6,013 matches
-
luptă, și pe bună dreptate: care femeie, cinstit vorbind, merita descărcarea pe care o simțea căpitanul tăind doi turci dintr-o dată, spre binele nu al unei mironosițe oarecare, ci al patriei? Și-acum, poftim! El, care luptase pe mare, pe uscat, prin mlaștini, prin foc, prin glonț, prin baionete, se găsea deodată singur-singurel în fața unui front de sute de femei desfășurat pe zeci de aliniamente succesive dinainte stabilite. Și măcar de-ar fi fost înarmate, dac-ar fi observat la ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ar fi dus direct acolo în marș forțat n-ar fi avut nici cea mai mică posibilitate să ajungă înainte de a se deshidrata. Când, după vreo oră, tuaregul văzu că însoțitorul său începu să caște gura ca un pește pe uscat, încercând disperat ca aerul să-i ajungă la plămâni, îl trezi atingându-l ușor și-i întinse un ibric cu apă. — Liniștește-te și bea încet!... - îl sfătui. E mai rău dacă intri în panică. Celălalt îi urmă sfatul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Sapho, dar nu era Sapho, era Sacco și Vanzetti, n-am mai auzit continuarea pentru că studenții rîdeau și băteau din picioare. Voiam să strig, să mă apăr - realizam În vis că sînt victima unei Înscenări. Căscam gura ca peștele pe uscat, dar nu ieșea nici un sunet. Fără Îndoială, scrisul este bucurie, sănătate a trupului, chef de viață și mai ales glande pofticioase. În spital, prinsă În menghina unei colici, cu creierul Încețoșat de febră, cu aceste doamne de tip nou, cîntărind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pretutindeni, pe bănci, În jgheaburi, În gurile pubelelor, pe capota cărucioarelor de copii, pe căpăcelele sticlelor de lapte, dune care foșnesc amețind toate formele, aneantizînd culorile Într-o singură lumină albă, spectrală. Mă clatin Într-un craniu, sînt creierul lui uscat, scîrțîitor. Produc idei de praf care se scurg lent undeva În adînc, pe fundul unei clepsidre ce nu mai poate fi răsturnată. Un timp de praf Înaintînd continuu În jos și fără ieșire, depozitîndu-se, crescînd În mine, nemaiîncăpînd - neputința evacuării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și terifiant, pubis Întunecat fremătînd de viscerale contracții, orbită incertă În care Delfinul atinge În cercuri concentrice placentara zăpadă a lunii sorbind Încă din somn bănuitele brize, foșnirea plopilor și toate clacsoanele invizibile ale orașului ce se apropie pregătindu-i uscatul și drumurile, fizionomia, toate arabescurile grefate În materia lui neștiutoare, cum ființe secrete ar lăsa peste noapte dîre de roți și de lanțuri pe nisipul neted. El se coace Încă, se rumenește, respiră aburul tainic Împresurat de limfe materne, moi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
las-o să fie puternică să ne putem continua lupta) ... păi știi dumneata cum Îi, cînd Îți vine așa pă nepusă masă, vorba aia, bună, zdravănă și deodată rămîi cu gura căscată și Începi să te zbați ca peștele pă uscat și aerul nu vrea neam să mai intre În tine, dă zici că ăl de sus ți-a pus ștreangul de gît și te-a legat ca p-un sac de cartofi. Da ce-am mai urlat, da vorbele nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sunam. Se însuraseră cu toții cu alte fete și acum aveau nepoți. În vremurile acelea stăteam în camerele mele de hotel și plângeam pe pernele urât mirositoare. Toate celelalte femei puteau privi pe fereastra bucătăriei lor să vadă rufele puse la uscat, în timp ce tot ce puteam eu să văd pe fereastra mea de la hotel era o alee murdară plină de hârtii vechi, și sticle sparte de vin ale bețivanilor, și pubele, și pisici, și mizerie. Crezi că sufeream pe atunci, David? Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
și gri. Sus acolo erau trei ferestre mari și lungi, care dădeau într-un balcon de lemn, ca la toate clădirile vechi din oraș. Dimineața erau de obicei închise, dar uneori le găseam deschise și atunci aveau lucruri puse la uscat pe balcon. Probabil că era lenjerie pentru femei, dar nu semăna cu aceea pe care o știam de acasă. Era făcută din dantelă neagră, cu mici boboci strălucitori de trandafir cusuți în diferite locuri. Câteodată puteai să vezi așternuturi întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
