883 matches
-
Aurel Podaru. Florilegiul liric este în ton cu ceea ce știau lectorii din volumul, "Lilioară", apărut în seria "Restituiri". Cred că era mai bine să se fi adăugat și alte poezii care să-l reprezinte pe evocatorul trecutului istoric transilvan (Vlădicul valah, Balada lui Gheorghe Șincai, cântărețul Mării Uniri și evocatorul dramei naționale din 1940 și, neapărat, pagini din traducerile sale din lirica latină și maghiară. Unul dintre autori vorbește de o traducere în manuscris a poemului Ianos Viteazul de Petăfi Sandor
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
galbeni, iar pe cap un calpac, ca un borcan mare cu gura în jos, având partea de sus marcată printr-un petec de postav roșu, ce-i „arată“ treapta socială și gradul în administrație. La începutul secolului al XIX-lea, valahii nu se deosebeau de orientali „decât prin calpac, un fel de pălărie lățită în partea de sus“. Dar influențele apusene încep să se regăsească tot mai mult în sânul societății „bune“ de la Iași și București. Prin 1843-1846, la soarelele date
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
de "apărare" națională: "A fost o mare iluzie aceea că după 1965 instituțiile culturale vor fi reorientate și scăpate de balastul lor nefast, adică de un personal adesea incompetent și nechemat, dar care își îndeplinea funcția de a bloca accesul valahilor în instituțiile culturale centrale. Sub Ceaușescu s-a început și s-a relizat pînă la un punct purificarea ministerelor militare de alogeni, de moscoviți, de agenți ai unor interese străine. Celelalte instituții ale aparatului de stat au trăit doar trecător
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
cauționeze crima politică și restul? Dl. Necula încheie deplîngînd faptul că mulți din generația cu pricina nu s-au putut realiza (ca Eliade ori Cioran), fiindcă, rămași în țară, au ajuns în închisorile comuniste: "Dar, poate acesta este paradoxul neamului valah - să nu te poți realiza decît afară din cuib..." Trebuie să recunosc că echivocul e, venind vorba de cuib, maxim.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15509_a_16834]
-
voi, oropsiți ai vieții” ...și ai destinului impus de alții, mereu de alții...și nu mai...“vegetați blandianic”! Altfel...ia ascultați ce scrie autorul, pe Coperta a IV-a: “...addig kell utni az olahot a mig văr csepeg csontjabal...” (ADICĂ): “...valahul trebuie atâta bătut, pana îi curge sânge din ciolan...”. Mda. Chiar așa! De AICI încolo (dacă nu vom fi atenți) va începe, prin Tragedia Uitării - TRAGEDIA NEAMULUI ȘI A OMENIRII - ...CĂLÂII LUMII (MEREU...” RE-NĂSCUȚI”!) ABIA AȘTEAPTĂ!!!. 1. Dan Sandu, Amintiri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
voi, oropsiți ai vieții” ...și ai destinului impus de alții, mereu de alții...și nu mai...“vegetați blandianic”! Altfel...ia ascultați ce scrie autorul, pe Coperta a IV-a: “...addig kell utni az olahot a mig văr csepeg csontjabal...” (ADICĂ): “...valahul trebuie atâta bătut, pana îi curge sânge din ciolan...”. Mda. Chiar așa! De AICI încolo (dacă nu vom fi atenți) va începe, prin Tragedia Uitării - TRAGEDIA NEAMULUI ȘI A OMENIRII - ...CĂLÂII LUMII (MEREU...” RE-NĂSCUȚI”!) ABIA AȘTEAPTĂ!!!. 1. Dan Sandu, Amintiri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
paginile 95 și 96), Ion Pachia-Tatomirescu publică un ciclu de zece epigrame (cea dedicată epigramiștilor olteni fiind în două variante), circumscriind bogatei arii tematice a epigramisticii sale: (1) adevăruri trecute de istorii maghiare / române sub tăcere («Ioana, fiica „ducelui“ / „regelui“ valah, Menumorut de Pannonia [Dacia de Vest], s-a căsătorit cu Zultes, fiul „ducelui“ / „regelui“ maghiar, Arpad - [„Cronici diverse“]: Eterni, majestuoși, sub cerul-scut, / stau cuscrii Arpad și Menumorut, / zicând: „Ce bine-am dus-o-n vremea noastră, / când tu îmi dai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
