KorAP: Find »[drukola/base=valoriza & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...26 27 28 ...68 >

1,700 matches

Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605

violenței nu este o sarcină ușoară. Autorul propune limitarea la utilizarea unei definiții largi care permite identificarea violenței în cotidian (microviolențe), și nu doar a evenimentelor excesive sau extraordinare. Această definiție trebuie să se bazeze pe o abordare care să valorizeze multiplele puncte de vedere (comportamente antisociale, tulburări de comportament, violență criminală, delicte periferice, microviolențe) și metodologii variate (calitative și cantitative). Acest eclectism în modul de a descrie și evalua violența școlară ne permite să înțelegem mai bine că ea este

Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
limbii, căci nu inventăm noi înșine limba, ci o primim din exterior, și cea a civilității [...]. Iar unul dintre motivele pentru care aceste două elemente esențiale ale culturii se află astăzi în criză este că pe plan pedagogic au fost valorizate exercițiile care insistau pe spontaneitate și creativitate...". Cauza violenței în școală pentru un ministru în funcție al învățământului? Pedagogia, în fine, ceea ce această rețea de influență numește cu dispreț, printr-un neologism detestabil, "pedagogism". Pedagogismul acesta este instrumentul unei secte

Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
școala pot contribui la prevenirea dezvoltării și menținerii acestor conduite; 3) intervin în mod proactiv, și nu reactiv în raport cu violența și conduitele agresive în școală; 4) sunt convinși că diversitatea problemelor legate de violență face necesare intervenții individualizate, intense; 5) valorizează formarea continuă, la locul de muncă, fiind conștienți că experiența singură nu este suficientă; 6) pot integra în practicile lor cunoștințele recente ale cercetării; 7) au dezvoltat abilități solide de a stabili parteneriate cu părinții, fiind conștienți că participarea acestora

Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316

serviciilor comunitare (din instituțiile de învățământ, din zona serviciilor de tip coafor, spălătorie Nufărul etc.) însemnau locuri de muncă pentru femei. Vizibilitatea socială a problemelor întâmpinate este diferită: prima situație este receptată ca ținând de problemele majore ale societății românești, valorizată în contextul restructurărilor generale din economie, iar cea de-a doua a fost tratată ca secundară, mai puțin importantă, eventual ca o problemă a comunității locale sau chiar ca o dificultate personală a unuia sau altuia dintre indivizi. De aici

Gen și putere by Oana Băluță (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
de performanțele profesionale, corelate cu alte ipostaze: stereotipul femeii ca trup, însoțit de preocuparea pentru aspectul acestuia, stereotipul femeii blonde, decorative, eventual care nu știe să șofeze (Grünberg, 2005, p. 98, 242). Aici se impune o observație: trupul femeilor este valorizat la tinerețe și contează doar dacă ceilalți se pot bucura de el, de tipul sexy, chiar „bombă sexy”, adică dacă este un efect al imaginarului masculin. Astfel, frumusețea trupului nu este valorizată pentru ceea ce este doar din punct de vedere

Gen și putere by Oana Băluță (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
Aici se impune o observație: trupul femeilor este valorizat la tinerețe și contează doar dacă ceilalți se pot bucura de el, de tipul sexy, chiar „bombă sexy”, adică dacă este un efect al imaginarului masculin. Astfel, frumusețea trupului nu este valorizată pentru ceea ce este doar din punct de vedere estetic, ci funcțional, ca potențial relațional erotic. În spațiul privat, o ipostază prezentă ca stereotip asociat femeilor este cea de slugă de casă a bărbatului, iar o alta de soție isterică, cicălitoare

Gen și putere by Oana Băluță (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
gen. Măsurile reparatorii luate pentru acoperirea costurilor sociale ale tranziției au avantajat grupurile sociale ale bărbaților atât prin cuantumul ajutoarelor oferite, cât și prin imaginea publică formată în jurul fenomenelor economice care le-au cauzat. Discursul public al tranziției românești a valorizat diferit două concepte care se referă la fenomene economice similare. Astfel, apare o diferență importantă de percepție între șomaj și disponibilizări 2. „Disponibilizatul”3 din industria grea este un aspirant la statutul de victimă a tranziției care trebuie protejat și

Gen și putere by Oana Băluță (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
au fost internalizate și s-au răsfrânt asupra grupurilor slab organizate. Sistemul educațional contribuie la perpetuarea și transmiterea vechilor modele prin aceea că formează indivizi docili, susținători puternici ai statului asistențial și ai tipurilor patriarhale de comportament social. Educația tradițională valorizează trecutul și oprește evoluția culturală la un moment de la care individul pierde contactul cu schimbarea și se ancorează într-o cultură insuficientă și neexplicată. Această politică de mitologizare a trecutului nu va duce în final decât la atentatul la valori

Gen și putere by Oana Băluță (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
situează candidatele, politicienele pe o poziție perdantă. Posibila activitate politică pe care o vor desfășura va fi marcată de marginalizare dacă relația cu puterea nu este de tipul „putere asupra puterii”, ci o asociere feminină în sensul capacitării, noțiune îndelung valorizată de feminismul valului al doilea, al diferențelor. În Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Mihaela Miroiu afirmă că femeile sunt mai degrabă tolerate în sfera politicii. Acestora nu li se interzice direct, explicit accesul în anumite sectoare ale politicii, bineînțeles

