5,635 matches
-
lemn, l-a învelit în mantaua lui de paznic și l-a lăsat să doarmă până iese el din tură. Moș Lică era o figură a târgului căci el se ocupa de ciurdele orașului. Angaja tot felul de băieți pe timpul verii care păzeau vacile orășenilor, căci mai toate casele de la periferii aveau câte o văcuță sau chiar două. Vremurile erau cum erau, căci alimentele se dădeau pe cartelă și dacă nu aveai o slujbă undeva să ai cartelă, nu îți era
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ZILNIC NI SE FURĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 383 din 18 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului zilnic ni se fură pâinea ce mizerii cine se îndură să-i numere verii banii ce stau țuț ouăle de struț arma și-o ridică vorba de ocară brusc o căprioară a-nghețat de frică cercul de inele nopțile ridică punțile calică lume de proptele ghemuite-n plase drumurile urcă și ne dau de furcă
ZILNIC NI SE FURĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361340_a_362669]
-
dacă nu s-ar fi apropiat jubileului unei frumoasde inițiative, mândră în manifestările ei dar, prin consecințe în timp, având un gust amar pentru mine. La 3 iunie 1973, la Davideștii de Argeș a avut loc întâlnirea cu fiii satului. Vărul meu Dumitru Bălășoiu, contabil și originar din această comună m-a invitat și pe mine la această acțiune, cu gândul de a mă prezenta autorităților comunei în vederea angajării conceperii și elaborării monografiei comunei lor, din care mai făceau parte satele
O ISTORIOARĂ CU SCHEPSIS DESPRE MONOGRAFIA UNOR SATE DIN ARGEŞ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361527_a_362856]
-
sânge A toamnei frunzà prinsà-n joc de geruri. Acoperind cu alburi fir de grâne, Ne dà speranța plinelor hambare, Cănd câmpul auriu în plin de soare Sub secere și coase, va naște nouă pâine. Azi câmpul auriu este alb, ca vărul Și dà speranța zilei, cănd țàranul La sfatul vetrei sale, socotește anul Și foaia de tutun, aprinde cu amnarul. La sfatul vetrei sale, clàdeste noi iluzii Cu socoteli pripite, dar pline de speranțà Cà iarnă prinsà-n drepturi sporește-n cutezanțà
IARNA de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363790_a_365119]
-
Toate Articolele Autorului Joi, 24 septembrie, a avut loc ședința inaugurată de toamnă a Cenaclului literar „Artur Silvestriˮ al Filialei Cluj a Ligii Scriitorilor din România. Anotimpul autumnal s-a dovedit unul bogat pentru membrii cenaclului care, în pofida suspendării pe timpul verii a activităților culturale, au revenit din vacanță încărcați de cărți și reviste ce au văzut lumina tiparului în ultimele săptămâni. Conducătoarea cenaclului, prof. Antonia Bodea, a rostit cuvântul de bun venit, mulțumind oaspeților din Bistrița-Năsăud, Maramureș și din orașele județului
TOAMNA A VENIT CU ROADE BOGATE LA CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363449_a_364778]
-
despre manifestarea sonoră a mătușii. Cu atât mai puțin se va referi la asta către verișoară-sa. Soneria de la intrare îi stopă gândurile. Se îndreptă agale să deschidă, nedumerită de discreția Mirei-Mici. Privirea-i verifică prin vizor solicitarea. Erau amândoi verii. Le deschise neafișându-și surprinderea că sunaseră și nu intraseră pe neștiute, cum proceda Mira-Mică. În sine se bucură nespus să-și revadă verișorul preferat. Nu-l mai văzuse de la nunta lui Renée. Inițial respinsese invitația, pretextând o ieșire în
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
strategiilor în război, cât și în ceea ce privește relațiile cu turcii. - Toate s-au năruit pe capul unui copil și al unei biete mame! - Noi căpitanii rămânem aceiași credincioși... - Nu mă îndoiesc de credința voastră. Zilele trecute am primit o solie de la vărul nostru principele Dunărenilor. Domnia sa este grav bolnav, iar înainte de moarte vrea să-și vadă căsătorită unica sa moștenitoare. Dorește unirea familiilor noastre dăruindu-i lui Mihai pe unica sa fiică și întregul ținut al Dunărenilor. Mă întreb cum ne vom
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
împrejurimi. Se mai zăreau uneori firimituri verzi de pe crengile plopilor, care se ridicau semeț spre cer, pe marginea drumului și a brazilor din Pădurea Soarelui, care era apropiată de casa lui Mitru. Sătenii o numiseră așa din moși-strămoși, pentru că pe timpul verii, razele soarelui erau atât de puternice, încât pătrundeau peste tot și nu părea să existe niciun deșiș, oricât de întunecat ar fi fost, în care să nu pătrundă vreo scânteie de lumină. Dacă îndrăznea cineva să se aventureze mai mult
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
