25,587 matches
-
Sângele își varsă, Stau în biserica Ta ca-ntr-o armură eu, păcătoasa care smerită mă închin. Stau înaintea Ta, Cel ce pe toate Le-ndură de la începutul lumii mult câte puțin. Urma fiind nicîieri Aici, acolo îngropate ramuri, rămurele-oscioare uscate, căzute mărgele din șir, din arborele de rouă plin, rouă plural genealogic, al nostru, ramuri cu păsări și umbre de păsări care și ele sunt fețele umbrei, care și ea ne umbrește pe toți, ramuri, rămurele-oscioare, vreascuri și frunzele lor
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/9785_a_11110]
-
aducătorii relei-vestiri. Nelăsîndu-ne să ne desprindem de Ťsolul fenomenalť și de Ťtărîmul experiențeiť, pentru a ne avînta către zeii trimițători de semne, către farmecul coincidențelor și către o eternitate improbabilă, ei seamănă cu guvernantele bătrîne al căror suflet este prea uscat pentru a avea acces la lumea magică a copilului pe care îl țin de mînă". Autorul socotit și, după toate semnele, socotindu-se filosof, căci socialmente nu l-am auzit recuzînd calificativul cu care e habitual gratulat, nu pregetă a
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
implementarea programului de guvernare, opoziția sapă la temelia construcției, într-o nebunească încordare de a ieși din inconfortabila situație de a se afla în afara zidurilor Edenului. Dacă scopul este murdar, mijloacele de a-l atinge sunt pestilențiale. Câte un nas uscat și subțire se ridică deasupra mirosurilor. Aerul pe care-l emană din gură, nări și alte orificii este încărcat de microbii disperării. Totul spre a-l duce pe alegător concomitent la urne și la balamuc. Distinșilor locatari ai casei cu
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
provocate de furtună. Cărările deschise de pescari în faleză se revărsau în cascade de noroi și nămol. Tata înainta cu grijă pas cu pas, oprindu-se pe-alocuri ca să studieze cel mai bun mod de a ajunge la povârnișurile mai uscate și mai puțin înclinate deasupra Plajei. Râul inundase șoseaua lângă vale, săpând un estuar în nisipul de unde mareea se retrăgea deja. Nisipul nu lipsea pentru isprăvile fantastice ale acelui cavaler care avea să devină crainicul meu. Atât descrierile tatei cât
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
Și încă o durere ce-n final se-ncheie. Și încă mai aud țipete candide Și încă se omoară creațiile divine Și încă îmi amintesc de rugile splendide Și încă inimile multora de ură sunt pline. Și încă o lacrimă uscată, rece precum marea pe stânci Și încă un destin în derivă, încheiat tăcut, brusc și anost Și încă multe amintiri macabre, ca răni vii, adânci Și încă nu îmi dau seama dacă toate acestea își găsesc vreun rost. Constatări... Flăcări
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
mă încântă. Ploile necontenint arată că natura este tristă Stârnind furtunile,vântul,fulgerele neîncetat în mine... Când voi avea parte de acea stare optimistă Care să-mi șopteacă că tot ceea ce aveam nevoie este la tine? O toamnă la fel de cenușie, uscată și răcoroasă Îmi va fi singura cale spre alinare... Cu ce Ți-am greșit Doamne Ție, de lumea mi-e ștearsă Sau când se va mai aduna în ea culoare? Privesc nori plumburii cum apasă peste năduful meu Așteptând parcă
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
târziu în livada fermecată a bunicului roadele apleacă în jos crengile bătrâne, mirate și ele de atâta rod, bunicul își găsește de lucru din primăvara asta până în cea viitoare. Încă din mustul zăpezii, trece de la copac la copac, cercetează crengile uscate, ciocănește în coaja copacilor bătrâni și vorbește cu ei: Ei, cireșule! Vezi că ți s au uscat câteva crengi. Cred că e timpul să ți le dau jos, nu? Ce zici? Bună dimineața, nucule! Furtuna de aseară ți-a rupt
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
cu răcoarea ei, dar poți răci în plină vară. În timp ce creștea, nucul ocupa mai mult spațiu, umbrind mai mult teren din livadă și lăsându-i în urmă pe ceilalți copaci. Bunicul îi scurta din crengi, mai tăia câte o ramură uscată și vorbea cu el: Hei, uriașule! Vrei să fii numai tu în livadă? Acum mă miră tăcerea lui. Își face de lucru prin curte căutând un fierăstrău mare. Parcă e trist și caut să aflu motivul. Ce faci, bunicule? Cred
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