Gen și putere by Oana Băluță (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
Corola-publishinghouse/Science/204_a_187

primplan paradigmele „a Învăța să Înveți” și „a Învăța să acționezi”. Competențele - În viziunea modernă a managementului - nu sunt abilități În sine. Omul posedă capabilități pe care posesorul său trebuie să le știe să le pună În valoare (să le valorizeze și să le valorifice) În cadrul unor posibile situații de negociere, transformându-le În competențe. Cursul va urmări să formeze o gamă largă de asemenea capabilități pe care absolvenții să le aibă la dispoziție și să știe să le pună În

Psihosociologia managerială by Elvira Nica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
religioase, educaționale, sociologice etc.). Astăzi, Întreaga cultură poate și trebuie să fie valorizată (evaluată) și valorificată pentru a deveni instrument de proiectare și realizare a economiei. Economia devine o expresie a Întregii culturi a unei societăți prin aceea că ea valorizează și valorifică Întreaga cultură. Scopul activităților și mijloacele acestora sunt elaborate În contextul Întregii culturi, pe baza sistemelor de valori și norme promovate de o comunitate umană Într-un moment istoric dat. Schimbarea vieții economice mai suferă o modificare importantă

Psihosociologia managerială by Elvira Nica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
obiceiuri, ritualuri (conduite informale devenite obligatorii prin tradiție) de adresare, de stabilire de contacte etc., pe de o parte. Pe de altă parte, publicul are o serie de drepturi garantate legal sau instituite prin tradiție pe care poate să le valorizeze și valorifica. Există, de asemenea, instituții publice care garantează drepturile publicului și care, la rândul lor, Întrețin relații publice. Sunt o serie de forme organizaționale de realizare a relațiilor publice (birouri de presă, agenți de informare, ghișeuri de primire a

Psihosociologia managerială by Elvira Nica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
salariaților (oameni cu calificări mai reduse, nivel de trai scăzut, modele de stil de viață ce puneau prioritar problema asigurării nivelului material de trai, integrare urbană recentă, aspirații centrate pe consum și motivații bazate pe câștig etc.) și al consumatorilor (valorizând cu prioritate produsele pe criterii cantitative: preț de cost redus, rezistență mare la folosință). Pe măsură ce acest fundament sociocultural se erodează (nivelul de trai al salariaților crește și, odată cu acesta, aspirațiile se extind la o gamă mai largă de obiective vizând

Psihosociologia managerială by Elvira Nica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
viitor”, adică adaptarea unor modele (concepte, mentalități, structuri organizatorice, practici) care să permită nu numai „adaptarea la schimbare”, ci - În special - „promovarea schimbării”. „Managementul schimbării” devine modul de a asigura supraviețuirea și competitivitatea Într-o lume În schimbare și care valorizează schimbarea (a se vedea lecția privind managementul antreprenorial). Inovarea devine condiția principală a supraviețuirii și a competitivității. Principiul, valabil și pentru România, devine, „inovezi sau mori”, ceea ce impune o permanentă Îmbunătățire a viziunii și practicii. „Pentru a rămâne competitive, companiile

Psihosociologia managerială by Elvira Nica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
cât mai devreme a tendințelor posibile de schimbare viabilă și benefică și capacitatea luptei pentru promovarea lor anticipată și adecvată prin produse care să creeze piețe noi. Noul sistem de organizare, producție și muncă, ce se promovează În cadrul modelelor antropocentrice, valorizează și valorifică În mod superior resursa-timp. Unul din conceptele de bază ale noului management este cel de „exact-la-timp” („just-in-time” production system). Elaborat și practicat inițial În managementul japonez, conceptul poate fi integrat și În modelele socioculturale de management occidental: „Noul

Psihosociologia managerială by Elvira Nica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
Ibidem, pp. 57-58. footnote>. Modelele de management american și din țările europene occidentale sunt și ele În curs de modificare, prin căutarea unor alternative naționale la proiectul sistemelor de producție antropocentric. Modelul american, generat de caracteristicile esențiale ale „culturii americane”, valorizează În foarte mare măsură interesele industriei, progresează Împotriva limitelor unei organizări a muncii mai mult sau mai puțin direct modelate ocupațional și care, În corelare cu o instrucție profesională tradițională, este caracterizată printr-un nivel relativ scăzut de instrucție generală

Psihosociologia managerială by Elvira Nica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
și activități legate de activitatea umană (raporturile diverse dintre oameni, dintre oameni și natură, oameni și lucruri etc.), În corelație strânsă cu tehnologiile privind procesele materiale de producție. Ca tehnologie socială, managementul se fundamentează, așa cum am văzut, pe ansamblul culturii, valorizând și valorificând Întregul sistem de valori și norme ale unei comunități umane, experimentând modelele socioculturale de viață ale acesteia. A vorbi de noua problematică socioumană a managementului de azi (pe cale de elaborare, experimentare și generalizare) Înseamnă, În fond, a surprinde

