1,519 matches
-
nimb crepuscular”. În rest, o serie de încercări de a fixa crâmpeie și momente din natură, în diferite ipostaze, preponderent descriptive, dar și cu inserții meditative. Acestea capătă o pondere mai mare în următoarele volume - Cireș amar (1967), Călător fără vâlvă (1969) -, în care sunt consemnate de multe ori simple gânduri, dispoziții, cugetări fără vreo relevanță deosebită - aspirația spre o existență echilibrată, calmă, armonioasă, senină, netulburată de excese de luciditate sau afectivitate, extazieri în fața naturii, a forței vitale pure, eterne, dar
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
Poezia lui Cerna, București, 1939; Amiază, București, 1942; Zvon și joacă de copii, București, 1955; Ce mai faceți, florilor?, București, 1957; Glasuri limpezi, București, 1961; Frăgezimi, București, 1964; Poeme, pref. Al. Piru, București, 1965; Cireș amar, București, 1967; Călător fără vâlvă, București, 1969. Traduceri: O. Vâsoțkaia, Haide-n horă, București, 1956; Ghicitori populare rusești, București, 1956; I. Akim, Papă Lapte, București, 1959; V. Ardamațki, Aici 11-17..., București, 1960 (în colaborare). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 169-170, IV, 156-158, V, 24-25, VII
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
purpură”, ALA, 1936, 830; Papadima, Scriitorii, 268-270; N. Mihăescu, Oameni și idei, București, 1937, 159-163; Călinescu, Ist. lit. (1982), 855; Alexandru C. Ionescu, Poezia lirică română contemporană, București, 1941, 159-167; N. Roșu, „Amiază”, G, 1943, 3; Florin Manolescu, „Călător fără vâlvă”, RL, 1970,11; Boris Buzilă, Din amintirile unui poet „călător fără vâlvă” - George Dumitrescu, „Magazin”, 1970, 661; Perpessicius, Lecturi, 31-34; [Corespondență], DCL, II, 348-356; Crohmălniceanu, Literatura, II, 343-345, 620-621; Micu, „Gândirea”, 662-665; Dicț. scriit. rom., II, 173-174. C.T.
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
București, 1937, 159-163; Călinescu, Ist. lit. (1982), 855; Alexandru C. Ionescu, Poezia lirică română contemporană, București, 1941, 159-167; N. Roșu, „Amiază”, G, 1943, 3; Florin Manolescu, „Călător fără vâlvă”, RL, 1970,11; Boris Buzilă, Din amintirile unui poet „călător fără vâlvă” - George Dumitrescu, „Magazin”, 1970, 661; Perpessicius, Lecturi, 31-34; [Corespondență], DCL, II, 348-356; Crohmălniceanu, Literatura, II, 343-345, 620-621; Micu, „Gândirea”, 662-665; Dicț. scriit. rom., II, 173-174. C.T.
