7,316 matches
-
-i poată trimite cât mai des pachete, care să-i păstreze sănătatea: lăptișor de matcă, salam de urs, brânzeturi și dulcețuri preparate de ea, plante și rădăcini pentru trebuinți și tămăduiri de tot felul; până și iarba-fiarelor culeasă de lângă bârlogul urșilor, pe lună nouă, să-i dea tărie să reziste. Nu era nimic rău că stătea acolo. Mai bine, decât să se ticăloșească în altă parte și-n alt mod. Nu era nici o rușine. Așa simțea ea. Stă acolo nu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-i în cojoace mițoase; altora aruncându-le bundițe de ied în spinare; turnând odăjdii pe brazi și punând blănuri de hermină pe crengile cedrului; oblojindu-i cu vată și feșe de argint mirosind a tămâie, sau, transformându-i în fantastici urși polari plecați la plimbare printre banchizele de gheață de pe malurile gârlei și pârâului. Un gând zănatec o îmboldea să-și lepede șuba de lup și tot ce-avea pe ea, și, goală, ca-n toiul verii, să se arunce în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și m-a chemat! M-a scos din casă. Nu știu ce vrea să-mi arate! Pădurarul izbucni în hohote cum îi era felul, dar își trase de seamă și-și acoperi râsul cu palma. Se sfia. Era bărbat voinic, dobora și ursul, dar îl ciopârțise războiul. Venise de pe frontul "cu Hicler", cum spunea el, cu falca obrazului smulsă și un ochi cârpit, privind șui, într-o parte.Glumea singur că se uită cu-un ochi la făină și altul la slănină. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cca. 1000 m), vârfuri semețe, accesibile în sezonul cald (ex. Coștila, Caraiman, Piatra Arsă, Vârful cu Dor), la care se adaugă sectoarele de chei de pe Ialomița Vârful Parângul Mare (Munții Parâng) Defileul Dunării (M-ții Banatului) Stalactite și stalagmite (Peștera Urșilor) Pietrele Doamnei (Masivul Rarău) Cheile Bicazului (Munții Hășmaș) (Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei) și peșteri precum Peștera Ialomiței și Peștera Bucșoiu, ultima fiind la cea mai mare altitudinea din Carpați. Munții Piatra Craiului se remarcă printr-o creastă îngustă și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ex. Coștila, Caraiman, Piatra Arsă, Vârful cu Dor), la care se adaugă sectoarele de chei de pe Ialomița Vârful Parângul Mare (Munții Parâng) Defileul Dunării (M-ții Banatului) Stalactite și stalagmite (Peștera Urșilor) Pietrele Doamnei (Masivul Rarău) Cheile Bicazului (Munții Hășmaș) (Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei) și peșteri precum Peștera Ialomiței și Peștera Bucșoiu, ultima fiind la cea mai mare altitudinea din Carpați. Munții Piatra Craiului se remarcă printr-o creastă îngustă și puternic fasonată periglaciar unde se pun în evidență versanți
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Comarnic, Popovăț, Buhui), izbucuri (Bigăr, Caraș) și sectoare de chei (Nerei, Caraș, Miniș), precum și în Munții Almăjului, mai ales în sectorul Cazane, unde apar abrupturi importante, relief ruiniform și peșteri Suhardul Mic (Munții Hășmaș) Creasta Munților Piatra Craiului Fosile de urs (Peștera Urșilor) Ghețar (Peștera Scărișoara) Cheile Turzii (Munții Trascăului) (Ponicova). În Munții Apuseni apare carstul cel mai bine dezvoltat din țara noastră. Principalele unități montane cu relief carstic sunt: Munții Bihor unde se găsesc numeroase obiective turistice de mare interes
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Buhui), izbucuri (Bigăr, Caraș) și sectoare de chei (Nerei, Caraș, Miniș), precum și în Munții Almăjului, mai ales în sectorul Cazane, unde apar abrupturi importante, relief ruiniform și peșteri Suhardul Mic (Munții Hășmaș) Creasta Munților Piatra Craiului Fosile de urs (Peștera Urșilor) Ghețar (Peștera Scărișoara) Cheile Turzii (Munții Trascăului) (Ponicova). În Munții Apuseni apare carstul cel mai bine dezvoltat din țara noastră. Principalele unități montane cu relief carstic sunt: Munții Bihor unde se găsesc numeroase obiective turistice de mare interes, precum: Peștera
