783 matches
-
ceilalți nu vor: se feresc de laptop-uri și rețea ca dracul de tămâie. Vezi colegii dumitale de la facultate.“ „Și? Pe-ăștia cum îi supravegheați? Cum le luați marfa, dacă nu există rulaj?“ „Iar o tonă de întrebări...“, s-a văitat scriitorul, foșnind sub sac. „Mă rog, să nu fim mârlani, acum, la spartul târgului. Trebuie să te contrazic: rulajul există oricum, chiar dacă interfața nu e folosită. Degeaba se ferește omul de Internet Café, dacă îi țăcăne mintea-n timpul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
apoi corect soluționate. Iata de exemplu un blocaj în comunicarea profesorelev „Elev: Nu pot să scriu. Prof. : Nu-i adevărat. Elev: Nu-mi vine nici o idee despre ce să scriu Prof.: Ba o să-ți vină dacă încetezi să te mai vaiți și te apuci să scrii Elev: Urăsc istoria. Ce mă interesează pe mine ce s-a întâmplat în urmă cu 100 de ani? Prof.: Ba trebuie să te intereseze. E important să cunoști istoria țării tale. Elev: E plictisitor. Prof.
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
dar luai cinci sticle de bere, cinci sticle de vin ș.a.m.d. Percepția mea, că am umblat prin toată țara, deoarece am rude prin toate punctele geografice, a fost aceea că toți aveau frigiderele pline, dar că toți se văitau că nu au. Iar cei de la țară cred eu că mai dădeau iama și în ceea ce era al CAP-ului, al IAS-ului. S.B.: Da, dar asta era preocuparea de bază: să-și umple frigiderele! Era o psihoză. Se știa
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
mult# mai# măMOȘI și mai ă CUM să zic io. mai ă și mai: plictisitori. <R cel mai bine ă spus plictisitori>. plictisitori. îți cere la un moment dat ceva↓ ceea ce NU să poate. bunică-mea: nu ștu [dacă s-a văitat vreodată. (IVLRA: 33) +B: pentru că titlul meu e așa↓ enunțul↑ stru- enunțul↑ structuri semantice↓ și mă B: ca unitate A: da +B: mă rog unitate minimală de mesaj să zicem↑ A: da +B: și alta cu: ă:: CUM să spun
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
s-a folosit de un șiretlic care dăduse bune rezultate și altă dată, și anume să realizeze un sondaj de opinii. S- adresat în scris lui Seianus cât și Senatului înșiruind mai multe amănunte despre starea sa de sănătate, când văitându-se că nu se simte bine și nu mai are mult de trăit, când declarând că este sănătos și în curând va veni la Roma. Pe Seianus îl ridica în slăvi, pentru ca apoi să-l critice, pe unii din prietenii
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
gânduri și nu mai zise cuvintele „Mă tem că...” ci deveni un om nou, cu deprinderi și fapte bune. 36. N-am timp! Adeseori oamenii au timp din belșug pentru tot felul de lucruri zadarnice, iar pentru cele folositoare se vaită că nu le ajunge timpul. Era un creștin, ca mulți alții, care ori de câte ori preotul îi făcea o aluzie sau chemare, el răspundea la fel: „N-am timp, părinte! De pildă, când preotul îi zicea: „Vino măcar de Paști, de Crăciun
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
priceapă, și anume că: toate ce nu se văd nu înseamnă că nu există, ci ele există, dar nu se văd cu ochii trupești, ci cu cei sufletești, cu ochii credinței. 47. Au ochi, dar nu văd Un credincios se văita către alți creștini cu care se intâlnea la biserică: Măi fraților, eu de când am apucat calea bisericii mă simt atât de mulțumit, dar mă lovesc de ceilalți care râd de mine pentru aceasta. Un credincios mai înțelept care auzise aceste
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Dumnezeu primește mulțumirea noastră prin locțiitorii Săi. Vino după mine! Tânărul urmă pe moșneagul cel credincios Ion Ciobanul și ajunseră la o casă sărăcăcioasă. Acolo era numai sărăcie și suferință. Tatăl zăcea bolnav, mama era fără o mână și se văitau că nu aveau o bucată de pâine nici măcar pentru copiii lor care plângeau de foame. Tânărul se înfioră de cele ce văzu. Ion îi zise: Iată aici un altar pentru jertfa dumitale! Iată pe frații Domnului Iisus și pe locțiitorii
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
