27,085 matches
-
literar al Ego.Prozei, preferând metafora aluzivă oximoronului cu tentă imprecatorie ce a atras după sine apelative precum "noua degenerație". Tania Radu se înscrie printre degustătorii interesați de nuanțe: "Prozatorii ieșeni nu s-au topit niciodată cu adevărat în noul val al prozei tinere. Mai degrabă au rezistat pentru a oferi repere la care noua proză să se raporteze. Școala ludic-ironică din care se trag Lucian Dan Teodorovici, Florin Lăzărescu sau Dan Lungu are puternice legături cu spiritul optezecismului ieșean târziu
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
acesteia. Scandalizând o parte a opiniei publice, amuzând o alta și incitând, probabil, anumite spirite, raportarea la celălalt prin dezvăluirea concretă, fizică, în fața acestuia pare a forma un mijloc predilect de exprimare pentru unii autori. Exhibiționismul dezinvolt - supralicitat în primul val al literaturii tinere de după 2000 -, prezintă, pe lângă elementul de deschidere și explorare nestingherită a dimensiunilor tabuistice ale existenței, un pronunțat caracter de îmodă' literară, de filon subteran devenit mainstream și, în consecință, despuiat de interesul îde sertar'. Criticile radicale - atât
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
protagoniștii rândurilor de față. Dacă volume precum cele ale Ioanei Baetica și Ionuț Chiva marșează hotărât pe problematica unui prezent continuu, crepuscular, multe dintre celelalte cărți coboară în trecutul (im)perfect, recuperând istoria din crâmpeie de memorie. Asemenea proze continuă valul început în anii anteriori de cvartetul Cernat-Manolescu-Mitchievici-Stanomir, cărora li se alătură Cezar Paul-Bădescu, Lucian Dan Teodorovici, frații Florian. Este vorba de o privire înapoi ce lasă la o parte mânia acumulată în anii dictaturii și filtrează evenimentele prin sensibilitatea în
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
unei lumi în care nimeni nu (se) comunică. Bobe, Stoica, Bădescu, Florian, Teodorovici, Lungu, Bleoca, Mihuleac scriu o proză a criticii sociale implicite, subtile, a hazului de necaz situațional, a observației fine de psihologie a maselor și individului dus de valul colectiv împotriva curenților propriei voințe. Subiecții experimentului sunt mult mai diversificați, acesta limitându-se doar arareori la simpla explorare a intimității persoanei întîi. Generații, educații și clase sociale se înfățișează la o judecată de acum, întrucât până la apoi e cale
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
Clujť nu e lucru cert, sigur e, însă, faptul că, în 1929, după apariția Laudei somnului, Blaga mărturisea cu satisfacție că Arghezi însuși l-ar fi felicitat și îmbrățișat recitîndu-i din poezia Somn versurile: Ťîn somn sîngele meu ca un val/ se trage din mine/ înapoi în părințiť". Expresia dubitativă avem impresia că e aci de prisos, întrucît Blaga mi-a relatat el însuși, de cîteva ori, scena petrecută la București, la o librărie: "Lui Arghezi i-a plăcut enorm această
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
având o activitate febrila de 15 luni, pictând peste 200 de tablouri. Este perioada în care lumina îi poposește în mai toate tablourile. Poetul român trăiește revelația „luminozității meridionale a regiunii”. Zice Virgil Dumitrescu: „Orchestrații rafinate îmi / scalda sufletul cum valurile mării nisipul. / Fir cu fir aleg din natură - pietricele de rău, / șolzi de păstrăv zglobiu, irizări de pădure. Că un / japonez la marginea apei. Cred că dacă nu m-aș fi / îndeletnicit cu șevaletul, aș fi făcut-o la fel de / potrivit cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
existenței noastre înseamnă, în mare parte, recircuit. Apă mea reziduala e captata, măi la vale, de o institutie, să-i zicem, primăria cutare, (în al carei statut de functionare stă grijă față de om!) primărie care ți-o toarnă din nou, val -vârtej, pe gât că vrea, domnule, parale! În ziua de azi, mai ales de bani, foame mare! Mă întorc la cuvânt. Nu fiți așa de pretențioși, nu despre cel Biblic e vorba, ci de cele de mai sus, „circuit” și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în sânge. țara are nevoie de modele pozitive pentru a spăla spurcăciunea devastatoare cu care a fost impregnata de către comuniștii bolșevici și KGB-ul cu slugile lui. Incompatibil Mareea-și atinge azi plinul alai de cochilii se-adună împinse de val. Îndrăgostit de dresoare, delfinul ar vrea s-o atragă-n străfunduri adânci, diadema de melci sidefii cu iubire să-i așeze pe frunte, păduri de corali, purpura lor dintre stânci perle din scoici pe umerii goi. Ea-l