2,767 matches
-
civil uzanțele nu constituie izvoare formale de drept, nu aveau caracter normativ, de reglementare 7. Situația s-a schimbat, art. 1 C. civ. enumerând expres uzanța printre izvoarele dreptului civil. De altminteri, în relațiile de afaceri sunt din ce în ce mai prezente uzurile (uzanțele) comerciale 8 fie sub forma unor contracte sau clauze standardizate de genul "condițiilor generale de afaceri" fie sub forma unor reguli "de bună practică". Constituirea, modificarea, organizarea, funcționarea și încetarea societăților comerciale sunt reglementate, în principiu, de norme imperative, astfel încât
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
genul "condițiilor generale de afaceri" fie sub forma unor reguli "de bună practică". Constituirea, modificarea, organizarea, funcționarea și încetarea societăților comerciale sunt reglementate, în principiu, de norme imperative, astfel încât uzurile comerciale au o incidență mai redusă în aceste domenii. Incidența uzanțelor ca izvoare de drept este limitată însă. Aplicarea uzanțelor este supusă unor restricții. Astfel, în materiile reglementate prin lege, uzanțele se aplică numai în măsura în care legea trimite în mod expres la acestea. Doar dacă legea nu prevede se va aplica uzanța
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
reguli "de bună practică". Constituirea, modificarea, organizarea, funcționarea și încetarea societăților comerciale sunt reglementate, în principiu, de norme imperative, astfel încât uzurile comerciale au o incidență mai redusă în aceste domenii. Incidența uzanțelor ca izvoare de drept este limitată însă. Aplicarea uzanțelor este supusă unor restricții. Astfel, în materiile reglementate prin lege, uzanțele se aplică numai în măsura în care legea trimite în mod expres la acestea. Doar dacă legea nu prevede se va aplica uzanța iar în lipsa acestora, dispozițiile legale referitoare la situațiile asemănătoare
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
comerciale sunt reglementate, în principiu, de norme imperative, astfel încât uzurile comerciale au o incidență mai redusă în aceste domenii. Incidența uzanțelor ca izvoare de drept este limitată însă. Aplicarea uzanțelor este supusă unor restricții. Astfel, în materiile reglementate prin lege, uzanțele se aplică numai în măsura în care legea trimite în mod expres la acestea. Doar dacă legea nu prevede se va aplica uzanța iar în lipsa acestora, dispozițiile legale referitoare la situațiile asemănătoare, iar când nu exista asemenea dispoziții, principiile generale ale dreptului. Așa cum
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
uzanțelor ca izvoare de drept este limitată însă. Aplicarea uzanțelor este supusă unor restricții. Astfel, în materiile reglementate prin lege, uzanțele se aplică numai în măsura în care legea trimite în mod expres la acestea. Doar dacă legea nu prevede se va aplica uzanța iar în lipsa acestora, dispozițiile legale referitoare la situațiile asemănătoare, iar când nu exista asemenea dispoziții, principiile generale ale dreptului. Așa cum este firesc doar uzanțele conforme ordinii publice și bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept. Sarcina probei existenței dar
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
în măsura în care legea trimite în mod expres la acestea. Doar dacă legea nu prevede se va aplica uzanța iar în lipsa acestora, dispozițiile legale referitoare la situațiile asemănătoare, iar când nu exista asemenea dispoziții, principiile generale ale dreptului. Așa cum este firesc doar uzanțele conforme ordinii publice și bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept. Sarcina probei existenței dar și a conținutului uzanțelor incumbă părții interesate, care a invocat uzanța. Pentru a facilita sarcina probei se instituie o prezumție legală referitoare la existența
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
dispozițiile legale referitoare la situațiile asemănătoare, iar când nu exista asemenea dispoziții, principiile generale ale dreptului. Așa cum este firesc doar uzanțele conforme ordinii publice și bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept. Sarcina probei existenței dar și a conținutului uzanțelor incumbă părții interesate, care a invocat uzanța. Pentru a facilita sarcina probei se instituie o prezumție legală referitoare la existența uzanțele publicate în culegeri elaborate de către entitățile sau organismele autorizate. Prezumția este relativă putând fi răsturnată prin proba contrară. Precedentul
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
când nu exista asemenea dispoziții, principiile generale ale dreptului. Așa cum este firesc doar uzanțele conforme ordinii publice și bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept. Sarcina probei existenței dar și a conținutului uzanțelor incumbă părții interesate, care a invocat uzanța. Pentru a facilita sarcina probei se instituie o prezumție legală referitoare la existența uzanțele publicate în culegeri elaborate de către entitățile sau organismele autorizate. Prezumția este relativă putând fi răsturnată prin proba contrară. Precedentul judiciar (jurisprudența) poate să fie și el
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
