2,562 matches
-
interesează mai mult decât consecința, rezultatul nu mai poate fi circumscris sferei raționalului. Efectul de cod, și în general, funcțiile social simbolice trec pe primul plan ca importanță. Creșterea consumului în această direcție nu mai antrenează o sporire a efectelor utilitare.”<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 57. footnote> 2.4. Relația nivel de trai-calitatea vieții Volumul, structura, dinamica și calitatea consumului reliefează gradul de satisfacere a multiplelor trebuințe fiziologice, spirituale și sociale ale populației, consumul fiind principalul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
footnote Marius Băcescu, Angelica Băcescu, Compendiu de macroeconomie, Editura Economică, București, 1993, p. 161. footnote> 2.2. Funcțiile consumului Indiferent de modul cum este definit, consumul are menirea de a satisface trebuințele umane. De aceea, el îndeplinește diferite funcții: • Funcția utilitară<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 56. footnote>. Este prima funcție pe care o realizează consumul. Nevoile de hrană, de transport, de securitate etc. sunt necesități vitale, care condiționează, practic, viața individului. În acest sens, Michel Didier
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
interesează mai mult decât consecința, rezultatul nu mai poate fi circumscris sferei raționalului. Efectul de cod, și în general, funcțiile social simbolice trec pe primul plan ca importanță. Creșterea consumului în această direcție nu mai antrenează o sporire a efectelor utilitare.”<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 57. footnote> 2.4. Relația nivel de trai-calitatea vieții Volumul, structura, dinamica și calitatea consumului reliefează gradul de satisfacere a multiplelor trebuințe fiziologice, spirituale și sociale ale populației, consumul fiind principalul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
care reclamă un sens divin totalizator, folosește la rândul său conceptele lui Marcel 1. Ontologia marceliană este compusă dintr-un lanț de binomuri polare. Persoana este persoană numai în măsura în care înțelege să recuze angajarea sa în lume într-o dimensiune strict utilitară, epuizată în orizontul funcționalității biologice. „Verbul” a fi trebuie să prevaleze asupra „verbului” a avea, așa cum iubirea trebuie să înfrângă dorința (sau „pofta”, în limbaj filocalic). Astfel, în locul unei prezențe inerte se câștigă o subtilă disponibilitate, împotriva înstrăinării familiaritatea, în schimbul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
dintre cei ce disprețuiesc și cei ce apreciază o valoare necunoscută mai Înainte”. Militantul avangardist român confirmă aproape punct cu punct o atare distincție, deplîngînd, bunăoară, „căderea [...] de pe o platformă suspendată În azurul libertății, sub cămașa de forță a formulelor utilitare, a Înțelegerii unanime”. Și continuînd: „Pierzania Începe cu simptomul conștiinței nu a valorii În sine, ci a valorii raportate la numărul și Înțelegerea turmei [...]”. E un „elitism” specific avangardei, pe care Voronca Îl afirmă orgolios În această primă etapă a
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
urmă, calificînd Însăși imaginea poetică: „plăsmuire abstractă, imaginea raport pur (s.n.) a două elemente cît mai depărtate (sau cît mai apropiate) Între ele”. Abstracțiunii „logicii” și „gramaticii” li se contrapune de fapt abstragerea: din realul dat, din formulele și convențiile utilitare și prea des utilizate. Respingînd logica, poetul se poate vedea atunci, fără contradicție, coborînd de pe un alt munte Sinai „cu tablele logicei noi În mîini”, Întemeind o proprie ordine a universului, o realitate sui generis, alta decît cea „primită”. Ceea ce
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Geo Bogza, Sașa Pană sau Victor Valeriu Martinescu. Dacă nu vom insista foarte mult asupra scrierilor lor, împrejurarea se datorează faptului că aparenta deschidere către o realitate prozaică, polimorfă, acompaniată de orientarea - evidentă în multe situații - către valorile limbajului prozaic, utilitar este la ei mai degrabă o modalitate de a evidenția incoerența programatică a discursului, decât un reflex al nevoii de comunicare. Totuși, poezia-reportaj a tânărului Geo Bogza, evident antipoetică și prozaică, merită menționată la acest capitol, cu specificarea că evoluția
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
statusuri și roluri ce se reproduce de la sine, fără a avea nevoie de acțiunea intenționată a membrilor săi. Sistemul se fundamentează cognitiv, pe o Înțelegere comună a realității sociale. Antropologia operează o distincție Între simple convenții - aranjamente provizorii sau pur utilitare - și convenții instituționale sau instituții; acestea din urmă se legitimează și sunt justificate printr-un principiu fondator general, și nu În termenii interesului reciproc. Ele se Întemeiază pe rațiuni ce transcend sistemul social, „extra-sociale”, ce pot lua „diferite forme, de la
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
