1,078 matches
-
mai sigure . Actuala criză financiară a produs schimbări maj ore în ceea ce privește atât v olumul fluxurilor tranzacționate pe piețele financiare internaționale, cât mai ales direcția de orientare a acestor fl uxu ri. În anul 2008, intrările nete de capital au scăz ut la 780 miliarde $, inversâ d tendința crescătoare începută în anul 2003, care a atins cea mai înaltă aloare, de 1.22 n v 2 miliarde $, în 2007 (tabelul nr. 3.13.). Analizând datele din tabel, observăm că fluxurile private (datorii
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
s indicalizate a fost mo destă în comparație cu scăderea de 75 % la fina nța rea prin obligațiuni și 50 % la emisiunile de titluri de capital, în aceea și perioadă. Chiar și în al patru lea trimestru din 2008, angajamentele de împrum ut sindicalizat au totalizat 39,8 miliarde dolari, în scădere cu doar 13 miliarde dolari, pentru aceeași perioadă din 2007, dar numărul tranzacț iil or a fost redus la jumătate. În p trimestru al anului 2009, împrumuturile bancare sindicali-rimul zate către
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în scădere cu doar 13 miliarde dolari, pentru aceeași perioadă din 2007, dar numărul tranzacț iil or a fost redus la jumătate. În p trimestru al anului 2009, împrumuturile bancare sindicali-rimul zate către țările în curs de dezvoltare au scăz ut puternic (grafic ul nr. 3.32.). În acest context, doar 46 tranzacții, în valoar e t otală de 17 miliarde dolari, s au realizat în primul trimestru al anului, cele ma i puține din anul 2003 încoace. În timp ce împrumuturile bancare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
aceste VS P a u început să se bazeze pe linii de finanțare de la băncile sponsor. În fi nal , cererea de lichiditate, în combinație cu pierderea încrederii între bănci, a generat goana după cash, în timp ce rata dobânzii efective a încep ut să crească. Numeroase fonduri de plasament au ajuns să se î mpr umute pentru a cumpăra aceste obligații atașate. Cum acestea aveau o dobândă mai înaltă decât a împrumutului, plasamentul era generator de substanțiale profituri. Băncile au participat la acest
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
la sfârșitul aceleiași l uni . Evoluția celorlalte piețe, cum ar fi cele în eu ro și a fondurilor în lire sterline, a arătat semne similare de perturbare . P roblemele au fost deose bit de evidente pentru operațiunile de swap val uta r, caz în care spread urile la creditele din sectorul financiar și ce rer ea globală crescândă pentru fondurile în dolari americani au ridicat co stu rile implicite ale dolaru lui la niveluri istorice, mai mari decât Libor (gr aficul
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
impas. Inacți une a ar fi dus, astfel, la creș terea inflației, iar acțiunea, la instabilitate fi nanciară. Dacă reglementarea și supravegherea ar fi prevenit acumularea excesiv ă a riscurilor de către inves titori, creșterea ratelor dobânzii nu ar fi put ut duce la apariția instabilității financiare. Aceste evoluții arată că politica monetară, reglementarea și su pravegherea trebuie să conlucreze eficient, cee a c e nu s-a întâmplat, în ul timii ani, în unele economii importante ale lum ii. Câteodată, politica
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
spre care puteau conduce bunurile temporare a fost ca "acestea să fie posedate, administrate și înstrăinate în comun". Astfel, primii credincioși depuneau prețul caselor și al pămînturilor vîndute la picioarele Apostolilor și li se distribuia credincioșilor, după nevoile fiecăruia, pro ut cuique opus erat283. Nu putem decît admira iubirea și unirea dintre credincioși și între credincioși și Cler, această comuniune a bunurilor! "Mulțimea credincioșilor era o inimă și un suflet și nimeni nu ținea ceva din avutul propriu ca un bun
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în ajutorul umanității lovite de atîtea rele. Biserica este deja destul de bogată, dacă are comoara carității, iar acesta este un mare exercițiu de binefacere. Biserica este îndeajuns de fericită dacă poate să spună împreună cu Sf. Ambrozie: Aurum Ecclesia habet, non ut servet, sed ut eroget, et subveniat in necessitatibus 316. Este cu adevărat dureros și dăunător bunelor interese ale Bisericii, și scandalos, în același timp, dacă opinia publică este convinsă, în general, că mîinile Bisericii sînt mereu întinse pentru a primi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lovite de atîtea rele. Biserica este deja destul de bogată, dacă are comoara carității, iar acesta este un mare exercițiu de binefacere. Biserica este îndeajuns de fericită dacă poate să spună împreună cu Sf. Ambrozie: Aurum Ecclesia habet, non ut servet, sed ut eroget, et subveniat in necessitatibus 316. Este cu adevărat dureros și dăunător bunelor interese ale Bisericii, și scandalos, în același timp, dacă opinia publică este convinsă, în general, că mîinile Bisericii sînt mereu întinse pentru a primi și niciodată pentru