conforme ordinii publice și bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept. Sarcina probei existenței dar și a conținutului uzanțelor incumbă părții interesate, care a invocat uzanța. Pentru a facilita sarcina probei se instituie o prezumție legală referitoare la existența uzanțele publicate în culegeri elaborate de către entitățile sau organismele autorizate. Prezumția este relativă putând fi răsturnată prin proba contrară. Precedentul judiciar (jurisprudența) poate să fie și el un izvor de drept în privința raporturilor juridice aferente statutului organic al societății comerciale 9
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
conține dispoziții mai favorabile. Legile care derogă de la o dispoziție generală, care restrâng exercițiul unor drepturi civile sau care prevăd sancțiuni civile se aplică numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege. Dacă legea nu prevede se vor aplica uzanțele, iar în lipsa acestora, dispozițiile legale privitoare la situații asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziții, principiile generale ale dreptului. 2. Repere istorice privind regimul juridic al societăților comerciale Societățile comerciale au luat naștere în perioada antică a dezvoltării relațiilor comerciale
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
avea bazele unei societăți solide care să răspundă ironiei scriitorului printr-un spirit de autocontrol. Tot astfel, societatea contemporană românească pare să-și fi pierdut propria identitate ajungând să alerge contra cronometru în cursa infernală a progresului, uitând de propriile uzanțe, adoptând de cele mai multe ori un comportament mârșav pentru a-și urmări propriile interese, încercând să evolueze prin imitare și adaptare bruscă; imitare a tot ceea ce aparține Occidentului (așa cum eroii lui Caragiale încearcă să imite înalta societate franceză), fără a băga
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
meu. Când Cațavencu capitulează, ea îi promite cu mărinimie: Fii zelos, asta nu-i cea din urmă Cameră. Ca și Tipătescu, Zoe respectă o anumită ținută morală și îl privește cu ostilitate pe Dandanache. Menajul în trei este însă o uzanță, iar singura ei spaimă este scandalul. Zoe păstrează o alură de grande-dame; este capabilă de multe generozități: e protectoarea lui Pristanda și se arată ostentativ clementă cu Cațavencu. Comparația ei cu o Zița volubilă ar fi împotriva textului și ar
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ideii sinuciderii, care l-a ajutat să trăiască; spune că, dacă se află încă printre vii, este datorită acestei idei, ea a fost "sprijinul meu", deși este convins că "sinuciderea ar trebui să fie o chestiune de gust și de uzanța, de cuviință, de onoare "burgheza""36. Această libertate a fost pentru Cioran, ca și Dumnezeu pentru creștini, salvarea. Înainte de creștinism, sinuciderea era considerată chiar "ceva pozitiv", un act de curaj și onoare. La numai douăzeci de ani, Cioran, în pragul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
lucruri vii au constituit pentru cei din vechime figuri și imagini mitice. Nu numai că ei le datorau întreaga lor viață culturală, dar tot în jurul miturilor luau naștere și se grupau toate manifestările vieții cotidiene, moravurile, obiceiurile și chiar și uzanțele și manevrele legate de muncă. De asemenea, decît să admitem absurditatea miturilor, sîntem mai curînd tentați să presupunem că ele conțin un sens mai mult sau mai puțin ascuns în spatele fațadei lor fanteziste, a simbolizărilor și a personificărilor lor, dar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
aceștia fiind adevărații factori cauzali. Instituționaliștii sunt adepții realismului descriptiv, pe linia școlii istorice germane, în timp ce neoclasicii sunt adepții realismului predictiv. Abordarea instituțională adoptă perspectiva psihologică a behaviorismului. Acesta din urmă vede rădăcinile acțiunii umane în norme, reguli, deprinderi și uzanțe instituționale, considerînd preferințele individuale ca derivate și subiective. Ele ar trebui studiate plecînd de la locul de naștere al individului. În opoziție, neoclasicii consideră că numai indivizii sunt reali, firmele individuale și consumatorii individuali, nu și grupurile sau societățile. Fundamentul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
fără nici o logică arhitectonică, consolidate cu scări de lemn strâmbe. Vestibulul, din care apare Emilia, chiar dacă este întunecos, e și acesta prevăzut cu o scară. Atâtea imagini ce țin de verticalitate în doar câteva fraze aleatorii! Perceperea ascensionalului deconspiră, conform uzanțelor imaginarului aerian, o anumită disciplină a formelor, dublată de cultul pentru verticalitatea morală și sublimarea valorilor. Fiul ignobilului Tănase Vasilescu-Lumânăraru lasă impresia că vine dintr-o altă descendență și, fără a-și renega familia, constată grav că o iubire tulburătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Stat" și "guvernare" -, reuniți în noțiunea aristotelică politeia, guvernarea (regimen) desemnând pentru el nu forma statului, ci o anumită "modificare constituțională" sau cutumiară a suveranității; desemnează modalitatea prin care puterea suverană distribuie onoruri și funcții conform unor criterii stabilite de uzanțe 57. Rezultă că, după modul în care suveranul se raportează principiului propriei sale puteri, monarhia poate fi "regală sau legitimă, seniorială și tiranică". Germanul Althusius (Politica methodice digesta), adept la teoriei dreptului natural 58, afirma că suveranitatea aparține poporului, este