pentru a admira pe rând fiecare clădire cu sculpturile și formele ei dintre cele mai atrăgătoare. După ce veti fi parcurs scurtă stradă Celetna, ajungeți în Piață Orașului Vechi (Staromestske Nămești), inima Pragăi. Supraaglomerata (de fapt, supraaglomerat este întreg orașul în timpul verii), ocupată de terase și restaurante, centrul sau este marcat de Monumentul lui Jan Hus, în stil Art Nouveau, realizat în anul 1915, pentru cea de-a 500-a aniversare a lui Jan Hus, predicatorul - erou, primul reformator religios al țării
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
dor de soarele fierbinte Ce-ncununa, în zi de vară, O carte de învățăminte, Ce-o răsfoiam eu, până-n seară... Trecut-au anii mult mai mulți, Acum sunt rece că ghețarul, Stau rătăcita, printre munți, Cu fata albă, ca și vărul; Aștern cuvinte fără noima, Sperând, la clipă fermecata, Să ies, din starea mea de comă, Să redevin Crăiasa Față, S-aștern câmpii din infinit Pe-un orizont, mult îndrăgit! The Princess Maiden I bend over în front of you, sweet
THE PRINCESS MAIDEN de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362551_a_363880]
-
farfurii și-așteaptă; Morcoviorii drăgălași Sunt prin râzătoare rași. Varză, roșii , castraveți, Rasă brânză, cum credeți! Niște frunze de spanac, Și fasole de pe-arac. Boboceii se-nghiontesc, Farfuriile golesc. Folosește doar fetiță, Cuțitul și furculița. Supărată, i-a certat, Vărul râde înfundat: -Iartă-i dragă verișoară, Altfel e viața la țară! 91.Toamnă Ieri purta coșuri cu mere , Struguri dulci avea în vii Și întinsele câmpii Le-mbrăcase-n giuvaere. Stau pe rafturi în cămara Ale toamnei bunătăți; Darnica a fost
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
până când aflase, mult mai târziu, desigur, de la un prieten cu nevăzute stele pe umeri, că avea un dosar foarte prost, cu un tată ofițer de carieră în trecutul regim, distins și avansat rapid pentru bravură pe frontul antisovietic, cu un văr care la nici 18 ani se înrolase în rezistența anticomunistă, cu tanti Augusta însăși, soție de fost primar și înfocat susținător al lui Maniu... Eh, toate au trecut însă. Știuse el cum s-o învârtă ca să cadă până la urmă în
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
chiridă”, ba sub pat. Era cu adevărat un element de decor al unei vitrine a adolescenței aflată pe trecute, care s-alăsat atât de greu ... umplută și cu altceva, în afară de răbdări ... prăjite! Mai târziu, peste ani, când notar al satului era vărul meu Ionel Olteanu, i-am relatat întâmplarea cu pricina, cu uniforma de la Primărie. A căutat într-una din zile în scriptele din arhiva instituției și a decoperit că în registrul de evidență a unor asemenea acte caritabile, era trecută ,o
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNUŢĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360903_a_362232]
-
în nouă luni, mă tată, Îmi făcu un duplicat, Copie perfect lucrată, Doar o treabă s-a-ntâmplat, Că mi-s tare eronat : Bat-o focu' să o bată! Chestia cei atârnată De-o sălta ea la clonat, A ieșit, vere ... crăpată! Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Clonare / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1252, Anul IV, 05 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valeriu Cercel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CLONARE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360958_a_362287]
-
fel ca toate femeile din comună. Îmi mai amintesc cum câștigam întrecerile de Bobotează, cu cei doi cai ai noștri, întreceri ce se organizau pe terenul viran de lângă pod. La început, fratele mai mare era victorios, apoi eu mai târziu. Vărul meu, și totodată finul părinților mei, care îl cununaseră, cam geambaș de felul său, iubea mult caii și avea mereu cai tineri, grași și frumoși, cu care se fălea prin comună, când îi plimba mergând în buiestru la căruța cu
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
mai mare decât directorul. Mă mulțumeam, desigur, cu liberul de duminică pentru a merge pe canal la pescuit. Scule de pescuit nu aveam și nici la internat nu puteam să le țin. Mama îmi povestise că are un fel de văr la Medgidia, spunându-mi și cum îl cheamă. Nu ținuse legătura cu el până la sosirea mea la Medgidia. Am început prin a întreba în stânga și în dreapta și așa am aflat că există o familie cu numele acela și că persoana
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
sufla în fața ei. Nici acum nu-mi dau seama cum a ajuns bunicul verișorului meu de i-a sucit mințile și a adus-o la mare, în calitate de soție de vaporean. Poate a cucerit-o cu meseria aceasta, căci, atât bunicul vărului meu, cât și tatăl lui, lucrau pe renumitul pasager “Transilvania”. Ca adolescenți, în afara pescuitului, găseam tot felul de posibilități să ne petrecem timpul liber. Uneori ne alăturam și noi tinerilor, care făceau sâmbăta seară sau duminica o “talpă” între Poștă