versuri ale poeziei respective - șuieră o cvadrigă pe câmpia / secundelor mele. [...] / aleargă-n afară, aleargă-n afară / și nu se mai văd.; umorul fin provine din „discrepanța“ angajată - prin titlu - între latinescul „quadrigă“, din care, într-adevăr, a rezultat apelativul valah, „cotigă“, dar și din substituirea „quadrigii“ de către „locomotiva cu aburi“: șuieră o locomotivă cu aburi pe câmpia / secolelor mele. / Are mai mulți cai, are doi luptători. Unul e cu ochii-n flăcări și-n cărbuni, altul / - ca Făt-Frumos - cu ochii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
culturii române, pentru că această lucrare de referință „exclude atât vanitățile și rătăcirile localismului orb, cât și cosmopolitismul arogant și represiv față de miturile spiritualității naționale” (Eugen Simion). Carmen Doreal Se dovedește a fi imperios-cunoscută Europei sinonimia totală, de noblețe, pelasg / pelasgi > valah / valahi (sau vlah / vlahi, bolohovean / bolohoveni, olah / olahi, vlas / vlasi, bănățean / bănățeni, maramureșean / maramureșeni, ardelean / ardeleni, moldovean / moldoveni etc.) - români (dacoromâni). Evidențiata sinonimie de noblețe de mai sus se datorează unei impresionante realități lingvistice și istorice din tot spațiul Pelasgo-Daciei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
române, pentru că această lucrare de referință „exclude atât vanitățile și rătăcirile localismului orb, cât și cosmopolitismul arogant și represiv față de miturile spiritualității naționale” (Eugen Simion). Carmen Doreal Se dovedește a fi imperios-cunoscută Europei sinonimia totală, de noblețe, pelasg / pelasgi > valah / valahi (sau vlah / vlahi, bolohovean / bolohoveni, olah / olahi, vlas / vlasi, bănățean / bănățeni, maramureșean / maramureșeni, ardelean / ardeleni, moldovean / moldoveni etc.) - români (dacoromâni). Evidențiata sinonimie de noblețe de mai sus se datorează unei impresionante realități lingvistice și istorice din tot spațiul Pelasgo-Daciei îngemănat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ardelean / ardeleni, moldovean / moldoveni etc.) - români (dacoromâni). Evidențiata sinonimie de noblețe de mai sus se datorează unei impresionante realități lingvistice și istorice din tot spațiul Pelasgo-Daciei îngemănat (după Reforma Zalmoxianismului din orizontul anului 1600 î. H.) cu spațiul Pelasgo-Thraciei, întrucât, valahii contemporani (atât cei nord-dunăreni cât și cei sud-dunăreni) sunt urmașii pelasgilor; etnonimul pelasg / pelasgi, în lucrarea multimilenară a legilor lingvistice, a devenit contemporanul valah (vlah) / valahi (vlahi), fapt demonstrat în studiile / lucrările din ultimele decenii, astfel: în etnonimul Pelasg - care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
îngemănat (după Reforma Zalmoxianismului din orizontul anului 1600 î. H.) cu spațiul Pelasgo-Thraciei, întrucât, valahii contemporani (atât cei nord-dunăreni cât și cei sud-dunăreni) sunt urmașii pelasgilor; etnonimul pelasg / pelasgi, în lucrarea multimilenară a legilor lingvistice, a devenit contemporanul valah (vlah) / valahi (vlahi), fapt demonstrat în studiile / lucrările din ultimele decenii, astfel: în etnonimul Pelasg - care a evoluat în contemporanul Valah / Vlah, desemnând: „cei mai vechi și cei mai înțelepți oameni albi ai pământului (Europei)“ - se evidențiază, în petrecerea mileniilor, următoarea lucrare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Valachorum regi [...] Blaciae provinciis constituti...»; din Blac / Balac, prin sufixare cu -an și apoi cu -ic / -ică, a rezultat: Balcan / Balcanică, însemnând „ceea ce este pelasgo-daco-thrac / valahic, sau dacoromânesc / românesc“. Din Istoriile lui Herodot (supra), se relevă faptul că Pelasgii / Vlahii (Valahii) - adică Dacoromânii / Românii - sunt cei mai vechi locuitori ai Europei, de dinaintea Elenilor / Grecilor, că sunt Thracii Peninsulei Balcanice, Italice