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
cale directă către reușită și succes. Intră în Partidul Liberal, editează ziarul „Oltul” (1873-1875) și se lansează, aici, în atacuri antidinastice (soldate în 1875 cu arestarea și încarcerarea pe trei luni la Văcărești, dar și cu un proces a cărui vâlvă, aducându-i popularitate, i-a dat mari satisfacții). Reia atacurile în „Telegraful” (1875). Dezamăgit de a nu se afla pe listele liberale ale candidaților pentru Cameră, intră în disidența condusă de N. Blaramberg și - împreună cu Pantazi Ghica, Bonifaciu Florescu și
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
afirmă că reconstituirea mitologiei românești, alcătuită „din mici fragmente, adesea divergente și, la prima vedere, desemantizate”, nu este o operațiune facilă. În aceste numeroase fragmente, H. caută ceea ce este convergent despre subiecte precum Fata Pădurii, Sfânta Vineri, Caii lui Sântoader, Vâlva Lupilor. Mitologul trebuie să procedeze la o operațiune de sudare a fragmentelor și la o interpretare pertinentă a lor, să afle dominantele, spațiile ocultate și să descopere „pe unde se glisează dintr-un topos în altul”. Problema mai veche a
HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
cu destul de multă precizie efectele acestei intervenții. Scene precum cele descrise mai sus se întâmplă astăzi cu mare frecvență în spații publice și, foarte important, ele pot fi modelate și în experimente de laborator. Un caz care a făcut mare vâlvă în SUA și care a fost studiat de specialiști, prin urmare, des citat în textele fundamentale din domeniu (vezi, de exemplu, Baron și Byrne, 2000; Batson, 1998; Taylor et al., 1994), este cel al uciderii lui Kitty Genovese, pe care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
povestirea Cum l-am trădat pe Pascal, la „Luceafărul”, în 1968, iar editorial cu Dicționar onomastic, apărut în 1969, primul volum al ciclului Ingeniosul bine temperat. În pofida tirajului mic, cartea va avea un mare succes de public și va face vâlvă prin noutatea și extravaganța ei contextuală. În 1969 S. ajunge șef de cabinet al lui Dumitru Popescu, devenit în acel an secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Funcția e stresantă și oarecum nepotrivită cu temperamentul „artist” al prozatorului
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
În doze mai mici (1-2 drame de opiu), nu ar face decât să Înrăutățească boala 70. În urma acestui tratament bolnavul a fost salvat. În ziua Însănătoșirii episcopului am avut ocazia să vindec un alt pacient, fapt care a stârnit mare vâlvă. Tenie cu lungimea de 52 de iarzitc "Tenie cu lungimea de 52 de iarzi" Paracliserul patriarhului suferea de accese de febră care se repetau din trei În trei zile. Era ziua febrei, iar pacientul acuza stări de amețeală, lipsa poftei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Buharatc "Vindecarea unei astme cronice, la Buhara" Printre numeroșii pacienți tratați În timpul șederii mele la Buhara era și un bărbat suferind de astm, pe care Însuși emirul mă Însărcină să-l vindec, deoarece erau rude. Restabilirea acestuia a stârnit mare vâlvă. De mai bine de douăzeci de ani bărbatul suferea de o astmă periodică și convulsivă. Cu toate că era deja slăbit și epuizat, am reușit totuși să-l vindec. Am petrecut numeroase ore de conversație cu Hoshbegi, care, fiind foarte Încântat de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fuseseră tipărite în „Amfiteatru”. Este un întins montaj comentat de extrase din presa literară românească a anilor când se impusese dictatura dogmelor realismului socialist, în special din perioada 1949-1955. Lucrarea lui Ion Cristoiu - needitată ulterior ca volum - a făcut oarecare vâlvă în epocă prin caracterul scandalos al practicilor pe care le dezvăluia, fiind considerată un demers îndrăzneț, deși se poate opina că, în parte, era și un demers apreciat de oficialități, deoarece limita „dezvăluirile” la perioada dejistă. Cu vremea, tenta puternic
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