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se excepta o anumită categorie a oamenilor liberi, posesori ai unei proprietăți funciare, de dreptul și obligația de a participa la Adunările stărilor privilegiate (acea parte a nobilimii care nu avea, sau avea mai puțin de douăzeci de iobagi). Conform uzanțelor, ei puteau fi convocați prin chemări deosebite, având calitatea oamenilor "de altă stare și condiție"517. Constituirea stării orășenești și consacrarea reprezentării ei în Adunările de stări este un alt indiciu al evoluției și consolidării instituției în secolul al XV
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sobor, Soborul țării sau al obștei, Sfat de obște 604. Privilegiul din anul 1441 a fost redactat în seimul (soim) întrunit în satul Bulgari. Un alt document al aceluiași domnitor Petru I, datat în anul 1448, denumește Adunarea stărilor conform uzanțelor din cancelariile europene: congregatio seu parlamento 605. Versiunea slavonă a documentului revine asupra terminologiei, indicând un seim viitor, în care cei absenți urmau să își dea acordul în privința reînnoirii omagiului către regele Poloniei. Sub același nume seim este consemnată adunarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
aparentelor, podoabelor, placerilor și cea a supraviețuirii, învățării sau exercitării unei meserii. Modernitatea este o șansă pentru femei, dar consecințele schimbărilor economice și politice, culturale și sociale nu le sunt pe deplin favorabile. Totuși, eforturile multiple, individuale și colective, răstoarnă uzanțele și moravurile. Astfel, chiar în introducerea la Le Livre des femmes (1860), contesa Dash precizează: "Ce siècle qui veut tout innover, tout détruire, ce siècle dans șes jours de folie a imaginé de changer la condition des femmes. Îl a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
politețea Curții și a urbei 124, este un microcosmos care are caracteristici proprii: un cod comportamental reglementat de eticheta, practici vestimentare originale, privilegii și frontiere mai mult sau mai putin permisive, un limbaj specific, reguli și practici de politețe, cunoașterea uzanțelor specifice etc. Pariziana este emblemă universului monden, amestec de tradiție și valori în sens larg, de ocupații, de întâmplări și plăceri specifice: "la femme du monde (ou ce qu'il jugeait telle) éblouissait l'avocat comme le symbole et le
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
243. Balurile, expozițiile, spectacolele de teatru sau cursele de cai sunt ocazii de defilare publică. Ceremoniile, mult mai numeroase la Paris, decât în altă parte, sunt ocazii de întâlniri și afișări. Franța a păstrat o tradiție a ceremonialului inspirată de uzanțele vieții de la curte, fixată în numeroase tratate 244. Ocupațiile Parizienei, fiind strict reglementate de codul monden, sunt destul de stereotipate, asemuindu-le viața cu o simplă vegetație, în care femeia nu intervine cu decizii proprii decât foarte rar. Mondenă se definește
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Une page d'amour, p.188]. În epoca ascensiunilor fulgerătoare se produce o inversare de semne. O nouă sensibilitate combină tradițiile cele mai prestigioase cu inovațiile de ultimă oră. Reperele se amestecă, mișcările de întrepătrundere socială și culturală iau amploare. Uzanțele lumii bune se schimbă rapid pe parcursul secolului al XIX-lea. Tipologia personajelor își pierde contururile, fiind legată de tema eșecului și a reușitei. Istoria schimbărilor de situație produce, cum se cunoaște, arhetipul balzacian de ascensiune și decădere (Grandeur et misères
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
În studiile literare, deconstrucția se manifestă prin parodie, ironie, pastișă. În polemicile cu privire la tendințele intelectuale ale sfârșitului de secol XX, termenul de deconstrucție a fost, uneori, folosit, în mod peiorativ, pentru a sugera scepticismul frivol sau chiar nihilismul, în timp ce, în uzanță populară, termenul a ajuns să însemne de-montare/desfacere critică a modurilor de gândire tradiționale și a tradiției 63. Reținem însă că deconstrucția este o analiză a structurilor sedimentate în gândirea noastră, a acelor structuri conceptuale binare, pe care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
unei noi metode "științălnice" de extracție a sării, prin galerii orizontale, procedeu dovedit deja mai puțin costisitor decât cel învechit, utilizat până atunci 3. Domnitorul Sturdza va fi fost ori nu convins de explicațiile lui Hodocin le-a recomandat, potrivit uzanțelor în epocă, Departamentului în competența căruia intrau și exploatările saline, respectiv Vistieria Moldovei. Dar, această instituție nu putea dispune, unilateral, de deschiderea unor noi exploatări saline în țară ori de introducerea unor procedee tehnice, altele decât cele tradiționale, în ocnele
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]