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
-o în viață, mîntuiește-mă și în ceasul morții! Domnește în mine cu stăpînire deplină și atotputernică! Domnul meu! Fă ca totul să meargă bine! (25 iulie 1840) Factura Tua sum ego Domine, rege quod creasti. (25 februarie 1841) O, Doamne... ut cognoscant Te. (15 august 1841) Dăruiește-mi-Te, dăruiește-mi-Te, nesfîrșit bine singurul bine, nesfîrșit bine, da mihi te ut sim da mihi te ut sim. Pe cît de mare este bunătatea Ta, pe atît de mult îți cer
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să meargă bine! (25 iulie 1840) Factura Tua sum ego Domine, rege quod creasti. (25 februarie 1841) O, Doamne... ut cognoscant Te. (15 august 1841) Dăruiește-mi-Te, dăruiește-mi-Te, nesfîrșit bine singurul bine, nesfîrșit bine, da mihi te ut sim da mihi te ut sim. Pe cît de mare este bunătatea Ta, pe atît de mult îți cer și eu! (23 ianuarie 1842) O, dă-mi ceea ce știi Tu că am nevoie! Inima Ta mă cheamă, o, Isuse! (16
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
1840) Factura Tua sum ego Domine, rege quod creasti. (25 februarie 1841) O, Doamne... ut cognoscant Te. (15 august 1841) Dăruiește-mi-Te, dăruiește-mi-Te, nesfîrșit bine singurul bine, nesfîrșit bine, da mihi te ut sim da mihi te ut sim. Pe cît de mare este bunătatea Ta, pe atît de mult îți cer și eu! (23 ianuarie 1842) O, dă-mi ceea ce știi Tu că am nevoie! Inima Ta mă cheamă, o, Isuse! (16 martie 1844) O, Doamne, dă-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lor, care se gîndeau numai la binele sufletului, devin martorii gravi ai adevărului cuvintelor noastre. 55 Ioan, XVII, 11. 56 În Bula dogmatică: Auctorem fidei, promulgată de Pius al VI-lea, a fost definit: Propositio Synodi, qua cupere se ostendit, ut causae tollerentur per quas ex parte inductaest oblivio principiorum ad liturghiae ordinem spectantium, revocando illam ad maiorem rituum simplicitatem, eam vulgari lingua exponendo et elata voce proferendo: Temeraria, piarum aurium offensiva, in Ecclesiam contumeliosa, favens haereticorum in eam conviciis. (Prop
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
unus, et una Ecclesia et Cathedra una super Petrum, Domini voce fundata. Ep. XL. 98 Episcopatus unus est, cujus a singulis pars in solidum tenetur. Lib. de unit. Eccl. 99 Pater sancte, serva eos in nomine tuo, quos dedisti mihi: ut sint unum, sicut et nos. Jo. XVII, 11. 100 De pildă, Sf. Ioan Gură de Aur a fost educat la Școala Sf. Meletius și Antioh. Socrate ne spune că sfîntul Episcop a recunoscut speranța reprezentată de Ioan Gură de Aur
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și laici în acele vremuri. 103 Adesea iscăleau în acest fel. 104 Sf. Ciprian vorbește după cum urmează despre grija pe care Episcopii trebuie să o aibă pentru Biserica universală: Copiosum Corpus est sacerdotum concordiae mutuae glutine atque unitatis vinculo copulatum, ut si quis ex collegio nostro haeresim facere, et gregem Christi lacerare et vastare tentaverit, subveniant ceteri. Nam etsi pastores multi sumus, UNUM tamen GREGEM pascimus, et oves universas, quas Christus sanguine suo et passione quaesivit, colligere et fovere debemus. (Epis
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
fel încît Biserica să fie aptă să protejeze anumite elemente reziduale ale libertății sale și să repete înaintea regelui ceea ce Grigore al IX-lea i-a scris lui Friedrich al II-lea: Esto quod in collatione beneficiorum in orientibus succedas, ut dicis, episcopis: majorem in hoc ipsis non adipisceris potestatem. (S-ar putea să aveți ceva putere în conferirea beneficiilor către Episcopii orientali; dar nu veți primi mai mult). 128 Ps. IV. 129 Matei 16, 18. 130 Fiindu-le atașate ecleziaștilor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
beneficiu regal se înțelege ca regele să nu fie uzurpat. Nu seamănă acesta cu un beneficiu acordat hoților care spun că îți lasă viața? 154 Sf. Grigore din Tours scria în anul 527: Jam tunc germen illud iniquum coeperat fructificare, ut sacerdotium aut venderetur a regibus aut compararetur a Clericis; Sfîntul rostește aceste cuvinte după ce a relatat mai multe fapte ale Clericilor care au obținut scaune episcopale de la rege, nu prin virtute pastorală, ci prin bani. 155 Regii goți, uzurpîndu-i numirea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Grigore ere foarte atent cu libertatea alegerilor episcopale, iar acesta este argumentul care se întîlnește adesea în scrisorile sale. De observat și Scrisori III, ep. 7. 157 Iată expresia edictului care este o contradicție in terminis: Ideoque definitionis nostrae este, ut Canonum statuta IN OMNIBUS conserventur... Ita ut, Episcopo decente, in loco ipsius, qui a Metropolitano ardinari debet cum Provincialibus a Clero et popula eligatur. După aceste frumoase cuvinte, urmează imediat acestea: Et si persona condigna fuerit, per ordinationem principis ordinetur