Erau aspirațiile unui așa-numit Christian Rosenkreutz despre care s-a pretins că ar fi trăit pe la 1500 sau chiar mai devreme. În 1614 și 1615 au fost tipărite manifestele sale Fama fraternitatis și Confessio fraternitatis 1. Opusculele au stârnit vâlvă imensă. Ele îi invitau pe cititori să devină membrii unei confrerii de elită care își propunea să ducă la îndeplinire un fel de operă neîncheiată a Mântuitorului. În Fama apărea o biografie mitică a lui Christian Rosenkreutz, german de origine
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
două manifeste? „Frații invizibili” au fost căutați, dar nu au fost găsiți niciodată. Câțiva entuziaști au încercat să intre în legătură cu ei, dar nu au reușit. Calea cea mai firească era aceea de a răspunde în scris apelurilor rozicruciene. Dar, după vâlva făcută, „frații R.C.” s-au ascuns din nou. Au trecut în starea pe care o numeau Silentium post clamores - „Tăcerea după zgomot”. Au fost și doritori să intre în mișcare, dar au fost refuzați. Mai târziu însă, cei respinși au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
copiilor” (1929) și editorial cu volumul de „schițe ușoare” Clasa VII A (1931). A editat „Revista mea” (1935-1936) și a colaborat la „Curentul”, „Gândirea”, „Ideea literară”, „Realitatea ilustrată”, „Societatea de mâine”, „Viața literară”, „Ziarul științelor și călătoriilor” ș.a. O oarecare vâlvă locală a produs, la momentul apariției, Clasa VII A. Observația directă, neprelucrată, din schițele cu caracter de pamflet, unora le-a părut „lucidă” și a trecut drept talent, altora, însă, intenționat malițioasă la adresa corpului profesoral, în special a celui feminin
RADULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289102_a_290431]
-
și lumea interioară, plăsmuirile fanteziei, visurile, proiecțiile simbolice. După Garaudy, întrucât „orice operă de artă autentică exprimă o formă a prezenței omului în lume”, „prezență asemănătoare aceleia a unui ferment”, „nu există artă care să nu fie realistă”. Cu toată vâlva stârnită și cu tot meritul istoric de a fi redeclanșat discuții la scară mondială pe tema r., acest ultim punct de vedere nu putea să se impună, întrucât simplifică extrem realitatea artistică, reduce toate tipurile creației la un numitor comun
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
translator la Întreprinderea Antrepriză Montaj Reparații Centrale Tehnice din București. Debutează cu reportaje în „Viața studențească” (1965). Din 1967 colaborează și cu articole legate de cultura veche și de folclor la „Orizont”, „Astra”, „Limba română”, „România pitorească”. Prima carte, romanul Vâlva codrului, îi apare în 1974. Cartea de debut și următoarea, Pădurea nu doarme (1976), sunt romane de aventuri, cu haiduci din perioada 1822-1848, palpitante mai ales la nivelul inventivității și al pitorescului de limbaj. Fără să fie schematice, simpliste, romanele
NIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288467_a_289796]
-
un idiolect arhaic, regional, cu un accentuat specific oltenesc, și aceasta într-un mod natural, ce „prinde” un spirit al locului și al vremurilor. Interesant prin construcție - una artistică, elaborată - și savuros prin limbaj, Pădurea nu doarme continuă acțiunea din Vâlva codrului cu aceleași personaje (Liucimir, Taure, Popa Șapcă ș.a.), din întretăierea unor destine individuale conturându-se destinul unei categorii sociale. Există mai multe fire narative, îmbinând realismul romanului de aventuri (istoric) cu cel al eposului (fantastic) folcloric: o poveste de
NIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288467_a_289796]
-
și a unui „om nou”, luminos (în Dincolo, roman al exaltărilor ingenuu naționalist-xenofobe) și tema luptei de clasă, necesitatea socială și cvasimetafizică a pedepsei, revolta maselor exploatate (în Ora incertă, roman al grevei muncitorilor de la Uzinele Vulcan, din 1918). SCRIERI: Vâlva codrului, București, 1974; Pădurea nu doarme, București, 1976; Dincolo, București, 1978; Ora incertă, București, 1982. Repere bibliografice: C. Stănescu, Povești cu haiduci..., LCF, 1974, 31; Laurențiu Ulici, Proză pentru cei mai tineri, RL, 1974, 42; Laurențiu Ulici, „Pădurea nu doarme
NIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288467_a_289796]
-
The Congress for Cultural Freedom, the CIA, and Post-War American Hegemony (Routledge, New York, 2002) este o bună analiză critică, semnată de un tânăr cercetător care a mai dat și câteva articole foarte informative și, în opinia mea, judicioase. Mai multă vâlvă a făcut cartea senzaționalistă a jurnalistei și cineastei Frances Stonor Saunders, The Cultural Cold War: The CIA and the World of Arts and Letters (The New Press, New York, 1999; versiunea americană abreviată a ediției britanice apărute la Granta Books, Londra
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
A.N. (Marea Adunare Națională) din ianuarie, pe care le-am pomenit ceva mai devreme; sunt premiați cu 200.000 lei scriitori, artiști, savanți, reviste. Să parcurgem lista premianților 17, publicată de ziarele și revistele vremii cu multe comentarii și vâlvă, reținând de aici nu numai oamenii marcanți, de bază ai regimului ci și denumirile premiilor, ca indiciu nu numai al reconsiderărilor, ci și al Îngustării moștenirii noastre culturale. Așadar, se acordă: premiul Al. Sahia pentru publicistică, revistei Contemporanul; premiul Gh.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
realist-soeialist se va pune abia spre sfârșitul anului, prin Mitrea Cocor de Mihail Sadoveanu. După acest zbor deasupra prozei să coborâm În miezul problemelor ei, așa cum sunt ele sesizate și Înfățișate de critica literară, Începutul de an este dominat de vâlva În jurul romanului Desculț de Zaharia Stancu, apărut la sfârșitul anului precedent, comentat prompt, tot atunci, de Ovid S. Crohmălniceanu În Contemporanul. Se pronunță asupra cărții Întreaga presă, culturală și neculturală; din prima categorie excelează Viața românească, cu două ample comentarii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
comentarii critice: Ion Lucrețiu, Horia Stancu, Radu Vasile precum și o Întreagă cohortă de inițiale: E.S., I.A., O.B., B.B., V.I., I.L., M.M., ș.a. (vezi nota 70). Tot ca o infirmare a mediocrității creației literare din vreme, poate fi considerată vâlva În jurul concursului literar 11 Iunie care probabil că se afla la a doua (dacă nu la prima) ediție. Autorii premiați 71 sunt anunțați În Întreaga presă. Să-i aflăm și noi gândindu-ne câți dintre aceștia au rezistat timpului: „Interesul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
doar amenințări, înjurături și pedepse fizice. Șleam a discutat aceste lucruri și cu Badale și Bârjoveanu, iar cei din „comitet” au decis ca prima victimă să fie Radu Constandache, ferindu-se la început de liderii deținuților, pentru a nu crea vâlvă. Complici agresori au fost aleși Pop, Andreev și Bârjoveanu, urmând ca Străchinaru și Iftode să fie răspândiți prin penitenciar, să ia pulsul celorlalți deținuți. Pe 18 aprilie 1951, Constandache a fost dus la camera 41, în timp ce vârfurile au fost izolate
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a i se confisca orice l-ar putea ajuta la sinucidere) și amenințat că va fi izolat și ținut în picioare până la stingere, Dimitrov a spart geamul de la ușă cu galenții din picioare și a strigat: „Săriți, mă omoară!”, provocând vâlvă printre ceilalți deținuți. Dimitrov le-a strigat: „Asasinilor, o să dați socoteală mâine pentru ceea ce faceți acum”. Au sosit imediat Șleam, directorul, gardienii și doi reprezentanți ai Securității. Șleam l-a certat pe Dimitrov pentru că a spart geamul și că a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
alte motive) au fost ridicați și duși la Jilava pentru anchetele finale. Cercetările pentru procesul Țurcanutc "Cercetările pentru procesul Țurcanu" Pentru că informații despre torturile folosite în sistemul de la Pitești au ajuns peste hotare, regimul comunist a decis să profite de vâlva creată și să înlăture urmele acțiunii, înscenând un proces care să le confere justificarea condamnării vinovaților, descotorosindu-se în același timp de acei deținuți incomozi care cunoșteau detalii despre adevărații ideatori ai mecanismului. Manipularea imaginată de ei urmărea să impună
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]