la marginea unei păduri, o ceată de oameni răi i-a prins, le-a luat toți banii și i-a legat de niște copaci. Când veni cel de al treilea îi găsi pe cei doi puțin credincioși, legați cobză și văitându-se că li s-a furat tot avutul pe care l-au avut asupra lor. Cel credincios, care și-a dăruit din timpul său pentru rugăciune și la Sfânta Liturghie a mulțumit lui Dumnezeu pentru că l-a ocrotit de răutăți
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
străin și parcă de pierzanie a unor lumi ascunse și nedeslușite, scurgerea aceea de vânt și de ape urcau în urechile băiatului ca o pasăre ce i se risipea apoi în trup. I se părea că plânge cineva, că se vaită și în același timp goana șuvoiului prin burlanul din dreapta ferestrei îl făcea să se scuture înfiorat." Cerințe : 1. Formulează răspunsuri cât mai scurte la întrebările de mai jos: a) Cine este autorul textului? b) Când s-a ghemuit băiatul sub
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Maneaua ucide!“, a scris cineva, răbdător, lângă aproape toate portretele de țărani. Altcineva a pus în gura personajelor „bule“ gen Cațavencu: „Ai vrea să ai un tată ca mine!“, spune țanțoș un țăran cu pruncu-n brațe, în timp ce o femeie se vaită ardelenește în fața ligheanului cu rufe: „Bag p... în ia băutură!“. Vecina ei de panou ce să mai zică? Nu mai zice nimic, că are creastă punk peste batic și-o drujbă-n spate. Ce părere are artistul despre contribuțiile desenatorilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
de când sânger./ Nu mi-ai trimis de mult un Înger./ Să bată alb din aripă la lună,/Să-mi dea din nou povața ta cea bună!” cântă Românul Arghezi, „certându-se” cu Dumnezeu, În Psalmii săi. Domnului Cioran, când se văita ca un poet de neajunsurile poporului din care ieșise, evident că nu-i puteam da aceeași replică ca lui Nichita, deoarece mânia lui era una absolută: contra originii sale, dar și contra nașterii sale, oriunde ar fi avut aceasta loc
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
foarte multe ori chiar și pentru ai tăi, mai ales azi cu ocupațiile lor de tot felul, cu depărtarea de casă, cu circulația alambicată sau dacă locuința lor este doar o cameră-două, e greu să te vadă toată ziua bolnav, văitându-te, culcat numai în pat, devii tu însuți un nemulțumit, dar mite cei de lângă tine care nu mai pot suporta toate acestea. Devin și ei nervoși, nemulțumiți că nu mai scapă odată de tine, de obligații, ca să stea și ei
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Știau că vinul trebuie să-l vindem pe bani. Rar când scotea tăicuțul câte o cană mare și mai... pileau, și ce cor de cântece și haz era în casă la noi, apoi se culcau, și când se trezeau se văitau de durerea de cap, că nu erau deprinși cu băutura, deși vin era destul dar nu se potriveau abundenței. Din tescovină se făcea țuică bună. Și din prune se face și o păstrau tot pentru vânzare. La noi oamenii din
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cu năduf de cimentul din fața ușii. Își șterge degetul de turul raiaților săi noi, care arată deja boțiți și prăfuiți În ultimul hal, da’ cu dada Leontina știu că te-nțelegeai bine: ea te trăgea de curent și tu o văitai că cine-o mai fute-o și pe biata Leontina. Să-ți fi făcut pomană cu ea. După cum eram io cu Viorel, mai rămânea să se-mbârlige văru' Relu cu moșu' și-am fi domnit-o acolo În familie, tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nu mai prinsesem apă caldă, iar frigul dă În foame și foamea-n somn și somnul iarăși În frig și tot așa. Sărmanele oasele mele bătrâne care n-au mai fugit și tot s-ar fi odihnit, și care se văitau din toate Încheieturile și scârțâiau și parcă tânjeau după demisolul meu din Bariera Vergului, În timp ce mă Îngrămădeam cu Andrei și Florinel În livingul cu saltele, Învelindu-ne cu te miri ce și Înghesuindu-ne unii În alții de frig și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
totul pe dinafară și nu vede nimic din ce se petrece sub ochii ei. Vameșul pendula tacticos Între cele două femei, insinuând un soii de pact tacit cu Steluța și Pepino, din care ăștia or fi tras un profit oarecare văitându-se când și când cu brotacul lor În brațe și având nas să bată la ușa vecinilor de sus să-i lase să se folosească de butelia lor, după scandalul mutei de săptămâna trecută. Peste toate astea, ei veniseră cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
