1,108 matches
-
este folosită numai acasă. Neavând școli nu au scriere în limba națională. Cea mai veche mențiune despre existența lor este denumirea începând cu anul 1614 a satului Olah. În 1650 a fost emisă o ordonanță cu caracter administrativ adresată coloniștilor valahi. Un alt document din 1667 se referă la îndatoririle militare iar în 1768 un act juridic precizează drepturile și datoriile locuitorilor croato-valahi. Morlacii Etnonimul morlaci dealtfel întâlnit frecvent în menționarea valahilor din Bosnia, Herțegovina, Muntenegru și Dalmația este foarte controversat
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
aserviți prin forța armelor, a legilor discriminatorii sau exclusivismului confesional, segregare, marginalizare, descurajare, umilire. Scutul supraviețuirii vlahilor care se mai găsesc în zonele menționate rămâne conștiința fiecăruia, cea colectivă și dovezile trecutului. Acesta ar fi mesajul pentru prezent a vestigiilor valahe din Balcani acoperite de vreme și uitare. 10.01. La Academia Română a fost evocată amintirea prof. univ. dr. D- tru Cărăușu, distins cercetător în domeniul științelor biologice, membru fondator al Organizației „Cercetașii Naturii” (1987). 23.01 La Anticariatul prof. Grumăzescu
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
organizații neguvernamentale, membri ai parlamentului, purtători de cuvânt ai Uniunilor minorităților din România. Considerăm Casa Noastră forma potrivită pentru etapa actuală de susținere a politicii europene față de minorități. Primiți Domnule Președinte asigurarea distinsei noastre considerațiuni. CAPITOLUL XII 2000 Îndepărtate urme valahe Românii din Morava și zonele învecinate Una dintre primele lucrări românești etnografice privind existența unei populații de origine romanică în regiunea Moravă o datorăm lui Th. Burada autorul studiului făcut în zonă și publicat în anul 1894 în Arhiva Societății
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de origine romanică se învecinează cu Bohemia la Vest, la sud cu Austria, la nord cu Silezia și la est cu Slovacia având la data studiului 2.151.619 locuitori dintre care 300.000 germani, 150.000 cetățeni de origine valahă și majoritatea slavă. Unele elemente social culturale sunt definitorii pentru stabilirea originei valahe la populația din regiunea Morava și zonele transfrontaliere învecinate. Aceste elemente cu trecut romanic se află pe un areal de 26.080 kmp, sunt complet slavizate dar
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
la nord cu Silezia și la est cu Slovacia având la data studiului 2.151.619 locuitori dintre care 300.000 germani, 150.000 cetățeni de origine valahă și majoritatea slavă. Unele elemente social culturale sunt definitorii pentru stabilirea originei valahe la populația din regiunea Morava și zonele transfrontaliere învecinate. Aceste elemente cu trecut romanic se află pe un areal de 26.080 kmp, sunt complet slavizate dar păstrează conștiința etnicității și apartenența la un anumit spațiu geografic recunoscut dealtfel de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
De remarcat bogatul material documentar acumulat în biblioteci, muzee, expoziții, monografii, colecții, simpozioane datorate în cea mai mare parte instituțiilor academice și intelectualilor din zonă. Cercetarea românească este mai restrânsă. Numiri de munți, localități, păduri se identifică cu termenul de valah ecou al unui trecut când valahii erau populație distinctă. Vocabularul în special cel ce se referă la oierit, unelte agricole, articole de îmbrăcăminte conține cuvinte românești adesea arhaice, unele de circulație în zona Macedoniei, Bosniei, Herțegovinei. Arhitectura caselor, acoperișul, prispa
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cele mai frumoase si mai bine păstrate reședințe ale lui Constantin Brancoveanu. Despre Mogoșoaia s-a vorbit mult, s-au scris sute de pagini. Iată ce spunea arhitectul G.M. Cantacuzino despre reședința domnească de langă București: „Așezat pe acest șes valah care a fost de atatea ori pustiit de războaie, În vecinatatea acestei capitale care s-a dezvoltat organic, Mogoșoaia și-a trăit istoria nu fără drame, nu fără Întreruperi, dar totuși pe linia unei perfecăionari. Mogoșoaia nu este numai Înfățișarea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
tensiunea momentului (primii ani după al doilea război mondial), ca și unele siluete. Oprindu-se și la alte medii, precum în Anotimpurile unei țigănci (2003), experimentând câteva formule narative, Z. conturează în cele douăzeci de povestiri din Epihia în stil valah (2003) imaginea unei Americi neconvenționale, „mărturisind” despre „desțărare” și despre experiențe dure sau grotești. SCRIERI: Întâmplări din viață și din sport (în colaborare), București, 1958; Cal bătrân cu chingă roșie, București, 1974; Pământul, marea, cerul și oamenii, București, 1974; Semnul
ZAHARIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
oamenii, București, 1974; Semnul delfinului, București, 1976; Ademenirea, Cluj-Napoca, 1983; Casa cu ochii scoși, I-II, Cluj-Napoca, 1993-1994; Muntele de foc, Cluj-Napoca, 1993; Celor morți fără lumină, Cluj-Napoca, 1994; Anotimpurile unei țigănci, pref. Dinu Bălan, Lugoj, 2003; Epihia în stil valah, postfață Dinu Bălan, Lugoj, 2003. Repere bibliografice: Mihai Minculescu, „Cal bătrân cu chingă roșie”, RL, 1975, 5; Constantin Zărnescu, „Cal bătrân cu chingă roșie”, TR, 1976, 1; Valentin F. Mihăescu, Oameni și ape, LCF, 1976, 41; Ion Arieșanu, Ochiul plin
ZAHARIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
fricative sonore v și alta pentru a menține această ascendență necesară emiterii vocalei e. E vorba de un efort susținut, care a fost înlăturat de puterea de atracție a vocalei pline a, care impune, prin alunecare, aceeași formă, rezultând cuvântul valah, întrucât pronunția grupului va din lexemul valah destinde mușchii, se renunță la contracția amintită, efortul reducându-se la unul minim posibil; gura rămâne deschisă și intervenția consoanei lichide l este aproape anulată, ca efort emitent. Legătura dintre grupul va și
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
menține această ascendență necesară emiterii vocalei e. E vorba de un efort susținut, care a fost înlăturat de puterea de atracție a vocalei pline a, care impune, prin alunecare, aceeași formă, rezultând cuvântul valah, întrucât pronunția grupului va din lexemul valah destinde mușchii, se renunță la contracția amintită, efortul reducându-se la unul minim posibil; gura rămâne deschisă și intervenția consoanei lichide l este aproape anulată, ca efort emitent. Legătura dintre grupul va și la din eponimul în discuție valah se
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
lexemul valah destinde mușchii, se renunță la contracția amintită, efortul reducându-se la unul minim posibil; gura rămâne deschisă și intervenția consoanei lichide l este aproape anulată, ca efort emitent. Legătura dintre grupul va și la din eponimul în discuție valah se face cu ușurință, căci acest l se pronunță prin alunecare pe aceeași emitere deschisă de primul a, spre cel de-al doilea a. 4. Un fapt foarte des întâlnit în limba dacoromână este acela de a nu mai rosti
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
și nici alții n-o mai recunosc, fie din orgoliu, fie din alte interese. În timp, străinii au făcut totul ca să se piardă din conștiința umanității, cine sunt valahii, însă extraordinara varietate de denumiri, relativ apropiate date de acești străini valahilor, este dovada vechimii lor ca popor, dar și a rolului lor civilizator în istorie. (vezi N.Densusianu - Dacia Preistorică; flaci - blaci - belaci - belce - feaci - placi - felahi; mai recent vlahi - valahi - kara-iflachi - olacz etc.) Ne vom opri doar la câteva exemple
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
eponimului pronunțat de ei vlahi, e vorba și de adoptarea unei forme fonetice scurtate, ce s-a impus apoi și în cancelariile din țările românești medievale, în care se scriau actele în limba slavonă. Eliminarea primei vocale a din termenul valah s-a făcut prin atracție vocalică eliminând o emisie în timp a cuvântului, dispărând prima vocale a, care este compensată de impunerea accentuării celei de a doua vocale a, ceea ce asigură o anume ritmicitate și valoare fonetică simetrică, fiind în
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
iar limba lor “gallicus sermo”, era ca limbă considerată ca rustica romana (www.dacii.ro - Limba pelasgică). Având în vedere că s-a demonstrat că valahii sunt urmașii direcți și continuatorii pelasgilor, păstrându-le chiar numele (vezi evoluția pelasgi-pelahi- velahi - valah i- după aceleași legi universal valabile, dezbătute în tot parcursul demersului nostru), putem conchide că protodaca sau pelasga este aceeași limbă cu latina prisca, adică limba strămoșilor comuni și ai dacilor și ai romanilor și nu numai. Rămâne să fim
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
nurii vreunei crudități sexuale, ofertă ce nu poate fi refuzată nici - sau mai ales - de-un Mick Jagger. A cărui personalitate de excepție a salvat un eveniment ce putea să devină al doilea Altamont, în organizarea uteciștilor pereni ai plaiurilor valahe... VERBA WOLANd Perfecțiunea Ruxandra CESEREANU Puține lucruri desăvârșite am văzut pe lumea aceasta: dar unul dintre ele este, cu siguranță Ăjur), eseul cinematografic semnat de Gregory Colbert și intitulat Ashes and Snow. Gregory Colbert a inițiat și o expoziție numită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