al instituțiilor. Ei utilizează teoria alegerii raționale În conjuncție cu analiza instituțională. Acestea ar fi În primul rând reguli, legi, convenții, impuse prin sancțiuni cu rol coercitiv care blochează anumite acțiuni și le stimulează pe altele. Acțiunea considerată a fi utilitară, urmărește scopuri subiective Însă se manifestă Într-un spațiu delimitat, Îngrădit de instituții; posibilitățile de alegere sunt delimitate și, În plus, unele alegeri sunt recompensate, iar altele sancționate, ceea ce face ca instituțiile să influențeze utilitatea actorilor și astfel să impună
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În sine, nu doar mijloace pentru atingerea altor finalități. În concepția lui March și Olsen (1984), instituțiile impun acțiunii o logică a adecvării, și nu una a consecințelor. Actorii vor Întreprinde acțiuni adecvate social, nu neapărat acțiuni ce au consecințe utilitare. O logică a consecințelor Întreabă: „care Îmi sunt interesele și cum sunt afectate ele În această situație?”, În timp ce o logică a adecvării Întreabă: „ce se așteaptă de la mine, având În vedere rolul meu În această situație?” Dispozițiile subiective astfel constituite
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de ele și, mai mult, cu căt se îndepărtează de ele cu atăt se cramponează mai tare. La antipod se află antidotul acestei neliniști: scepticismul, surăsul ce domină cuvintele, după părerea lui Cioran. De îndată ce suferi ispita scepticismului, exasperarea față de limbajul utilitar se atenuează și se convertește cu timpul în acceptare, resemnare si admitere. Cum lucrurile nu conțin mai multă substanță decăt cuvintele, ne acomodăm cu improbabilitatea lor și, fie maturitate, fie oboseală, renunțăm să mai intervenim în viața Verbului: la ce
Limbajul ca închisoare. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Bianca Iuţuc () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2301]
-
care reunește microcosmurile industriale odată cu "grafiile" și "pretextele", se află în ruptură cu un punct de vedere care s-ar identifica cu întreprinderea ca subiect și elimină în fapt orice închidere în tehnicile de control al mâinii de lucru, adaptarea utilitară, erorile lor de ajustare sau ameliorarea lor. Dimpotrivă, ele permit o altă perspectivă, de exemplu asupra exacerbărilor diferențierilor etnice, "culturale", religioase sau de sex care se exprimă în interiorul întreprinderii și, mai general, în accesul la muncă. Acest diferențialism, acutizat astăzi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
organismele de consultanță: istorici sau "etnografi" chemați să se cufunde în genealogia unei întreprinderi, să-i restituie "capitalul cultural" inestimabil, să laude cunoștințele practice excepționale ale salariaților ei, regăsind o demnitate într-o "complementaritate" pe cât de pre-ajustată, pe atât de utilitară. Dacă antropologii care s-au angajat în această aventură îndoielnică și efemeră sunt puțini împinși de lipsa unui statut instituțional -, etnografia și "caricaturile ei mimetice" au fost în schimb larg invocate: astfel, li s-a cerut etnografilor să ocupe un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și în epilepsia psihosenzorială. O altă producție imaginativă este minciuna, care este o distorsionare voită a adevărului. Există mai multe tipuri de minciună: * Minciuna convențională: ce exprimă o anume decență pentru a evita situații ce necesită respectarea etichetei sociale. * Minciuna utilitară: individul urmărește obținerea unor beneficii nemeritate; denotă în multe cazuri o dizarmonie a personalității. Folosirea ei frecventă aparține psihopaților și indivizilor cu o moralitate și educație îndoielnică. * Minciuna patologică (mitomania): este produsul unor personalități marcate psihic. La adult se disting
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se confundă cu greșeala. Minciuna poate fi un delict (copilul minte pentru a se răzbuna, denigra sau devaloriza pe cineva) sau poate fi expresia tendințelor de autoapărare. În plan clinic se disting trei tipuri de minciună frecvente la copil: * minciuna utilitară: minte pentru a obține un avantaj, pentru a evita o neplăcere; * minciuna compensatoare: copilul minte pentru a crea o imagine dorită, visată; după o anumita vârstă această fabulație constituie una din caracteristicile conduitei pre-psihotice; * mitomania: tendința patologică mai mult sau
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
altele, constă în a arăta că valorile sunt fondate pe rațiune. Este pista urmată de cognitiviști (Sylvie Mesure [coord.], La Rationalité des valeurs, PUF, Paris, 1998), al căror reprezentat este astăzi Boudon. Acesta din urmă a extins conceptul de raționalitate utilitară la dimensiunile teleologică, axiologică, tradițională și cognitivă. "Raționalitatea axiologică" a fost preluată de la Weber, care vorbește de "raționalitate în valoare": "Adeziunea la o valoare se explică prin faptul că ea are sens, adică subiectul are anumite rațiuni s-o accepte