etc. Toponimul Pelasgia > Belachia / Blachia (în documentele evmezice: La Grande Blaquie - Blachia Mare; la cronicarul Imperiului Latin, Geoffroy de Villehardouin, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Vlahilor“, adică țara Dacoromânilor / Românilor, cea mai veche țară a Europei, întinsă de la Alpi la Don și Marea Getică / Neagră, și de dincolo de Carpații Nordici până la Marea Mediterană (Marea Thracică / Egee). Toponimul Peninsula Balacanică își lămurește semnificatul dintâi în „peninsula Pelasgo-Daco-Thracilor / Valahilor, adică a Dacoromânilor / Românilor“; oronimul Munții Balcani, desemnează, firește, „munții Pelasgo Daco-Thracilor / Valahilor, adică ai Dacoromânilor / Românilor“». Până către mijlocul secolului al XX-lea a existat o conștiință națională a Valahimii (Dacoromânității), atât la nordul cât și la sudul Dunării
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Alpi la Don și Marea Getică / Neagră, și de dincolo de Carpații Nordici până la Marea Mediterană (Marea Thracică / Egee). Toponimul Peninsula Balacanică își lămurește semnificatul dintâi în „peninsula Pelasgo-Daco-Thracilor / Valahilor, adică a Dacoromânilor / Românilor“; oronimul Munții Balcani, desemnează, firește, „munții Pelasgo Daco-Thracilor / Valahilor, adică ai Dacoromânilor / Românilor“». Până către mijlocul secolului al XX-lea a existat o conștiință națională a Valahimii (Dacoromânității), atât la nordul cât și la sudul Dunării - sacrul fluviu ce brăzda Dacia lui Burebista / Regalian; apoi, aceasta a fost dinamitată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
conștiințe naționale valahice, doar două exemple: în 1780, doi reprezentanți ai iluministei școli Ardelene, Gh. șincai și Samuil Micu, elaborează și tipăresc Elementa linguae daco-romanae sive valachicae / Elemente de limbă dacoromână sau valahică, titlu din care se vede clar sinonimia Valah - Dacoromân / Român (la nordul Dunării, în Transilvania, nu numai la sudul Dunării, cum zic, în 1958, lexicologii staliniști / proletcultiști, în Dicționarul limbii române moderne); în ianuarie 1840, spre a pregăti re-Unirea valahilor din Moldova și Muntenia sub numele antic al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
valahică, titlu din care se vede clar sinonimia Valah - Dacoromân / Român (la nordul Dunării, în Transilvania, nu numai la sudul Dunării, cum zic, în 1958, lexicologii staliniști / proletcultiști, în Dicționarul limbii române moderne); în ianuarie 1840, spre a pregăti re-Unirea valahilor din Moldova și Muntenia sub numele antic al țării, cel de Dacia, Mihail Kogălniceanu editează revista Dacia literară. Dar imperiile acelui anotimp n-au permis așa-ceva. N-au permis nici denumirea statului nostru cu sintagma Principatele Unite ale Valahilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
valahilor din Moldova și Muntenia sub numele antic al țării, cel de Dacia, Mihail Kogălniceanu editează revista Dacia literară. Dar imperiile acelui anotimp n-au permis așa-ceva. N-au permis nici denumirea statului nostru cu sintagma Principatele Unite ale Valahilor, ci numai pe cel de România, nume ce, în ultimele trei decenii (prin prescurtările „internaționale“, ori prin „derivatele“, „compusele“ sale), are - pe nenumărate căi mass-media - semantismul „deturnat“ sistematic, spre a se crea „confuzia“ între țigani / rromi și români. Azi, mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