unități deținătoare de terenuri cu vegetație forestiera. Articolul 22 În cadrul măsurilor de protecție a pădurilor se vor realiza, în principal, acțiuni de combatere în zonele puternic atacate de dăunători și se va asigura executarea tuturor lucrărilor de igienă - înlăturarea arborilor uscați, în curs de uscare, doborîți sau care sînt atacați de boli și dăunători, cojirea totală a cioatelor și arborilor tăiați sau doborîți și altele asemenea - atît în perimetrele silvice, cît și în afara fondului forestier. Măsurile de prevenire și combatere a
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
exploatează, de cioate cu o înălțime mai mare de o treime din diametru, măsurată în partea din amonte; ... g) neîndeplinirea în termenul stabilit de organele silvice a obligației de a igieniza și curați vegetația forestiera din afara fondului forestier de arbori uscați, doborîți sau rupți de vînt, ori atacați de insecte; ... h) instalarea de stupi în pastoral în fondul forestier sau la liziera pădurii, fără autorizația eliberată potrivit reglementărilor în vigoare, sau amplasarea acestora în alte locuri decît cele prevăzute în autorizație
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
nu îndeajuns de emancipată de sub povara ideologică pe care a suportat-o preț de două decenii (nu unul singur, "obsedant", cum a pretins un cunoscut romancier!), era înclinată a aplica unei poezii mai elaborate "unele calificative riscante, precum: "o lirică uscată, conceptuală, lipsită de inefabil etc.", autorul Omului cu compasul își precizează poziția în formule peste care nu s-ar putea trece lesnicios: "în 1966, Ștefan Augustin Doinaș dezvolta unele nuanțate reflecții asupra poeziei în general, în revista "Familia" din Oradea
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]
-
prin care imaginea devine autonomă față de obiectul inițial, a cărui esență este acum uzurpată. Cea de-a doua cale ar putea fi numită a imitației analogice și ea presupune invocarea unei realități prin substituții sprijinite pe analogii formale: un dovlecel uscat, de pildă, se substituie drugului de salam într-o compoziție care comentează ironic imaginea vitrinei de magazin alimentar. Celei de-a treia căi i s-ar potrivi denumirea de construcție metonimică și ea se referă, în special, la instalațiile complexe
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
țin de acea formidabilă putere a curiozității. Ea, de fapt, ne ține fantastic de tineri, de dinamici, de deschiși, de împătimiți de ceea ce facem, de ce gîndim, de meseriile noastre, de ce iubim, de ce ne dă satisfacția că nu am devenit seci, uscați, dezagreabili, cărbuni de bucătărie, cum spunea Nietzsche, cîndva. Mi se pare că, uneori, din perspectiva celor de mai sus, ne mulțumim să tratăm în viteză arta actorului. De pildă. Ne mulțumim să punctăm, de prea multe ori în șabloane, cum
În căutarea actorului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9317_a_10642]
-
în fața lui Boileau, în care crede a recunoaște pe "unul din acei oameni cărora le este deferită autoritatea și al cărui fiecare cuvînt nimerește". De altfel, precizează Șerban Cioculescu, nouă zecimi din exegezele sale cuprind studii de istorie literară, defel uscate însă, deoarece "siguranța metodei istoriografice, ascuțimea intuiției psihologice și valoarea scrisului duc la rezultate admirabile". Atrăgînd atenția asupra excesivei erudiții, a primejdiei textului stufos de prea multe date, cu subaprecierea "talentului, meditației, judecății, rațiunii, gustului" (sînt cuvintele autorului francez), Sainte-
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
în timp ce colacul se mișcă nevricos pe vas - un fir de păr cade în apă, fără măcar ca mâna ei să-l fi atins. Sunetul apei în care rahatul a căzut, ca o broască moale, îl face să tremure - palmele ei uscate sunt potrivite pentru lins. Ia un pahar și soarbe ultima gură de apă rămasă pe fund, amplificând mișcarea stranie a luminilor. Aksinya își mângâie în neștire o fesă, aproape goală, mutându-se ușor spre vagin. Fotogramele s-adună într-un
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
își deschide șlițul - fesele i se contractă, ridicându-i pelvisul. De o parte și de alta a trupului, două lumânări își proiectează împrejur luminile tremurătoare; ele se unesc și formează una singură, întunericul estompându-se treptat. Fața lui nerasă, buzele uscate atingându-se, ochii neclari și reci - Aksinya își lipește fundul de gresia rece și-un frig dureros îi electrizează carnea, degetele i se încleștează; e o imagine atât de clară cu ea în luciul apei, plutind lângă acel rahat, deja
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