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de aceste peșteri. Cea mai cunoscută este Peștera Scărișoara cu un ghețar 75 000 m3, cel mai mare din sud-estul Europei. Se adaugă Peștera Borțig, Peștera Focul Viu, Peștera Vârtop și Peștera Barsa. Cel mai vizitat obiectiv este, însă, Peștera Urșilor, singura amenajată la standarde europene, cu atracții variate, cum sunt sălile grandioase, speleotemele și fosilele ursului de peșteră. Elementele cele mai admirate de turiști sunt speleotemele (depuneri de calcit prin picurare) reprezentate prin stalactite, stalagmite și coloane, ca și suprafețele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mai mare din sud-estul Europei. Se adaugă Peștera Borțig, Peștera Focul Viu, Peștera Vârtop și Peștera Barsa. Cel mai vizitat obiectiv este, însă, Peștera Urșilor, singura amenajată la standarde europene, cu atracții variate, cum sunt sălile grandioase, speleotemele și fosilele ursului de peșteră. Elementele cele mai admirate de turiști sunt speleotemele (depuneri de calcit prin picurare) reprezentate prin stalactite, stalagmite și coloane, ca și suprafețele vălurite de pe pereți și tavane, rezultate prin scurgere, cunoscute sub numele de draperii și baldachine. Munții
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
numite „polițe” sau „brâne”) și „râuri de pietre”; - platouri structurale la altitudini de 1800-2000 m (ex. Podul Bucegi), larg ondulate și înclinate domol spre Ialomița, care contrastează puternic cu sectoarele de abrupt; - o succesiune de chei de-a lungul Ialomiței (Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei și Orzei) în alternanță cu mici depresiuni (ex. Padina); - numeroase peșteri, dintre care cele mai cunoscute sunt Peștera Ialomiței și Peștera Ursului (în bazinul Ialomiței), în care se păstrează și fosile ale ursului de peșteră (Ursus spelaeus
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
care contrastează puternic cu sectoarele de abrupt; - o succesiune de chei de-a lungul Ialomiței (Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei și Orzei) în alternanță cu mici depresiuni (ex. Padina); - numeroase peșteri, dintre care cele mai cunoscute sunt Peștera Ialomiței și Peștera Ursului (în bazinul Ialomiței), în care se păstrează și fosile ale ursului de peșteră (Ursus spelaeus); - stânci cu aspect bizar, efect al rezistenței mai mari a gresiei în raport cu conglomeratele, sub acțiunea dezagregării și eroziunii vântului; așa au rezultat Turnurile Mălăiești și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de-a lungul Ialomiței (Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei și Orzei) în alternanță cu mici depresiuni (ex. Padina); - numeroase peșteri, dintre care cele mai cunoscute sunt Peștera Ialomiței și Peștera Ursului (în bazinul Ialomiței), în care se păstrează și fosile ale ursului de peșteră (Ursus spelaeus); - stânci cu aspect bizar, efect al rezistenței mai mari a gresiei în raport cu conglomeratele, sub acțiunea dezagregării și eroziunii vântului; așa au rezultat Turnurile Mălăiești și Țigănești, Acele Morarului, Colții Pietrei Arse, Sfinxul și Babele ș.a.; - relief
