia, pe ura între clase, imnurile înălțate "conducătorului iubit", "partidului", "patriei socialiste" etc., prin aberantă repetare, difizuate în mass-media zi de zi, ceas de ceas, de "sacerdoții" noii religii, nu au provocat, nu au indus în rîndul "enoriașilor" fervoarea, ci greața și plictisul
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
itinerariul artistic al pianistului David Helfgott avea de luptat cu dificultatea muzicii lui Rahmaninov și autoritatea excesivă a propriului tată, eroul din această ecranizare se confruntă cu un conflict de natură raciniană. El trebuie să-și înfrângă dragostea convertită în ură și să afirme adevărul. Este aceasta și datoria sa profesională de gazetar care urmează calea probității pe care tatăl său i-a inoculat-o atunci când l-a format pentru această meserie ce i-a adus respect și după moarte. Este
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
presupune acesta (reticență, estetism exhibat cu o discreție desăvîrșită, dar nu mai puțin evident cu toate acestea), devine matca epică în care se desfășoară întîmplările din carte. Protagoniștii sînt animați de trăiri intense, iubiri frenetice și gelozii pe măsură, resentimente, ură, dar totul se desfășoară în roman sub semnul unui deget dus discret la gură, ca pentru a porunci tăcere și rezervă. Personajele în jurul cărora se țese povestea sînt un scriitor și o pictoriță care au fost cîndva, cu ani în
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]
-
a triumfat în alegeri libere în 1934, iar comunismul a învins în două războaie și a durat 72 de ani? Răspunsurile diferă în funcție de statutul și metodologia celor care le dau. Eseiștii filozofanți vorbesc despre fosforescența răului, despre dinamismul contagios al urii politice sau, dimpotrivă, despre modul de acționare al istoriei, justă și sigură pe termen lung, dar permisivă, susceptibilă de devieri și deturnări, pe termen scurt. Corsi e ricorsi, nu? Istoricii analiști explică, fără să justifice, succesele temporare ale extremismelor totalitare
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
la noi. Nimic "hohotitor" sau "cavernos", vrăjitoarea se arătă dezamăgitoare tocmai în- tr-un sector unde "meseria" ei ar fi trebuit să ne copleșească... Cel mai crunt din blesteme (de care puțin îi poate pasă "tiranului") pare a fi adresat cu ură mai degrabă unui... om de litere: "Să crezi că ești geniu" - ți se face părul măciuca... În sfârșit, ieșim din băbeștile maledicții pentru a reveni în curentul mare al poemului! Privit cu atenție, textul permite o "descoperire" (pun ghilimele, conștient
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
formă de violență, de agresivitate. Căci noi, oamenii, suntem o specie care vorbește. Aceasta ne și deosebește de animale și dacă nu vorbim ne înstrăinăm complet de semenii noștri. Nu trebuie să mai insist asupra acestui adevăr: un străin stîrnește ură în jurul lui. În romanul, despre care vorbim, consecința tăcerii eroinei este moartea. Prima mea carte este romanul vocii care tace. Virtuosul este romanul vocii care cîntă, iar a treia carte - culegerea de proze scurte Așadar visez... este cartea vocii care
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
ale realității. Am asistat eu însumi la o conferință a sa de-acum câțiva ani, în "Aula Magna" a Universității din Timișoara, în care se recunoșteau tezele atât de dragi celor care ne-ar dori înjugați pe vecie ideologiilor Răsăritului. Ura cu care vorbea despre "cultura Coca-Cola", "californizare", "imoralismul Occidentului" și alte bazaconii m-au determinat, de altfel, să părăsesc amfiteatrul mult înainte ca dl. Barbăneagră să fi atins apogeul elucubrațiilor sale de extremă dreaptă. Iată, însă, că domnia sa continuă - de la
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
totdeauna. Iar dacă există un genocid, acela nu poate fi decît genocidul îndreptat împotriva lor, nu și genocidul celorlalți, - dacă ar recunoaște că există unul. Nerecunoașterea unității omenești, în suferință, indiferent de motive, alimentează mereu sursa dezbinărilor și sentimentelor de ură între etnii. Am stat și m-am gîndit ce perpetuează conflictul acesta milenar. Fiind milenar, o prudență a logicii te-ar îndemna să presupui dacă nu ar exista, cumva o vină între ambele părți?... Repet ce-mi spunea în glumă
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
