4,223 matches
-
acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371663_a_372992]
-
jenată. Omul încet s-a furișat, Pe hoață iute-a capturat Și a legat-o de picioare, Dorind s-o pedepsească tare. Biata, atunci s-a speriat, Pe gospodar ea l-a rugat: „- Ție mă rog, de vei putea, Nu vătăma blănița mea! Căci jurăminte mari îți fac, Cotețe n-o să mai atac, Acum îți cer, pe drept, iertare, Să ai de mine îndurare!“. „- Vicleană ești, nu am ce spune, Dar viața nu-ți mai aparține! Destul ne-ai păgubit, surată
VULPEA PEDEPSITĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375723_a_377052]
-
acestea și relația cu ele cu cât este mai apropiată, cu atât este mai vătămătoare și mai insultătoare. Aceasta ne învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]
-
unei atari conduite. Este de prisos să mai amintim căci este un lucru îndeobște cunoscut că înțeleptul indian trebuie să se supună și el prescrierii elementare, impusă oricărui individ, de a nu aduce nici o vătămare nici unei vietăți: "Nu trebuie să vatămi nici un fel de viețuitoare!" (335, 9). Este comandamentul legii supreme ahimsă (= propr. a nu avea "dorința de a vătăma"), ce-și găsește întreaga sa justificare în cadrul sistemului de gîndire indian. Într-adevăr, dacă spiritul universal sau Realitatea ultimă (fie că
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
să se supună și el prescrierii elementare, impusă oricărui individ, de a nu aduce nici o vătămare nici unei vietăți: "Nu trebuie să vatămi nici un fel de viețuitoare!" (335, 9). Este comandamentul legii supreme ahimsă (= propr. a nu avea "dorința de a vătăma"), ce-și găsește întreaga sa justificare în cadrul sistemului de gîndire indian. Într-adevăr, dacă spiritul universal sau Realitatea ultimă (fie că s-ar defini pozitiv ca Brahma sau negativ ca Nirvăna etc.) se răspîndește deopotrivă în întregul cosmos: în corpurile
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de faptul că timpul este experimentat de om prin ritmul său respiratoriu pentru orice om, între o inspirație și o expirație se scurge un anumit timp, aceasta deoarece viața coincide în om cu timpul. Astfel, viața este suspendată, fără a vătăma organismul. Urmează avertismentul tinerei doamne Zerlendi și al slujnicei de a abandona „cercetările“, deoarece tot ce ține de doctor este un blestem, iar cei care îi cercetează arhivele au parte de nenorocire, însă autorul nu renunță la elucidarea misterului. În
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
elite ignoră oare cum vor fi tratate de sovietici dacă aceștia cîștigă războiul?" Nu este nici slăbiciune, nici contradicție în conduita mareșalului, ci doar o singură analiză, care este aceea de a păstra alianța cu Germania și de a nu vătăma cu nimic Germania care se îndreaptă spre înfrîngere. Antonescu acționa pentru un plus al Germaniei față de un minus posibil pentru Uniunea Sovietică. Departe de a-și face iluzii, unul dintre apropiații săi constată: "A muri pe cîmpul de luptă, cum
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prin prisma exigențelor propriului eu și a celor obiective 5. Individul nu poate fi ținut responsabil dacă nu a cunoscut semnificația socială a faptelor sale. Prin urmare, el trebuie să-și dea seama că faptele sale sunt de natură să vatăme drepturile subiective ale celorlalți membrii ai societății, adică trebuie să aibă conștiința caracterului antisocial al conduitei sale. Factorul volitiv reprezintă o activitate psihică îndreptată spre atingerea unor scopuri, care presupune deliberarea și decizia pentru un anumit comportament de urmat 6
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să se potrivească gravității faptei și prin urmare reprobarea infracțiunii prin pedeapsă reflectă în mod corect dezaprobarea față de această conduită"124. Pentru von Hirsch blamul public ține pe cineva responsabil de conduita lui și implică exprimarea mesajului că făptașul a vătămat pe cineva cu intenție și înfruntă dezaprobarea societății. Prin urmare, din partea făptuitorului se așteaptă ca acesta să-și exprime regretul și remușcările. De asemenea, blamul public exprimat prin legea penală are și rolul de a se asigura că alte persoane