a râs ea amuzată. Da, e mai bine, m-am bucurat eu. Copiii au luat-o înainte, iar eu cu Iasomia mergeam în urma lor, pe drumul din pădure. Era o zi liniștită, soarele ajungea cu razele printre crengi, încălzind pământul uscat al cărării. Ghidușa, Portocala, nu vă îndepărtați prea mult! am strigat eu spre ele, pentru că abia le mai zăream, undeva în față, chiar înaintea Hamsterilor. Ele au privit spre mine și au așteptat să le ajungă Hamsterii din urmă, apoi
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
nor de praf și dispărând în lungul drumului, la fel cum venise. Ia uite ce-a lăsat aici! a observat Portocala și s-a aplecat să ridice un solz auriu dintre scânteile care săriseră din coamă și rămăseseră pe pământul uscat al cărării... E al meu, eu lam găsit! s-a bucurat ea triumfătoare și a ținut solzul în soare câteva clipe, apoi s-a apucat să și-l prindă la clama pe care o avea în plete. Era să te
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
frumusețea mea crăpată, chiar de-i prilej de râs și pentru mine. femeie sunt și scurta-mi minte mi-ajunge cât să-mi mângâi amăgirea. și dacă tinerețea mi s-a dus, nu plâng pe-al ei morman de coji uscate, când diminețile, de vânt proptite, cu toate sonurile lor mă-mbie să duc la gură plinul lor ulcior de apă vie. mă strădui să zăresc ce-i dincolo de zerul subțiat, băltind și somnolând ca apele ce mor cu fiecare respirare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
albăstruie ca piatra lunii, ușurelul meu suflet mă bântuie ca un flutur stârnit de-o lumină pietroasă. cum s-o îmbun, lumina? așchiile ei ascuțite unde să le adun? cum să-i curm fluturelui zbaterea cafenie-roșcată ca frunza de crăciuniță uscată? lecția vieții în inima florii bate cel dintâi puls al fructului. nimic în lumea asta mare nu vine de niciunde, nu răsare la întâmplare. celui ce vine i se pregătește, din timp, pat pentru somn, formă pentru întrupare, ziua și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
și curg înspre noi hohotind în culorile ierbii. pleata întunericului, scurtată, ne atinge cu vârful ei bont ca o melodie uitată, lumina ne împroașcă cu stropii ei mari, coborând dintr-odată. se întâmplă ceva sub pielea ce-și leapădă solzii uscați, în viscerele ce-și dezleagă snopii. se întâmplă ceva în pământ, luați seama, sunteți drogați! o să vă puteți smulge din rugini, din înghețatele pale de vânt? în dodii unde începe ochiul magic, cel tivit cu sânge oprit? unde începe nemurirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
celor doi cai. departe, în urmă, sau înainte, plânsetul lupilor era însuși plânsetul nopții albite, căinându-și neodihna și veghea. pe-o astfel de noapte nu-i chip să adormi. glasul tatei e singurul bici pe crupele cailor. mâinile mamei, uscate și calde, sub cojocul mițos, mă strâng ca un clește milos, iar glasul ei, strecurat în ureche, calm și pufos, mă învață să-mi mișc tălpile pe cărămida încinsă-n cuptorul bunicii. asta nu-i noapte, îmi spun, ăsta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
și aburul propriei respirații mă doare. cristalizați în lumina albastră, ne-am putea preface în scrum, dispărând precum pasărea măiastră. dorința asemeni șarpelui, mi-aș dori să ies din mine, să mă înalț curată și ușoară din clădăraia fierbinte și uscată. să-mi ițesc întâi capul, cu tot curajul și superbia florii, să-mi joc umerii, mlădii și liberi și, dintr-odată, trupul să-mi smulg, cu mișcări armonioase dar repezi, pornind într-un zbor transparent de libelulă. fața apelor abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
caracterizate de un colorit roșu aprins, asociindu-se cu rendzine puțin dezvoltate, aflate pe stâncărie, pante accentuate, vârfuri sau soluri brune eumezobazice pe versanți lini și în unele doline. Condițiile climatice sunt asemănătoare celor descrise pentru rendzinele calcarice, fiind mai uscat și mai cald datorită încălzirii puternice a calcarelor. Arealul de răspândire a solurilor roșii este cuprins între 300 și 725 m (300 - 310 m în Cazane și 500 - 725 m în Munții Locvei), pe platouri înguste, măguri cu pante domoale
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de către propriii-i călugări, în apărarea lui Dumnezeu. Cu timpul, toate sfârșesc în maxima infantilitate spirituală: a celor ce sunt, cum că sunt, a celor ce nu sunt, pentru că sunt posibile. * Un atrabilar olfactiv înălțându-și mâinile cu degete flasce, uscate, atârnând ca niște intestine transparente în lu mină. Sfântul. * Irepetabilul, această rămășiță de demnitate divină. * Sentimentul că ești la capătul vieții se manifestă întotdeauna ca o fundătură spirituală. Nu mai ai ce să investești în naivitatea care face posibilă deschiderea
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]