Psihosociologia managerială by Elvira Nica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
Filosofia Întreprinderilor ce au propriu o asemenea cultură este orientată spre măsură, prudență, rezervă și nu inovare sau schimbare. 3) În anii ’70 (În Franța), noțiunile de performanță, rigoare tehnologică au promovat o anumită agitație socială. Într-o societate care valorizează reușita, unde doar rezultatul contează, eșecul nu se iartă. Un front de refuz a regrupat pe toți cei pe care societatea modernă, viața trepidantă Îi sperie și care se tem să nu aibă soarta unui erou În Întreprinderile dinamice. „O

Psihosociologia managerială by Elvira Nica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
societate și cultură). footnote> capacităților personale actuale sau virtuale ale salariaților și a exigențelor și obiectivelor actuale sau virtuale ale organizației. Formarea competențelor În ceea ce privește salariații, ei „aruncă În joc” o serie de caracteristici personale pe care sunt gata să le valorizeze și să le valorifice, În măsura În care managerii le oferă recompensele necesare și sunt dispuși să valorizeze* și să valorifice și ei caracteristicile (capabilitățile) oferite de salariați. În managementul de tip taylorist (tehnocentric), sunt valorizate și valorificate doar o parte (neesențială) a

Psihosociologia managerială by Elvira Nica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
obiectivelor actuale sau virtuale ale organizației. Formarea competențelor În ceea ce privește salariații, ei „aruncă În joc” o serie de caracteristici personale pe care sunt gata să le valorizeze și să le valorifice, În măsura În care managerii le oferă recompensele necesare și sunt dispuși să valorizeze* și să valorifice și ei caracteristicile (capabilitățile) oferite de salariați. În managementul de tip taylorist (tehnocentric), sunt valorizate și valorificate doar o parte (neesențială) a capabilităților (actuale și virtuale-posibile) ale salariaților, cum ar fi: disciplina, puterea și rezistența fizică, capacitatea

Psihosociologia managerială by Elvira Nica (2008) [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194

Pluto angular, În conjuncție ori În opoziție cu un Luminariu, sau, Într-o mai mică măsură, cu o planetă rapidă. să ai Soarele, Luna sau Ascendentul În Scorpion. În măsura În care aceste condiții sunt Îndeplinite, și dacă, În plus, planetele transsaturniene sunt valorizate În tema ta, sensul tranzitelor plutoniene Îți va fi mult mai accesibil. Dacă, dimpotrivă, planetele puternice În tema ta natală sunt rapide (Soare, Lună, Venus, Marte), distanța reală și simbolică Între tine și Pluto va face mesajul greu de Înțeles

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
au ele mai bun sau mai rău. Trebuie, fără Îndoială, să ținem seama că ultima conjuncție Jupiter-Pluto s-a format atunci când Jupiter era În mișcare directă; așadar, nu are decât o slabă putere personală și servește mai ales pentru a valoriza - adică pentru a cataliza - tranzitele lui Pluto. Mutațiile profunde pe care le reclamă această din urmă planetă sunt actualizate și amplificate. Dacă tranzitul este disonant, avem de-a face cu amplificarea angoasei, dar deopotrivă, prin Jupiter, și cu o mai

[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315

investiției în infrastructură, recrutării și pregătirii personalului), dar și atragerea contribuției angajatorilor (publici sau privați) și a părinților. Modalitatea de rezolvare a acestei dificultăți rămâne o problemă deschisă, a cărei soluționare necesită o fundamentare rezultată în urma cercetărilor. Cu toate că înclin să valorizez pozitiv modelul care presupune implicarea activă a celor trei parteneri (instituțiile centrale și locale, angajatorii și părinții), unele aspecte problematice nu pot fi ignorate: absența infrastructurii (creșe, grădinițe, mijloace de transport) în România, lipsa unei legislații care să încurajeze participarea

Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221

e de părere că poate fi păcălit. Și că ea se bucură să încerce să-l păcălească. În relații, prima regulă este: „ce contează e timpul”. Nu biletul, nu scrisoarea sau telefonul, ci timpul consumat pentru fiecare comunicare este ceea ce valorizează destinatarul. Relațiile sunt cea mai puternică formă a mass-mediei. Pam Alexander (Director executiv la Alexander Ogilvy Public Relations, San Francisco) În timp ce cuvintele au devenit mai ieftine, timpul - limitat, care ne scapă printre degete, fiind parcă din ce în ce mai puțin - a devenit mai

Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974

cogitans” (omul care gândește); b) funcția praxiologică, de muncă și aplicare a cunoștințelor În practică, care formează pe ”homo faber” (omul care muncește și creează); c) funcția axiologică, de valorizare, de evaluare, care formează pe “homo estimans” (omul care apreciază, valorizează). Sistem de notare. Concepție pedagogică privitoare la evaluarea și exprimarea prin numere (codificarea) și calificative a randamentului școlar. Sistemul factorilor educativi, ansamblul forțelor educative angajate În procesul de dezvoltare multilaterală a personalității umane: familia, școala, mass-media, instituțiile cultural educative, armata

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]