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Poiana Țapului (azi cartier al Buștenilor). Accesibilitatea în regiune este asigurată și de alte drumuri naționale cum ar fi Câmpulung - Rucăr - Brașov, Predeal - Râșnov, șoseaua de pe Muntele Coștila care urcă până la 2400 m și șoseaua de pe Valea Ialomiței, până la cheile Urșilor. Se adaugă infrastructura specială destinată turismului, reprezentată de linii de teleferic (Sinaia - Vârful cu Dor și Bușteni - Babele - Peștera), telegondolă (Sinaia - Cota 1400), telescaun (Cota 1400 - Cota 1950) și teleschiuri (Furnica, Cota 1400). Munții Bucegi reprezintă, practic, leagănul drumețiilor și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și fructe de tisă Elementele de vegetație care generează atracții turistice sunt reprezentate de: a) prezența unor plante rare: - plante relicte, de exemplu nufărul egiptean (Nimphea lothus termalis) întâlnit în Lacul Pețea (lângă Oradea); cetina cu negi (Cheile Bicazului); strugurii ursului (Munții Bihor); - plante endemice, de exemplu floarea de colț din masivele calcaroase ale Pietrei Craiului, Bucegi, Ceahlău, Retezat, Trascău; garofița Pietrei Craiului; tisa ș.a.; - specii mediteraneene adaptate surprinzător la condițiile topoclimatice din unele regiuni ale țării, de exemplu liliacul ardelenesc
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sau drumuri marcate către diferite obiective (cabane, puncte de belvedere, mânăstiri). Exemple în acest sens sunt: Pădurile Mogoșoaia și Cernica (în apropierea Bucureștilor), Tâmpa și Poiana Brașov (în apropierea Brașovului), Feleac (Cluj-Napoca), Bârnova (Iași) ș.a.. 2.4.2. Fauna Pelicani Ursul carpatin Cocoșul de munte Păstrăvul Fauna se impune prin varietate, densitate, estetică și, mai ales, prin valoarea sa științifică și cinegetică. Din punct de vedere turistic, cel mai mare interes îl reprezintă fauna piscicolă și cea pentru vânătoare. În ultima
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de interes cinegetic fiind Delta Dunării și zona montană. Speciile de animale vizate diferă de la o regiune la alta, cele mai valoroase fiind prezente în etajul forestier. Pădurea adăpostește majoritatea speciilor de mamifere supuse vânatului, cum ar fi mistreți, cerbi, urși, cât și specii de păsări, precum cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn. În zona stepică și silvostepică, mai important este vânatul cu pene, reprezentat de prepelițe, potârnichi, fazani și, mai rar, de mamifere (iepurele, vulpea și mistrețul), iar în
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
căsătoria și moartea), de calendarul bisericesc (Crăciunul, Boboteaza, Paștele), de începutul sau încheierea unor munci agricole, de anumite etape din ciclul vegetal (Sânzienele ș.a.). Sunt renumite, de exemplu, obiceiurile de iarnă din Maramureș, cu tot alaiul de colinde, măști (capra, ursul), precum și cântecele legate de nașterea Mântuitorului. Aceeași regiune turistică mai surprinde și prin seninătatea și umorul cu care sunt privite viața și moartea, remarcabil reflectate în „Cimitirul vesel” de la Săpânța (Maramureș), de către Stan Pătraș și ucenicii săi. 3.6. Manifestările
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
să se sustragă timpului. Dar, tocmai prin experiențe ratate, îl densifică. Și reușește acest fapt într-o măsură neverosimilă. Timpul devine spațiu: Ceasuri agonice trec peste pădure, Fagii somnoroși se gătesc de culcare, Gnomii și-au tras cușmele pe ochi, Ursul în bârlog suflă-n lumânare. Prepoziția peste din primul vers pare să despartă timpul de spațiu, are intenția să aducă ordine într-un univers bulversat și însingurat, să stratifice existența în funcție de categoriile ei diferite. Dar "fagii somnoroși" care se gătesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