30 de centimetri lungime, iar în mână, o lumânare aprinsă. Una dintre cele două se prăbușește pe pietriș, cu brațele în cruce, ochii închiși și cu lumânarea aprinsă ținută între degetele încrucișate ale mâinilor de pe piept. Cealaltă începe să se vaite, trage de marginile basmalei, strigă ascuțit după ajutor spunând că o chinuie „cel rău”. Preoții din jur le ignoră, la fel ca și majoritatea celor prezenți, oamenii au tendința de a se îndepărta rapid de locul unde cele două femei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
când i-ai rupt tu crengile și i-ai sfâșiat coaja? Dacă ți-aș rupe eu mâna și ți-aș jupui pielea, ce-ai zice? Așa-i că n-ai zice nimic, că nici cireșul n-a putut să se vaite? Dar tu te vaiți. Frumos îți șade! Toată lumea a văzut cireșul rupt. Dacă te-ai vedea rupt și jupuit în fața satului? După mustrare, părintele a slobozit din strânsoare, iar omul s-a ridicat; era chiar paznicul de țarine. Or mai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
tu crengile și i-ai sfâșiat coaja? Dacă ți-aș rupe eu mâna și ți-aș jupui pielea, ce-ai zice? Așa-i că n-ai zice nimic, că nici cireșul n-a putut să se vaite? Dar tu te vaiți. Frumos îți șade! Toată lumea a văzut cireșul rupt. Dacă te-ai vedea rupt și jupuit în fața satului? După mustrare, părintele a slobozit din strânsoare, iar omul s-a ridicat; era chiar paznicul de țarine. Or mai avea oamenii încredere în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de plămân drept, iar la cel stâng avea o cavernă; nu putea sta în picioare, nici șezând, numai culcat pe spate; respirația îi era sufocată. Trupește părea sfârșit, dar sufletește era într-un stadiu angelic. Nu l-am auzit niciodată văitându-se sau apelând la ajutorul cuiva. Liniștea și seninătatea din privire te copleșea. Când putea vorbi, ne încuraja și era plin de speranță pentru neamul românesc. Nu putea servi mâncarea caldă căci ni se luau gamelele prea repede, așa că răbda
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cheia în buzunar. Eram destul de sigur că Ben nu o să se arate în noaptea asta. Dar mă simțeam atât de puternic, încât aproape că nu-mi păsa dacă o să se arate sau nu. L-am auzit pe Gilbert intrând, și văitându-se în gura mare lui Titus, pe urmă am auzit cheia răsucindu-se în broască. Am aprins o lumânare, am tras perdelele, deși afară era încă lumină și o lună uriașă, de culoarea brânzei de Wensleydale. Era prima dată când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
-ți dădea cât putea de puțin... V-au bătut în timpul anchetelor? Da, la Galați ne scoteau la anchetă și noaptea și ziua, până recunoșteai. Iar acolo băga în celula ta un microbist de al lor, adică un turnător, care se văita că el are 2 ani di zile... Îi povesteai ca fraieru’, îi povesteai tot cum s-a întâmplat, cum s-a bătut, și după aceea îl scotea pe el și îl întreba... Și el zicea: Uite, mă scoate și pe
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nenorociți, care trecuseră prin mâinile subcomisarului și acum gemeau rezemați de ziduri”. (D.Zamfirescu) • perfectul compus: „M-am mai întors eu, dar închiseseră ferestrele și lăsaseră perdelele.” (I.L. Caragiale) • perfectul simplu: „Grecu istorisi că Micu venise de dimineață la cârciumă văitându-se că i-au omorât cânele hoții.” (D. Zamfirescu) • mai mult ca perfectul: „Trecuse așa de puțin timp de când se întorsese acasă și, cu toate astea, atâtea întâmplări însemnate se desfășuraseră!” (D.Zamfirescu) Relația cu un alt timp al trecutului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gravitatea arsurilor depinde nu numai de profunzimea ci și de suprafață lor. La arsurile întinse pe o suprafață mare, peste 5-10%, pe lângă simptomele locale se aduga și semen generale: puls rapid și slab, agitație, dureri insuportabile din cauza cărora victima se vaită, delirează ori este somnolenta până la comă (șoc). Primul ajutor: Cel mai eficient gest în tratarea arsurilor este cunoașterea și aplicarea măsurilor corecte de prim ajutor. De aceea vom începe cu ceea ce nu se face: nu se aplică creme, unguente, ulei
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]