cheamă la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de cuvinte roșii un buchet de trandafiri carnivori care-i devora sânii și buzele l-aud în fiecare seară pe poet e trecut cred de prima tinerețe i-aud pașii urcând spre apartamentul vecin și ușa deschizându-se că un val marin care-i înhață pe amândoi și nu peste multă vreme acoperind hula mării o aud pe femeia agitându-se-n rut strigând cuvinte voluptoase ca si cand un înger și-ar prinde aripile în ușă ruginita a tramvaiului Stau în fața acestei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pământești ale stelei dau de gândit vecinei noastre de palier Cineva demontează în umbră mașinăria fină a viselor noastre că pe un ceasornic cumpărat de la târgul de vechituri într-o vară Ce ne mai pregătește oare melancolia ta Doamne cu valurile ei negre putrezind ușa de la intrare Ce ne pregătește negresa acesta săpunindu-ne de zor în leșia întunecată că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
brazi lumină curge că o vioară pe o lespede lângă o aprindere flacăra dorului vine retezat suind sunetul corzii într-un gol din univers între cer și cuvânt melodia ruptă vioarei se înalță în zborul cioplit coloană-fără-de-sfârșit urcând așezarea în val răsturnat între cer și cuvânt verbul se înviorează lângă o pădure de fluturi arde în cântec parfum fonturi pe apă fonturi în vânt dacă le citim e superlativ arde în cântec parfum oval aflai și golul este o formă cineva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
bătrân de-atâta timp. iubito, numai noi mai suntem tineri și auzim un bocet din Olimp când bate toaca-n zi de Sfânta-Vineri. pe poză lumii pașii nu s-au șters, nici visele ce le-am urzit integre. pe fiecare val am pus un vers în panoplia Mării mele Negre. acolo, pe la TUZLA, e un plop care veghează casa mea - furată și ploile bat reci și-n ori ce strop se-aude vocea mamei, preacurata. femeie, ni s-au dus părinții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
zburat hulubii către maluri prin panoplia timpului prea stors a fost de fapt și prima grea trădare că mesagerii...nu s-au mai întors și am rămas pe arca de-o vecie, bătuți și duși și-ntorși de-un veșnic val. debusolați de-atâtea echinoxuri noi niciodată n-am ajuns la mal. mumificat stă-n prora - căpitanul. din pipa lui nu mai duhnește fum. ne înmulțim incestuoși, ca melcii iar pe cei morți îi devoram, pe drum. cred c-a ajuns
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
că sunt pe lume inimi mult mai neînduplecate decât iubirea, dar măruntaiele zării murirea îmi urlă, nesătula de rătăcirea fără sfârșit. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume Învrăjbiri martirizate mai mult decat iubirea, dar perechi de valuri izbesc fără cruțare oglinzile cerului durut în rugăciune. Aș fi vrut să-și spun că sunt pe lume înjunghieri mult mai închipuite decât temnița fericirii poetului însingurat monstru zămislit în pântecul cerului. Aș fi vrut să-ți spun că sunt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în sticle cu arome artificiale, pe care gustul bătrânului nu apucase a le deprinde. Mai aducea însă și cuie, si lame de coasă și sticle de lampă, era un fel de luntre naufragiata între două lumi perisabile, căutând salvarea între valul câștigului și cel al milei creștine. La auzul motorului, mâinile bătrânului tresăriseră și se strânse mai tare pe scândurile gardului ridicându-i trupul firav într-o zvâcnire scurtă. Ochii iscodiră drumul ascuns de coroanele verzi ale copacilor. Preț de câteva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
femeii tinere care-i caută calea prin ascunzișurile răcoroase ale umbrarelor. Căzu apoi cu picioarele pe pământ, doar mâinile nu-și conteniră răstignirea pe mângâierea blândă a lemnului. O ceață verzuie lăptoasa porni a se ridică din vale, ca un val uriaș cu mai multe trepte asemeni fântânilor arteziene, pe care bătrânul nu le văzuse niciodată, dar le vedea acum minunându-se de forță aceea necunoscută care urcă spre înălțimi fuiorului de fum gata să-l cuprindă că un râu ridicat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
voia plutirii. Se temea la început, cum să plutească trupul lui care nu se desprinse niciodată de pământ, se temea că ar să cadă și să se zdrobească de singurul loc sigur pe care-l cunoștea. Îndemnul se multiplică în valurile de ceață, se simți aproape luate pe sus de voință vocilor și fără să simtă pași în aer după care o bucurie necunoscută îl cuprinse, era una cu ceață care-și continuă mersul purtându-l în plutire până când n-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