primul vers pare să despartă timpul de spațiu, are intenția să aducă ordine într-un univers bulversat și însingurat, să stratifice existența în funcție de categoriile ei diferite. Dar "fagii somnoroși" care se gătesc de culcare trag timpul de partea lor. Gnomii, ursul, suflând în lumânare, sunt martori ai unei treceri ireversibile a timpului în spațiu. Trecere ce se realizează împotriva voinței poetului: Doar vântul hai-hui mai șuieră prin crengi și întreabă mereu: "Unde-o fi omul palid care mi-a promis că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
tensiune a contrariilor, este un mecanism generator de sensuri deschise în scriitura modernă, ca și în cea romantică). Amănuntele vestimentare, superflue într-o situație-limită, ca și limbajul popular ("părul zburlit") duc la un pince-sans-rire specific scrierilor lui Emil Botta. Gnomii, ursul, licornii sunt "Arătări minunate", exponenții unui spațiu sacralizat, prezențe fantastice mai mult decât reale. Aceste arătări aparțin unui timp suspendat. ("Arătare", în DEX, prezintă următoarele accepțiuni: "Acțiunea de a (se) arăta și rezultatul ei; halucinație, vedenie; monstru, stafie, fantomă". Botta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
să le imiți. Fiindcă imitația e un fenomen social inevitabil. Dar nu poți să imiți un prost, nici un impostor. Cel mult îl compătimești. INGINERI Am auzit odată un profesor de la Politehnică; am avut impresia că asist la un balet de urși. Dacă într-un salon, într-un colț, unul fumează și tace, ăla e inginer... Inginerul e practic, savantul nu e practic. Când i s-a spus lui Max Planck, creatorul fizicii cuantice, că s-a mai găsit o aplicație, el
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
vorbește profesoara, mi s-a învârtit capul. Cu ce accent special, cum sucea limba de-i ieșiau acele sunete... Prima dată, când am citit în franceză, toată clasa a râs de mine, împreună cu profesoara! Aveam impresia că m-a călcat ursul pe ureche, în legătură cu franceza. Săraca profesoară, cât chin are cu mine și cu câteva fete ca și mine. Bine că evaluările sunt în scris și am notă bună, căci să fi fost oral, era vai de capul și de limba
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
Victor Aciocîrlănoaiei, "Mic dicționar deosebit": Cine a fost, ce-a devenit!" de Passionaria Stoicescu stau bine lîngă "Aventurile Bărzăunului" de Dumitru Vacariu, dînd sens și substanță unei colecții ce promite a fi de top. În satul Poiana, mărginit de Dealul Ursului, Stînca Domniței, Peștera Liliecilor, loc numit și Gropnița toponimele sînt semnificative pentru mesajul "subliminal" al arhaicității spațiului, al continuității românității în locuri pe unde va fi poposit Dragoș Vodă -, un grup de copii aflați în vacanță pleacă, într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
al arhaicității spațiului, al continuității românității în locuri pe unde va fi poposit Dragoș Vodă -, un grup de copii aflați în vacanță pleacă, într-o zi de duminică, pe cînd părinții "erau duși în oraș, după unele cumpărături", la Dealul Ursului pentru a săpa între ruinele cetății de acolo, în căutarea unei comori de pe vremea lui Dragoș Vodă, despre care circulă prin sat diverse legende; în echipa condusă de Virgil Năsturel, protagonist e, în fapt, Ticu, "un prichindel pistruiat din clasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
un roman cu totul remarcabil, dar, alături de celelalte titluri de pe "Ulița copilăriei" de la "Junimea" din Iași, poate fi un argument pentru a reformula, sub flamura maioresciană a valorii estetice, literatura zisă "pentru copii și tineret". Ioan HOLBAN Comoara din Dealul Ursului V irgil Năsturel nu-și mai aduce bine aminte cînd s-a petrecut marea aventură. Știe doar că nu era duminică. Era o zi oarecare de vară, cu cer senin și cald, grozav de cald. Și, pentru că era în vacanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]