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
tratarea infractorilor condamnați în conformitate cu o scală a pedepselor bine stabilită, o anumită pedeapsă pentru o anumită infracțiune astfel ca "cei puternici să nu poată spera mai mult că vor scăpa nepedepsiți, atunci când îi tratează cu violență, îi necinstesc sau îi vatămă pe cei mai puțini însemnați, decât pot spera cei din urmă, atunci când îi vatămă pe cei dintâi"137. Condițiile optime preconizate de modelul preventiv clasic solicitau atât celeritate, cât și certitudine în prinderea infractorilor, condiții dificile, dacă nu chiar imposibil
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o anumită infracțiune astfel ca "cei puternici să nu poată spera mai mult că vor scăpa nepedepsiți, atunci când îi tratează cu violență, îi necinstesc sau îi vatămă pe cei mai puțini însemnați, decât pot spera cei din urmă, atunci când îi vatămă pe cei dintâi"137. Condițiile optime preconizate de modelul preventiv clasic solicitau atât celeritate, cât și certitudine în prinderea infractorilor, condiții dificile, dacă nu chiar imposibil de realizat în societatea de azi.138 Adepții modelului preventiv credeau că oamenii sunt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Războiul intelectual. Războiul săbiilor acum sfîrșitu-s-a, 855 Întunecoasele Religii au apus, dulce Știință stăpînește. Sfîrșitul Visului NOTE SCRISE PE PAGINILE POEMULUI VALA, SAU CEI PATRU ZOA Crucifixul lui Hristos va fi prefăcut în scuză pentru Executarea Nelegiuiților.340 Cîtă vreme vătăma-vei pe cel aflat în suferință, Nu vei avea în sînu-ți pace niciodată.341 ¶ Religia Creștină te învață că Nici un Om nu este Indiferent față de tine, dar că toți sînt Fie prietenul, fie dușmanul tău; aceștia trebuie cu necesitate să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a zis: „Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău”. Iar Eu zic vouă: Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc (Matei 5, 38-44). CITAT RETRAS!!! Iertarea Înseamnă să ne reconstruim persoana În concordanță cu un alt orizont de valori, punând Între paranteze egoismele și infatuările de tot felul, pentru a-l Înțelege și ferici pe celălalt. Iertarea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sau furieri ai regelui maghiar cari ar fi opriți de-a pleca din cauză de boală și răni sau având a păzi carele sau din alte cauze temeinice vor petrece liberi și siguri în Valachia, fără a fi supărați sau vătămați în persoana ori avutul lor. În întreg documentul tratatului Mircea vorbește ca amic și aliat recunoscător, nicidecum ca vasal și partizan, îndatorit la credință; nu-l numește pe rege nicăierea suveran (Dominus meus sau naturalis ), precum se obicinuia aceasta în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai adâncă, toate acestea apar înzelate (gehamischt) înainte-ne prin artistul dramatic. Formele esilate din elementul cel moale al fantaziei în realitate, schimbate într-o esistință sensibilă, ele lucrează asupra-ne cu puterea a chiar realităței, fără de-a ne vătăma însă prin asprimea lor, prin ne-ndurarea lor, ca în viață, ci împărtășind numai mărimea impresiunei cu puterea realităței. În privința impresiunilor nemijlocite nu poate nimeni să se-ntreacă cu artistul dramatic; întru a (dota) înarma atât de precis pe cel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Ținoarea cea mai spirituală esprimată de-un astfel de ton și e degradată și produce în noi simțirea plină de turment că vedem coprinsul însemnat a unei fantazii pline de avânt încredințat unui vas atât [de] grosier, o contrazicere ce vatămă absolut dispozițiunea îndreptată mereu pe pătrunderea coprinsului (fondului) și a formei. Tonul fără timbru poate, prin spiritualitatea accentului, s-o aducă la espresiunea idealului; tonul ordinar însă cu formă si fond să se pa trundă să se confunde (durch drungen