furtunile de slove, Iar în somnul lor, matrozii Trec prin sabie irozii. Un poet în cart de câine Duce navă către mâine, Cu tăișul cârmei crapă Noaptea coborâtă-n apă, Adunând stelele-n turme, Bacii pier fără de urme, Cade-n val Calea Lactee, Născând pe-Afrodita zeie! Poezii Dora Groza REFUZUL LUI ICAR Semănate-n primăveri, Zilele răsar din ieri, Ofilite-acum dau vama Timpului care le cheamă. Ielele-ntr-un dans frivol Trec prin cimitirul gol, Îngeri triști stau pe aproape Cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
reconfigurare de care vorbește Ricoeur și pe care o tot am eu în vedere. Primul pas în această direcție este compatibilitatea lui Puiu cu frații Dardenne, pe care au observat-o numeroși critici de film, compatibilitate care îl plasează pe valul cinematografiei europene, fără a-i diminua originalitatea. Specialiști cîtă frunză, cîtă iarbă, împărtășesc aceeași linie a raționamentului: pornesc de la aparentele dezavantaje ale filmului (lungimea, povestea, modul de filmare manual relativ obositor pentru spectator) pentru ca apoi să relateze cît de bine
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
nevaloroase), ci pentru huliganism, pentru nerespectarea unor reguli elementare ale conviețuirii civilizate. Din nefericire, unii scriitori maturi îi curtează (din oportunism sau lașitate) pe acești tineri prost-crescuți, fără să prevadă că până la urmă vor avea de suferit și ei din cauza valului de obrăznicie în continuă creștere. Încerc câteodată să înțeleg cum anume s-a ajuns aici și fac diverse presupuneri. Mi-i imaginez pe tinerii care "sar la beregată" (cum se descriu ei înșiși, cu mândrie), exersându-și, încă din anii
A lovi cu pumnul în tabla de șah by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10567_a_11892]
-
Era Desperado, din care voi alege pentru această demonstrație doar un singur aspect. E vorba de migrarea romanului din starea de acceptare a convenției în starea de "inovație", adică contestarea convenției cu orice preț, în trans-roman. Autorii Desperado - sunt câteva valuri, câteva generații deja - se nasc cu conștiința că dărâmarea convenției este un dat. Ei nu demolează, nu sfidează. Pentru ei schimbarea convenției e o necesitate firească, la fel ca spălatul pe dinți. Autorul Desperado nu dorește să facă tabula rasa
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
Constanța Buzea Minerva CHIRA Motto: "Duș subacval-/ purificare pentru a fi încoronată/ la Thirassia/ de toate planetele din ochii tăi/ când cazi urcând/ pe cerul din mare/ regina unui amurg de val" (M.C.) Poetă de când se știe, dar trăiește la Negreni în singurătatea bolii sale necruțătoare, în pauzele căreia ne trimite versuri și vești. Este membră a Uniunii scriitorilor, dar trăiește la Negreni, județul Cluj, așadar atât de departe, ca încercările de
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
ușa după mine Ramuri s-au semnat indescifrabil Nimic nu se poate din ce vreau Eufratul înzăpezit conturează hărțile ținuturilor de coșmar Speriat sufletul se îndepărtează ca pentru totdeauna Din fiecare evadare se întoarce stîngaci, cu teamă parcă ar fi valul auros în rotiri din jurul unei turle închipuite Aude izbiturile cozilor - tigrii țîșnesc din mine apoi se-ntorc asupra mea anulînd cercurile iscate de tine Se cutremură ca în fața unei nebunii Revărsări de fiere - potecile greu accesibile Nu faci diferența între
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
apropiat pe bani publici. Ideea că Vladimir Tismăneanu și comisia lui ar putea lua caimacul, lăsînd fără obiect al concluziilor institute și instituții care de ani de zile se căznesc să dea de cap meandrelor comunismului autohton, a stîrnit, cred, valul de atacuri împotriva profesorului. Firește că în această poveste au dreptate și cei care se miră că pentru condamnarea comunismului a fost nevoie de înființarea unei comisii. Dar, pe de altă parte, eforturile de a demola această comisie și, mai
Atacuri nedrepte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10629_a_11954]
-
având o activitate febrila de 15 luni, pictând peste 200 de tablouri. Este perioada în care lumina îi poposește în mai toate tablourile. Poetul român trăiește revelația „luminozității meridionale a regiunii”. Zice Virgil Dumitrescu: „Orchestrații rafinate îmi / scalda sufletul cum valurile mării nisipul. / Fir cu fir aleg din natură - pietricele de rău, / șolzi de păstrăv zglobiu, irizări de pădure. Că un / japonez la marginea apei. Cred că dacă nu m-aș fi / îndeletnicit cu șevaletul, aș fi făcut-o la fel de / potrivit cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]