renunțându-se la numele de România, impus de imperiile moderne / contemporane... (cf. Ion Pachia-Tatomirescu, Istoria religiilor, I, Din paleolitic / neolitic până în mitologia pelasgo-daco-thracică - sau valahică / dacoromână, Timișoara, Editura Aethicus, 2001, p. 122 sq. / Etnonimul Pelasg > Belag / Belac - Balac - > Blac / Vlah - Valah -, imensa țară Pelasgia > Valahia, divizarea Pelasgilor >Valahilor, a Pelasgiei / Valahiei Mari, după Reforma Zalmoxianismului - din orizontul anului 1600 î. H. - în Dacia / Pelasgo-Dacia și Thracia / Pelasgo-Thracia, problema Conștiinței Naționale a Pelasgimii / Valahimii, de la Imperiul Roman, la Imperiile moderne - Otoman / Turc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de imperiile moderne / contemporane... (cf. Ion Pachia-Tatomirescu, Istoria religiilor, I, Din paleolitic / neolitic până în mitologia pelasgo-daco-thracică - sau valahică / dacoromână, Timișoara, Editura Aethicus, 2001, p. 122 sq. / Etnonimul Pelasg > Belag / Belac - Balac - > Blac / Vlah - Valah -, imensa țară Pelasgia > Valahia, divizarea Pelasgilor >Valahilor, a Pelasgiei / Valahiei Mari, după Reforma Zalmoxianismului - din orizontul anului 1600 î. H. - în Dacia / Pelasgo-Dacia și Thracia / Pelasgo-Thracia, problema Conștiinței Naționale a Pelasgimii / Valahimii, de la Imperiul Roman, la Imperiile moderne - Otoman / Turc, Habsburgic / Austro-Ungar, țarist / Rus - și contemporane - Imperiul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
studiilor făcute cu privire la apartenența noastră la gruparea valahă. Extraordinar de bine documentat, pe parcursul a 197 de pagini, ni se prezintă o valoroasă cer cetare în domeniul glotologiei evolutive. Abordarea de către autor a unui mod diferit de citire a termenilor străvechi „VALAH” și a variantelor sale, relevă un adevăr fundamental: originea comună a popoarelor tracice de limbă română cu cea a popoarelor semitice. Autorul ne mai atenționează în prefața cărții că: „Sfera lingvistică atotcuprinzătoare a acestor elemente lexicale nu ne mai permite
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Sinai, în preajma mănăstirii „Sfânta Ecaterina” a căror origine este destul de controversată? Aceștia au trăsături diferite de ceilalți arabi, ba chiar și cuvinte aparte în dialectul lor. Geabelii afirmă că sunt de origine română și se trag din VLAHI! (Aurora Pețan, Valahii de pe muntele Sinai: legendă sau adevăr pierdut?, Revista electronică AGERO, aprilie 2006). Poate la originea cuvântului „geabel” stă o sintagmă, formată din gea+blah=geablah, unde prin ușoare schimbări de pronunție, aproape neobservate pe parcursul timpului, prin înmuiere, se ajunge la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
voi, oropsiți ai vieții” ...și ai destinului impus de alții, mereu de alții...și nu mai...“vegetați blandianic”! Altfel...ia ascultați ce scrie autorul, pe Coperta a IV-a: “...addig kell utni az olahot a mig văr csepeg csontjabal...” (ADICĂ): “...valahul trebuie atâta bătut, pana îi curge sânge din ciolan...”. Mda. Chiar așa! De AICI încolo (dacă nu vom fi atenți) va începe, prin Tragedia Uitării - TRAGEDIA NEAMULUI ȘI A OMENIRII - ...CĂLÂII LUMII (MEREU...” RE-NĂSCUȚI”!) ABIA AȘTEAPTĂ!!!. 1. Dan Sandu, Amintiri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mă lăsau ienicerii și spahiii să mai respir) cacealma, salcîm, sacîz, cerdac (voiam să-i vin neapărat de hac) sarma, ceauș, caldarîm (dovedeam a mă trage din Rîm) sipet, sarailie, chilipir (mă trezeam recitînd din Shakespeare) haihui, haimana, hamal (ludic valah în port oriental) salamalec, sictir, hatîr - era bairam poetic, nu cîr-mîr... FIUL NOSTRU Sper ca fiul nostru să înmulțească talanții pe care i-am risipit în tranșee, în subterane, în poduri de case boierești, într-un Iași de prăvăliași ai
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
dlui Beldiman - pe care-l admir de când i-am citit (și, apoi, citat) un strălucitor eseu despre virtuțile dealului „magnetic“ al Filaretului, după care ne-am întâlnit la o emisiune TV a lui Vlad Zografi croită fest pe tiparele paseismului valah -, toate celelalte nume, în absența unui CV cât de mic, l-au lăsat în ceață pe neofitul întru arhitectură care sunt. Recunosc, mă mișc în context precum puricele pe elefant, astfel încât n-am avut decât să citesc intervențiile și să
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]