aceea amuzant de înaltă a domnului Farney. Clasele domnișoarei Moore erau plecate într-o excursie pe dealuri ca să aducă lut pentru modelaj. Ușa avea încuietoare, așa că am închis-o și mi-am dat hainele jos. Mi-am așezat pantalonii la uscat pe unul dintre scaune. Era plăcut să fii dezbrăcat, dar știam că nimeni nu trebuia să mă găsească așa. Soarele era sus bine de tot și intra puternic în cameră. Nu mai stătusem dezbrăcat în bătaia soarelui, așa că m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
în timp ce lichenii de pe acoperiș aveau o nuanță verzuie. Singurele lucruri care trădau faptul că sunt oameni care locuiesc în ea erau perdelele albe care fluturau de la fereastra dormitorului lui tanti Mae și perechea de chiloți de damă roz agățată la uscat pe o sfoară de rufe. M-am dus la ușa din față și mi-am pus pe scări cărțile și copia pe care o aveam din piesa domnișoarei Moore. Mama stătea de obicei pe verandă în după-amiezele acestea de primăvară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
se bucura că se terminase războiul. În timpul lui, nu prea mai venea multă lume la biserică, nici măcar cei care rămăseseră alături de el după chestia cu Bobbie Lee Taylor. A doua zi, toată lumea avea așternuturi de pat și cămăși întinse la uscat pe sforile lor de rufe, pentru bărbații și frații și fiii care se întorceau acasă. Până la Crăciun, deja se întorseseră mulți. Toți aveau bebeluși de la fetele cu care se măritaseră în permisie. Toată lumea avea câte un pom de Crăciun, în afară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
nu mai avem voie să te însoțim. Crezi că vei fi în stare s-o faci? îi șopti ea cu buzele lipite de urechea lui. Cred că da, reuși el să îngăime. Nici nu-și mai recunoștea vocea, atât de uscat îi era gâtlejul. Se încordă încercând să se țină ferm pe picioare. Încă se simțea nesigur, dar era mult mai bine. Du-te! îi spuse Ileana, vorbindu-i tot în șoaptă. Ai încredere în tine și nu te lăsa cuprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
care-și ucid bărbătușul, la albinele care pier după prima Înțepătură, la chinurile mamelor cînd ne aduc pe lume, la puii de mîță azvîrliți de copii În apa rîului, la groaza peștilor În pîntecele balenei, la groaza balenei prăvălite pe uscat, la jalea elefantului mistuit de beteșuguri, la bucuria vremelnică a fluturelui, la frumusețea amăgitoare a florilor, la zădărnicia Îmbrățișărilor de dragoste, la grozăvia spulberării sămînței, la neputința tigrului jigărit, la putregăciunea dinților din gură, la miliardele de frunze uscate așternute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
biblioteca mea portabilă. Toți Începură să rîdă. Era clar că Arcadie Ipolitovici vorbea astfel nu atît din pricina ebrietății ușoare, ci pentru a-și descărca sufletul din pricina bibliotecii vîndute, pe care o cărase ca melcul În spinare, pe mare și pe uscat, În valiza de piele. Domnul X, fericitul cumpărător, care privea totul „cu oarecare distanță“, se simțea penibil. I se părea că toate privirile erau Îndreptate spre el, cu o undă de reproș. 9. A doua zi X, el Însuși puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
sus a peretelui stânii se fixau lesele, împletitură dreptunghiulară din nuiele (alun), pe care se punea cașul la zvântat, de unde, peste o zi sau două, era dus pe lesa sau lesele dinăuntrul stânii, unde se usca. După ce cașul era gata uscat se plătea lună de lună, după înțelegere, boierului proprietar al pământului, ciobanilor, dacă aceștia erau angajați, restul se consuma sau se vindea de către cel care organiza stâna Î Nu țin minte să fi fost paturi la stână. Se dormea pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
presupune desfășurarea unor activități care solicită o mare cantitate de muncă și timp. De regulă, se uită că înainte de a fi cămașă înflorată, ie, a fost un fir de in, cultivat în grădină, smulsă cu tot cu rădăcină, făcut mănunchiuri, pusă la uscat, bătut (sămânța era folosită și pentru a obține ulei prin prăjire și presare), pusă la „murat” în „Tochile”, în bălți, în Dunavăț, uscat, melițat, răghilat, făcut caier, pusă pe furcă, tors, nevedit, trasă pe țevi și pregătit pentru pusă în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru depozitarea cerealelor, coșarul pentru porumb. În ocol se afla grajdul, sau șură, șopron, ieslea de afară, adăpost pentru oi, poiata pentru păsări, cotețul pentru porci etc. Vechea gospodărie nu se putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru uscat fructe (prune, numite local perje) beciul de sub casă sau chiler, pivnița (chimnița cu gârlici în grai local), alte instalații necesare. Gospodăria era înconjurată de gard din spini între pari de stejar, împletit din nuiele sau din lețuri și scândură. Până la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe care le avem despre om. Acest lucru ne permite să înțelegem că aceeași forță a acționat dintotdeauna: cea a emancipării omului de sub toate opresiunile. Viața a apărut în oceane în urmă cu 3,8 miliarde de ani, iar pe uscat ea a apărut în urmă cu numai 350 milioane de ani. Conform celor mai recente descoperiri, acum șapte milioane de ani, două primate îToumai în Ciad și Orrorin în Kenya) coboară pentru prima dată din copaci - fără îndoială, în urma unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