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
fericirea popoarelor noastre, gândi pupincuristul nelipsit la asemenea manifestări. - Io-ti-te bă, plânge ca o babă, acu’ când e mare și tare, da’ să vezi ce-o să mai plângă când io-i lua io gâții, gândi, foarte firesc, un văr primar. - Bă, da’ oare ce dreacu-l apucă p-ăsta tomnai acușica, că doar nu ierea în protocol, gândi, la rândul său un alt văr, mai țăran, fiind el din Băilești. Nimeni nu putea însă ghici cauza lacrimilor. O nenorocită de
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
să vezi ce-o să mai plângă când io-i lua io gâții, gândi, foarte firesc, un văr primar. - Bă, da’ oare ce dreacu-l apucă p-ăsta tomnai acușica, că doar nu ierea în protocol, gândi, la rândul său un alt văr, mai țăran, fiind el din Băilești. Nimeni nu putea însă ghici cauza lacrimilor. O nenorocită de furnică i se urcase prin nădragii de ceremonie și acum mușca cu o poftă sadică din nobilele organe imperiale. Cum protocolul interzicea scăr- pinatul
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
sfecli și își chemă consiliul de coroană pentru a discuta faptele și eventualele măsuri ce trebuie luate. Însă consiliul, ca toate consiliile din lumea asta, a început certurile, vechile patimi și dorințe de mărire au reapărut, mai umflate ca niciodată, verii care-l vedeau deja în furci băgau strâmbe, așa că, în ziua când furnicile au apărut sub zidurile cetății de scaun, consiliul încă mai făcea spume că nu mai are bani pentru o nouă mobilizare de forțe. Și, ca să nu își
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
familia, pe mine și pe sora mea, în afară României. Decizia această a fost luată în contextul unei istorii de familie complexe, cu rude care au petrecut ani lungi și răi în închisorile staliniste și ceaușiste (bunicul, doi unchi, un văr primar), dar despre asta poate altă dată. Acest eveniment a suprimat brusc visele mele și legăturile cu literatura, cu scrisul, cu artele și istoria, spre care m-aș fi îndreptat pentru studiile superioare. Occidentul cerea din partea unui proaspăt imigrant - în
TAINA SCRISULUI (49) – UN TESTAMENT LITERAR de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364228_a_365557]
-
referințele sale biografice mă uit, cu multă admirație, că s-a născut la 22 mai anul 1924 în localitatea Săbolciu din județul Bihor. Tatăl său, Gheorghe, a fost învățător și din anul 1929 și preot, iar mama, Maria- nepoată de văr Mitropolitului Vasile Mangra - a fost casnică. Inceputul școlii primare l-a făcut în satul natal, apoi la Oradea unde a și studiat cinci clase la liceul Emanoil Gojdu. Când a venit cedarea Ardealului de Nord, familia a fost silită să
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
se căsătorește cu Maria Fisența, fiica lui Emanuel Fisența, fiul contelui Fisența - ambasadorul trimis de împărăteasa Ecaterina în Țară Românească, înfiata de Dimitrie Pârâianu. Mama Mariei, Catinca, era din neamul Brăiloiu din Craiova. După moartea soțului, s-a căsătorit cu vărul ei Dumitru Pârâianu, care a înzestrat-o pe Maria cu moșiile: Pometești, Adâncata (locurile în care își va petrece o parte din copilărie și poetul Alexandru Macedonski) și altele. În 1849, porucicul Alexandru D. Macedonski este înaintat la gradul de
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
Julieta. O să omor originalul... Marlowe e astăzi genialul, Shakespeare e clonă, zice-ancheta, Dar îmi dictează eticheta Ca să omor originalul... 18.03.2007 Troiană (Homeric roundel) Azi cântă, zeiță, mânia ce-aprinse pe-Achil Peleianul, Când Hector în luptă-l ucise pe vărul Patroclu Și-l arseră grecii urcându-l pe lemne de soclu. Dar aprig omoară Achile pe Hector troianul Făcându-l pe Priam din rege și tată - un cioclu Ce plânge-n tăcere mânia ce-aprinse pe-Achil Peleianul. Și moare Achile
CLONE CELEBRE de DAN NOREA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368362_a_369691]
-
2015, al revistei AGORA LITERARĂ, editata de Liga Scriitorilor. Despre acest număr a vorbit redactorul șef Iulian Patca care, printre altele, a enumerate scriitorii care publică în acest număr: Al. Florin “ene, Laz[r Morcan,, Voichi’a P[l[cean Vere;, Iulian Patca, Vasile Gh. Pascal, Constantin Mândruța, Virgil Ciucă, Mihaela Aionesei, Alensis De Nobilis, Pusă Lia Popan, Liviu Vișan, Floare Gândea, Eugen Moga, Liviu Florian Jianu, Eugen Burghelea, Rodica Fercana, Ion popescu Topolog, Mariana Popa, Ion Constantinescu, Dorian Marcoci, Rodica
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.28, DECEMBRIE 2015. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368491_a_369820]