iubirii, transmisă deopotrivă prin nebunie și obsesie, peste trei generații se împlinește visul eroinei din Oratoriul de Crăciun (Suedia, 1996) de Kjell Åke Andersson: aducerea lui Bach într-o biserică rurală. Cum o mare dragoste ajunge să genereze o teribilă ură se dezvăluie în Sfîrșitul aventurii (Marea Britanie, 1999) de Neil Jordan, frisonanta melodramă de largă respirație ce a deschis festivalul. A doua ecranizare a romanului autobiografic al lui Graham Green, dincolo de mimetismul anilor '40, este o modernă poveste tragică ce-și
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
Pe seama colectivității ce o populează asistăm la nesfârșitul cortegiu de umiliri devenit, cu trecerea timpului, mitologie a căderii în abjecție, abuz sistematic, dublat de efemer putrescent. Astfel percepută, așezarea denumită "Stațiunea" trădează o formă de gulaș, în coaja căruia colcăie ură și speranță, deducții și acrobații dubioase, agresiuni, nenorociri, ipocrizii, contraziceri. Deși modelată în circuit închis, Stațiunea permite reconstituirea la scară mai largă a campaniei pentru civism responsabil avută în vedere de prozator. Ecovoiu, deloc întâmplător, denunță fața demonică a Magistratului
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
departe anacronică - e vorba, ci despre scriitori precum Sadoveanu, Călinescu, Vianu. A discuta cu superbie și nenuanțat despre "colaboraționismul" acestor scriitori și despre păcatele lor omenești începe să mi se pară acum consecința unei furii distructive. Mai exact, a unei uri de sine devenite, de la o vreme încoace, semnul distinctiv al românilor, consecință a unei identități periclitate și alterate. Dacă, totuși, vorbim de revizuiri literare, atunci ar trebui să reinterpretăm opera acestor scriitori prin prisma scrierilor lor, multe dintre ele capitale
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
și ei au învins. Cum să pretinzi să comanzi cu sufletul corupt de abuzurile puterii, acest popor de viteji, să pretinzi să le impui o servilă imitare a străinătății, prin litera prost interpretată, prost rumegată, prin ziare, politică, incitare la ură, la anarhie? Există oare destui copaci în pădurile României pentru țepele și spânzurătorile pe care le merită un asemenea atentat? Seară la Miclăușeni Tricot, ziar, album cu fotografii vechi, cu țigara în mână, stăm toți la lumina unei singure lămpi
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
pentru ocrotirea driturilor noastre împotriva națiilor străine". Și, după aceste înflăcărate judecăți romantice, datorate unui istoric din școala romantică, aflăm altele care definesc calitatea de român, oriunde istoria mașteră i-a așezat: "Departe de a fi părtinitorul unui simtiment de ură cătră celelalte părți a neamului meu, eu privesc ca patria mea toată acea întindere de loc unde se vorbește românește și ca istoria națională istoria Moldovei întregi, înainte de sfîșierea ei, a Valahiei și a fraților din Transilvania. Aceasta istorie este
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
suficient să faci contabilitatea răniților salvați de echipele SMURD și a răniților conduși direct la cimitir de către românii noștri neaoși ca să tragi concluzii definitive. Adevărul e că dl. Arafat stă de multă vreme ca un ghimpe în ochii injectați de ură ai doctorimii din România. Nu doar medicii mureșeni îl detestă pe-acest doctor atomic, ci și confrații lor din alte județe, speriați că modelul de eficiență, de profesionalism și, nu în ultimul rând, de omenie s-ar putea extinde și
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
realitate care m-a sufocat". Abatele afirmă că nu poate accepta o apartenență în dauna celeilalte. Apartenenței sale arabe îi corespunde o alta care vine din Biblie, din pămîntul pe care-l locuiește, din cetățenia israeliană. În acest pămînt al urii, nu e ușor să aplici Evanghelia, să pui în practică iubirea, pacea, iertarea și reconcilierea. Nici măcar cultura nu ajunge. Fiecare popor își formează o cultură, dar aceasta își poate crea imediat propria ei barbarie. Este nevoie de mai mult: de
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
rudă și un prieten, fiecare am suferit o înfrângere în iluzia că omul poate fi smuls dominației iraționale a bestiei din noi. Lumea, lumea civilizată, a fost înjunghiată cu lașitate și e de datoria ei să reacționeze. Din păcate, orbirea, ura și resentimentul sunt atât de adânc înrădăcinate încât destui dintre cei din jurul nostru jubilează porcos: faptul că marea putere americană a fost atât de drastic lovită de-o mână de criminali vicioși constituie pentru această umanitate decăzută un motiv de
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]