nevoie mare, căci este cel mai bun, cel mai performant și scump stilou pe care l-am avut vreodată. Vai de firma Parker dacă până și eu am ajuns să scriu cu produsele fabricate de ea (și unde?) în provincia valahă, plină de gropi și de oameni îmbrăcați în haine puturoase (am fost întrerupt de o astfel de doamnă care căuta nu știu ce act de naștere spre a-i fi apostilat) de la mâna a doua, a treia sau a patra. Unde este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
de ploaie din maxi-taxi; - mă stresează radioul, ideea de FM pentru toată lumea, idee atât de previzibilă și de perisabilă; - imobilitatea mea îmbinată cu naveta care însă ar trebui să-mi dea sentimentul de mobilitate; ei bine, nu o face... - birocrația valahă care ar dori să se transforme într-o neaoșă eurobirocrație; - integrarea la nivel declarativ (țara se va schimba în profunzime numai prin ea însăși; miliardele de euro ce vor veni condiționat sunt chiar și ele prea puține pentru a asfalta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
s-au delocalizat uzinele. Tragi o dată și tot ție îți vine praștia în nas... Mirel 23 decembrie 2005 În primul rând abrevierea ,,Dr.“, pe care am scris-o în fața numelui tău pe cartea poștală nu este una ironică, cinică, batjocoritoare, valahă. Dimpotrivă. Mai-mai că mi-ar veni să scriu ,,Dr. afară-în-spațiul-francofon-știți voi imbecili care cumpărați doctorate pe o mie-două de coco - știți voi dragi șpăgari academici, artileriști ai tranziției (dacă dau tunuri?) cât de greu se obține un amărât de masterat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
chiar și două crăciunțe în mini, alergându-se de cu zor. Cred că în viitor, la grădiniță, nu va mai veni Moșul, ci doar o crăciuniță în mini și cu un decolteu atractiv. Mă enervează mult belfastizarea orașelor și satelor valahe. Am avut noroc acum două zile când o artificie, calibru mijlociu, a explodat în aer la vreo trei metri de mine. Enervant de neplăcut. Plictistoare sunt veșnicele colinde ale lui Hrușcă, dar și vocea zaharisită a unui tip care se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Câte nu s-ar putea scrie despre această administrație românească! Chiar acum, cea de la registratură nu a vrut să-mi trimită două scrisori oficiale, pentru că nu aveam un număr... Mă întreb dacă s-a scris vreun tratat despre viziunea administrației valahe în opera lui I.L. Caragiale, corozivul tip născut pe aici, prin Haimanale. Codruț 20 ianuarie, 2006 Îți scriu la lumina unei lumânări, atent să nu-mi pârlesc sprâncenele stufoase de cuman (un reflex pe care îl credeam pierdut, o dată cu 1989
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
fără voie... Mirel 22 ianuarie 2006 În ultimele două-trei zile, mi-am dat seama când disprețul meu pentru ro. va descrește/scădea, când voi începe (eu, în mod personal) să mă împac cu România sau mai degrabă cu sistemul politico-administrativ valah: atunci când va exista justiție în țara asta. Știu că problema unei justiții eficace nu a fost rezolvată niciodată în România, în mod satisfăcător, dar poate că tocmai din această cauză aderarea și presiunea de la Bruxelles și Strasbourg să determine „implementarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
ăsta de chiftea mă va scoate afară din birou. Un alt coleg de muncă are simpaticul obicei de a desface pe la amiază o conservă de pește, acompaniată de o gustoasă ceapă roșie. Mă enervează disprețul pe care-l exprimă administrația valahă față de masa de prânz. Pâine, chiftele, pește, toate așezate animalic pe tastaură, la botul internetului... Codruț 21 februarie 2006 Cred că am mai scris despre brutalitatea valahilor nemanierați, bădărani, adevărați urmași ai strămoșilor ciobani, care hălăduiau prin Carpați, în timp ce ceilalți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
sindromul aterizării. P.S. Mi-a plăcut faza cu colegul - ceapă roșie, ce îmbucă neaoș la birou. Vivat UE! Mirel 27 februarie 2006 Știind că ești plecat la mare distanță și că nu ai avut ocazia să urmărești acest eveniment mediatic valah (dacă ai fi fost în Bucarest tot nu l-ai fi urmărit), mă voi referi la el pe această jumătate de coală A4. Preselecția valahă a Eurovision 06. „Cine ne va reprezenta la Atena“ (după cum ne-au bombardat prezentatorii evenimentului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
plecat la mare distanță și că nu ai avut ocazia să urmărești acest eveniment mediatic valah (dacă ai fi fost în Bucarest tot nu l-ai fi urmărit), mă voi referi la el pe această jumătate de coală A4. Preselecția valahă a Eurovision 06. „Cine ne va reprezenta la Atena“ (după cum ne-au bombardat prezentatorii evenimentului). M-am și enervat pentru prima oară. De ce se folosește constant această formă a verbului, la persoana I plural? De ce sunt întotdeauna fotbaliștii noștri care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]