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care nu-l poate înțelege pe "a fi" decât plecând de la ființarea produsă și integrată în sfera preocupării cotidiene. Iar în raport cu această lume a "ființării produse" (scaun, bicicletă, pix sau rachetă), care poartă în ea marca interpretării și a rostului utilitar, omul se definește ca acest personaj agitat, veșnic "pe drum", ca Aussein auf, ca ieșire din sine și ca "fapt de a avea întotdeauna ceva de făcut", cum traduce Bogdan. Paginile lui Bogdan sânt minunate prin rigoarea și onestitatea lor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
noi. Câțiva tineri, sătui se vede de păsereasca filologilor și a gazetarilor de dincoace și de dincolo de munți, au prins a se pune pe muncă temeinică și, înzestrați cu știință bună, o tipăresc pe aceasta în banii mărunți ai cunoștinții utilitare, și mare ne-ar fi părerea de bine dac-am auzi că banul umblă în casa preotului ș-a învățătorului tot așa de bine ca și-ntr-a țăranului. O serie de aceste studii (Pomăritul, întocmit cu deosebită privire la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
compozitorului): Gata acum, hai să facem încă câteva imagini și să interpretăm ceva după ele. Deci: Se vede deasupra colinei din față o lumină sau chiar mai multe lumini, apoi ochiul însuși intră în întunericul obișnuit, și mereu o mașină utilitară în spiritul unei egalizări între noapte și zi pentru un defileu nervos. Trebuie să fie culoare, sunete cârpăcite, muzică... pentru pradă un cuvânt important, un stingător de flăcări. Mecanic, fără măsură, fără fereală se uită sălbăticiunea sugrumată în locul căderii, și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
atomică să folosească pentru a determina un alt stat să semneze o convenție pentru protecția mediului. Aron considera că economiștii nu pot cunoaște exact toate preferințele actorilor economici. Dar ei sînt capabili să reducă multitudinea preferințelor la o singură funcție utilitară, și aceasta datorită existenței banilor, ca standard general al valorii și mediu de schimb. Un astfel de etalon nu există în politică: este o diferență calitativă, și nu cantitativă. Pentru Aron, diferențele empirice între bani și putere fac imposibilă modelarea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
reprezintă organizațiile voluntare în care oamenii se decid să intre în ele deoarece sunt interesați în scopurile și activitățile acestora. Exemple sunt cluburile sportive, grupările politice și asociațiile profesionale. Alt tip, care se suprapune parțial cu organizațiile voluntare, sunt organizațiile utilitare care urmăresc realizarea unor obiective precise. Întreprinderile de stat și private, firmele de comerț, asociațiile de afaceri sunt câteva exemple de acest tip. Acestea sunt, în principiu, organizații de dimensiuni mari. În sfârșit, există organizațiile coercitive, așa cum sunt închisorile ori
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
doar Îmburghezirea culturilor războinice și Înlocuirea pasiunilor prin interese, ci, de asemenea, spiritualizarea vieții economice și Înzestrarea acesteia cu aceleași energii competitive care alimentau pe vremuri viața politică. Ființele umane, În mod frecvent, nu acționează ca niște maximatori de raționalitate utilitară În orice sens direct al termenului de utilitate, ci introduc În viața economică numeroase valori morale ale vieții lor sociale de ansamblu”.<footnote Samuelson P.A., L’Économique, Paris, Librarie Armand Colin, 1968, p. 382. footnote> Economia nu mai poate fi
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
mediu de simulare; ii) un cadru pentru construirea modelelor bazate pe agenți; iii) o bibliotecă Java care conține programe orientate către simulare. JAS este un pachet de programe open source, găzduit de către portalul SourceForge și constă dintr-o colecție de utilitare Java compunând un cadru pentru construirea modelelor de simulare bazate pe agent. Biblioteca a fost dezvoltată pornind de la filozofia Swarm a cadrului model-observator. Pentru ca modelele să fie într-adevăr standardizate, este necesar ca să se adauge mijloacelor de bază pentru realizarea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în producție. Scăderea nivelului de creativitate este deosebit de vizibilă în explozia (năucitoare) informațional - culturală. în vârtejul acesta al datelor legate de viața de zi cu zi, selecția joacă cel mai important rol. întrebări: câte vor fi culturale, câte divertisment, câte utilitare, câte informaționale, etc. ? b) CULTUR| ȘI PUBLICISTIC| ! Dintotdeauna au existat autori cu opera în sertare, slab percepuți în public; au existat mereu gălăgioși cu puterea cuvântului în văzul lumii, dacă nu chiar politicieni; dar tot așa, au existat îndrăzneți care
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cele mai expuse fiind din anturajul lor, persoanele cunoscute bolnavilor, părinții și cunoștințele lor. Dimpotrivă, delincvența heboidofrenilor se apropie de cea a populației generale cu un procentaj crescut de delicte îndreptate împotriva bunurilor celorlalți și cu o motivație mai frecvent utilitară. Frecvența premeditării de aproximativ 10% nu variază în funcție de formele clinice delirante sau nu. Schizofrenii paranoizi acționează cel mai adesea singuri comparativ cu heboidofrenii, iar pulsiunile nemotivate nu reprezintă decât un procentaj relativ redus din cauzele invocate pentru pasajul la act
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]