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-ntindeau verzi în aer. Impotența rutinierului e așadar în genere impotența mecanismului, unde [e] vorba de valoarea organismului. Majoritatea reprezintatorilor va aparține firește întotdeuna acestei rele regiuni de mijloc a rutinierului; fericire chiar daca încă nu târăsc cu ei obicinuința ce vatămă pozitiv prin reflectele cele fără coloare a figurilor lor. Din dezvoltare urmează așadar că calitățile rutinierului nu pot fi decât negative Limba teatrului cea obicinuită se esprimă, fără să aibă cunoștință clară despre asta, în modul următor: "El nu strică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
astfel încît să pară că în această unică arătare s-ar fi epuizat o dată pentru totdeuna toată speția. E cu mult mai grea și de-aceea și cu mult mai rară concepțiunea ideală a caracterelor acelora prin cari omul e vătămat în participarea lui cea mai plină de entuziasm pentru eroii celor mai nobile simțăminte umane; a caracterelor acelora formate dintr-o materie mai ordinară și înconjurate de coaja vârtoasă a realității, de cari se sfarmă adesea fără de milă naturele cele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o resimțire tare și agilă a frumuseței, ci și o reprezentare relativă a acesteia, se cere cel puțin expres ca în și pe el să nu se prezinte nimic nefrumos, ba și împrejurul lui să nu fie nimic care să vateme simțul estetic. Întru cât și pentru că estetica vine la aplicare nu numai cu privire la artă, ci tocmai atâta, ba mai mult încă cu privire la frumuseța naturală a vieții și a simțămintelor, vom avea să-ndreptăm privirea noastră asupra culturei în legătura ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
virusurile, bacteriile și rikeții (bacterii care pot trăi în interiorul celulei gazdă, ca virusuri). Toxinele chimice diferă de armele biologice, care conțin germeni patogeni ne-vii și necesită contactul direct cu victima. Există mai multe tipuri de agenți: agenți inhalanți, care vătămează țesutul pulmonar, agenți de sânge care cauzează colapsul organelor vitale, agenți care produc iritații (cunoscuți, de asemenea, ca și vezicanți), care afectează pielea și, cel mai letal agenții care afectează sistemul nervos. Agentul poate infecta victima prin metode variate, incluzând
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
în plata domnului pe omuleț [= moșneagul din pădure], nici că se mai sinchisi de el și-și văzu de drum mai departe. Dar pedeapsa nu întârzie să vină, după ce izbi de câteva ori cu securea în trunchiul unui copac, se vătămă așa de rău la un picior, că trebui să fie dus acasă.” Dimpotrivă, Prâslea îndeplinește ofranda și moșneagul îi indică arborele care trebuie tăiat și la rădăcina căruia se află gâsca de aur (arbore consacrat). Ulterior, Prâslea amplifică ofranda („un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
provoca tutunul prin inhalarea fumului degajat. „Denumirea [plantei] indică acțiunea însăși”, conchide Nicolae Mavrocordat. Domnitorul fanariot descrie în termeni apocaliptici „trăsăturile nocive” ale tutunului și efectele lui malefice nu numai asupra corpului, ci și asupra minții fumătorului : „în timp ce alte [plante] vatămă numai trupurile, asta nimicește și mintea nu mai puțin decât trupul. Arde corpul, și prăpădind umezeala proporționată, face trupul să se usuce și, precum un tiran crunt, îl cosește din viață înainte de vreme. Iar gândul pentru cele frumoase și bune
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
virtutea, vecină cu divinitatea”, dau celor cinci simțuri hrana „legiferată de Natură”. Tutunul însă, „iarba plină de scârbă”, distruge trei dintre simțuri : gustul („prin amă- răciune”), olfacția („prin mirosul rău”) și văzul (prin „întunecimea” provocată de fum). Fumul de tutun „vatămă și ochii în cel mai mare grad prin întunecime”. „Fiind orbi de bună voie, [fumătorii] ajung cu adevărat la necazul dat de pedeapsa care îi așteaptă pe păcătoși în acest caz : căci se crede că aceasta este întunericul. Pe ei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]