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
episcopale, iar acesta este argumentul care se întîlnește adesea în scrisorile sale. De observat și Scrisori III, ep. 7. 157 Iată expresia edictului care este o contradicție in terminis: Ideoque definitionis nostrae este, ut Canonum statuta IN OMNIBUS conserventur... Ita ut, Episcopo decente, in loco ipsius, qui a Metropolitano ardinari debet cum Provincialibus a Clero et popula eligatur. După aceste frumoase cuvinte, urmează imediat acestea: Et si persona condigna fuerit, per ordinationem principis ordinetur: vel certe, si de palatio eligitur, per
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
au împiedicat pe Jovin și i-au acordat scaunul diaconului Marcel (Lib. VII, c. 31). Cînd au cerut cetățenii din Tours regelui să li se trimită Episcopul Eufroniu, pe care îl aleseseră în mod canonic, regele le-a răspuns: Praeceperam ut Cato presbyter illic ordinaretur, et cur este spreta jussio nostra? (Gregor.Touron. L. IV, II, 15). 160 Printre alte lucruri, el i-a scris lui Leon Isaurum aceste memorabile cuvinte: Quemadmodum Pontifex introspiciendi in palatium potestatem non habet ac dignitates
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
jurium et feudorum investitura et concessione quae Clodoveus rex ecclesiis manu liberali contulerat (Hist. Eccl. saec. XIII, XIV, Dissert.VIII, art. III) Clotariu al II-lea, în edictul prin care modifică un canon al Conciliul al V-lea de la Paris, ut si persona condigna fuerit, per ordinationem principis ordinetur. Astfel de maniere se găsesc în mai orice pagină din vremea respectivă. 187 Iată cum era temperat Praeceptul de Episcopatu al regilor franci, după formula păstrată de Marculf: Cognovimus Antistitem illum ab
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Marele Conciliu ecumenic din Calcedonia emisese deja spre sfîrșitul anul 451 acest canon: Redditus vero viduatae Ecclesiae integros reservari apud oeconomum ejusdem Ecclesiae placuit. Conciliul din Riez din anul 493, can. 6 decretează în felul următor: Stabili definitione consultum est, ut de caetero observaretur, ne quis ad eam Ecclesiam, quae Episcopum perdidisset, nisi vicinae Ecclesie Episcopus exequiarum tempore accederet, qui visitatoris ice tamen ipsius curam districtissime gereret, ne quid ante ordinationem discordantium in novitatibus Cleriocorum subversioni liceret. Itaque cum tale aliquid
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lui Hincmar către Papa Leon al IV-lea (lib. III, Hist. Remensis, c. 10): In hac vero episctola, de his quos temeritas chorespiscopalis ordinare, vel quod Spiritum Sanctum consignando tradere praesumebat, requisisvit. Et quod terrena potestas hac materia saepe offenderet, ut videlicet episcopo quolibet defuncto, per chorepiscopum solis pontificibus debitum ministerium peregeretur, et res ac facultates Ecclesiae saecularium usibus expenderentur, sicut et in nostra Ecclesia jam secundo actum est (PL. 135, 151). 200 Cei care doresc să vadă care au fost
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ceva s-au l-am influențat cînd l-am tradus: Investiturae pontificum imperatoriae tantum dignitati permissae sînt, quae sola excellens, et post Deum in filiis hominum praeminens, hunc honorem non sine faenore multiplici conquistavit. Neque Imperatores dignissimi levitate usi sînt, ut episcoporum domini vocarentur, sed compensaverunt noxam hanc amplissimis regni divitiis, quibus Ecclesia copiosius aucta, decentius honestata, jam non vile reputet ad modicum cessisse subjectioni; nec erubescat uni inclinari per quem possit in multos dominari. Cine ar fi crezut că Alexandre
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
et baculum regis Curia pro sua complacentia conferebat. 205 Inter caeteros nostri hujus temporis principes, qui Ecclesiam Dei perversa cupiditate venumdando dissipaverunt, et matrem suam ancillari subjectione penitus conculcarunt, Philippum regem Francorum Gallicanas Ecclesias in tantum oppressisse certa relatione didicimus, ut ad summum tam detestandi hujus facinoris cumulum pervenisse videatur. Quam rem de regno illo tanto profecto tulimus molestius, quanto et prudentia et religione et viribus noscitur fuisse potentius, et erga Romanam Ecclesiam multo devotius. Ep. 35. 206 Astfel de opinii
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]