străbate nu numai Europa și Asia, dar și Australia, un continent pe care l-au mai vizitat poate și alte primate îa fost un extraordinar periplu maritim, mult dincolo de linia orizontului). Ajunge și în cele două Americi, foarte probabil pe uscat, traversând strâmtoarea Bering. în Europa, o subspecie a lui Homo sapiens sapiens, numită astăzi „omul de Cro-Magnon”, se întâlnește cu Homo neandertalis, venit aici cu 250 000 de ani mai devreme și stăpân incontestabil al locurilor. Aceste primate diverse coexistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Atenei, la o scară mai mare, până și în privința panteonului său religios și a sistemului său politic. Trăgând învățăminte din înfrângerea Atenei în fața macedonenilor și din propriile înfrângeri suferite în fața galilor lui Brennus, Roma își asigură o puternică armată de uscat. în curând, cetatea controlează întreaga Europă Occidentală, nordul Africii și Mediterana, extinzându-se înspre Europa de Nord și Balcani. în 170 î.e.n., Antioh al IV-lea jefuiește templul din Ierusalim; în 125 î.e.n., partea de sud a Galiei devine provincie romană. Pax
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
timpul aparține noilor stăpâni. La sfârșitul secolului al XII-lea, Bruges este cel mai dinamic dintre aceste mici porturi. Deocamdată, nu-i decât un mare burg înzestrat cu o importantă bază agricolă. Negustorii săi merg deja - pe mare și pe uscat - în Scoția, în Anglia, în Germania, în Polonia, în Franța, în Spania, iar unii dintre ei, în etape mici, ajung chiar și în Persia și India. Rada portului, amenințată neîncetat de înnămolire, dar mereu curățată, devine una dintre escalele cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
și plasate sub un comandament coordonat. Statele Unite vor continua să-și modernizeze toate sistemele de arme: convenționale, electronice, nucleare, chimice și bacteriologice. în curând va lua naștere o nouă unitate a US Army, Future Combat System, compusă din trupe de uscat foarte mobile, echipate cu arme convenționale de înaltă precizie, cu dispozitive de comunicație în rețea, cu mijloace de simulare, cu roboți, fiind asistată de forțe aeriene cu sau fără piloți; această unitate va putea fi desfășurată în mai puțin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
mai grele, deși adevărul ne obligă să spunem că, dacă au existat, nu putem să depunem mărturie, nu eram prezenți, ceea ce, dacă ne gândim bine, nu înseamnă prea mult, întrucât n-am fost prezenți nici la traversarea mării roșii pe uscat, și toată lumea jură că faptul s-a petrecut aievea. În ceea ce îl privește pe ministrul de interne, trebuie să se fi observat că în cuirasa de războinic viteaz pe care, în lupta surdă cu ministrul apărării, se străduiește s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
pe speteaza scaunului și aprinzându-și trabucul pe care i-l oferisem. Datorită mie a ajuns pe insulele astea. — Unde l-ați cunoscut? l-am întrebat. — La Marsilia. — Dar ce făceați acolo? Mi-a zâmbit slinos: — Cam trăgeam targa pe uscat. Înfățișarea noului meu prieten sugera că și acum e în aceeași situație, și mă pregăteam să cultiv o cunoștință plăcută. Societatea celor care bântuie plaja în căutarea unui rost sau a unui vag angajament ocazional îți răsplătește întotdeauna micile eforturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de cinci kilometri de locul unde mă aflam. Așadar m-am dus. N-am să uit niciodată impresia pe care mi-a lăsat-o vizita aceea. Eu, unul, trăiesc pe un atol de coral, o insulă joasă, o fâșie de uscat care înconjoară o lagună și frumusețea ei este frumusețea mării și a cerului și culorile variate ale lagunei și grația cocotierilor. Dar locul unde trăia Strickland avea frumusețea grădinii Raiului. Ah, ce n-aș da să puteți vedea locul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]