13,501 matches
-
Moldovan, Radu Vida și Grigore Buciu. Din afara granițelor țării, au trimis la redacție poezii din colecția personală Ana Ciufo, Armando Fusaro, Tina Piccolo, iar din Australia ne transmite versurile sale George Roca. Mai semnează poezie în volum: Liviu Vișan, Silvia Van, Dorian Marcoci, precum și Eva Precub, Georgeta Minodora Resteman, George Nicolae Podișor, Constantin Mândruță. Numărul hibernal al „Agorei literare” din 2013 conține numeroase recenzii de carte, invitând cititorii la lectură. Astfel, în „Mirajul tinereții”, Georgeta Popa vorbește despre cartea Rodicăi Jeican
PREZENTAREA REVISTEI AGORA LITERARĂ,, DECEMBRIE 2013 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Prezentarea_revistei_agora_lit_al_florin_tene_1387217324.html [Corola-blog/BlogPost/363359_a_364688]
-
Jan Vermeer Van Delft, Femeie în albastru citind o scrisoare Reunind la Paris, pentru prima dată după 1966, 12 tablouri de Vermeer, ceea ce înseamnă o treime din opera cunoscută a maestrului din Delft, expoziția explorează fascinanta rețea de relații pe care acesta le-
Vraja luminii maestrului Vermeer by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105639_a_106931]
-
-lea, a creat o pasiune pentru „Sfinxul din Delft”care fascina ca și uitarea care îi acoperise opera timp de două secole, ca și puținul care se știa despre el, dar și prin raritatea picturilor, perfecțiunea și misterul lor. Frans Van Mieris, Cântăreața la teorba Nu este lipsit de importanță faptul că pentru amândoi, scriitorul francez și maestrul olandez, adevăratul obiect al alchimiei poetice și picturale este Timpul, pierdut și regăsit în paginile unuia, transpus, decantat, închis în pânzele celuilalt. Vermeer
Vraja luminii maestrului Vermeer by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105639_a_106931]
-
pe mese acoperite cu covoare prețioase, compun câteva acorduri pe strunele chitarei sau pe claviatura virginalelor bogat marchetate. Ferestrele sunt ornate cu vitralii. Pe pereți sunt suspendate mari hărți maritime din Atlasul Baleu. Într-o colivie zboară un papagal. Frans Van Mieris, Femeia cu papagal Acest tip de picturi este realizat de o pleiadă de pictori, născuți în anii 1610-1620, o primă serie, și în anii 30, cei mai tineri dintre ei, care pictau în diferite orașe, cum ar fi Amsterdam
Vraja luminii maestrului Vermeer by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105639_a_106931]
-
în orice caz, erau la curent cu operele celorlați. Obiectivul expoziției este tocmai relevarea acestui joc de interacțiuni între diferiți pictori, cei mai importanți fiind Gerard Ter Borch, Gerrit Dou, Jan Steen, Pieter de Hooch, Gabriel Metsu, Caspar Netscher, Frans Van Mieris, Nicolaes Maes, Johannes Vermeer... De la unul la altul se regăsesc aceleași teme: femei la oglindă, partide de muzică, vizite mondene, tinere sau tineri scriind sau citind scrisori pe care anumite semne le sugerează a fi de dragoste, femei lucrând
Vraja luminii maestrului Vermeer by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105639_a_106931]
-
scumpi sunt virtuozii „picturii fine” (finschilder) care implica o tușă lisă și omogenă, o factură meticuloasă și prețioasă, minuțiozitatea detaliului. Acest gen de pictură i-a adus succesul lui Gerrit Dou, pictor din Leyda, apoi lui Gabriel Metsu sau Frans Van Mieris și a devenit o normă. La Amsterdam, îndrăznelile lui Rembrandt (care a murit ruinat în 1668) au fost părăsite și li s-a preferat o artă mai „bogată”, mai „nobilă” și atentă la respectabilitate. Această artă elegantă, inspirată de
Vraja luminii maestrului Vermeer by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105639_a_106931]
-
în tonalități savuroase. Grija de a plăcea, gustul pentru efectele de strălucire și descrierea exactă a lucrurilor, care uneori invadau tabloul, ca la Gerrit Dou, atenția la orizontul anecdotic, rămân pentru ochiul și aprecierea din zilele noastre ușor „mediocră”. Frans Van Mieris, Stridiile „Vermeer și maeștrii picturii de gen” „Este vorba de a pune capăt acestei idei a «Sfinxului din Delft», geniu solitar și neînțeles, și de a arăta, dimpotrivă, că Vermeer era în legătură cu confrații lui, că tablourile sale răspundeau unor
Vraja luminii maestrului Vermeer by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105639_a_106931]
-
TINEri, ediția a VIII-a Juriul: Carmen Stanciu (teatrolog), Adrian Damian (scenograf), Radu Iacoban (actor și regizor) Mariana Diana Hanganu - Magazinul de sinucideri după de Jean Teulé Irina Crăiță-Mândră - Viața x 3 de Yasmina Reza Florin Liță - Podul de Laurent Van Wetter Gala festCO (foto Mihai Constantineanu) Amfitrionii Galei de duminică, 4 iunie, au fost Alexandru Bogdan, Bogdan Cotleț, Lucian Ionescu și Dan Rădulescu. Premiile au fost înmânate de Virginia Mirea (actriță a Teatrului de Comedie), Delia Nartea (actriță a Teatrului
Final fulminant FestCO 2017 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105437_a_106729]
-
care uită replici și erau lipsite de carismă sau talent,dar le vedem distribuite în TOT CE SE FACE ÎN FILM SAU TEATRU,dar oricum nici dracu nu le remarcă,că unde nu e talent,sunt doar bani irosiți în van......,cât și în televiziune,unde e plin de sugătoare de.....înghețate și cititoare proaste de prompter,care dacă se strică cască din ureche,au amuțit,deoarece în creierașii lor e doar pace și cer senin....că de aia avem așa
Dan Diaconescu condamnat. Oana Zăvoranu, mesaj cutremurător () [Corola-website/Journalistic/104915_a_106207]
-
lucru ca ascunsa-mi încăpere, s-o tot văd e o plăcere goală ca o pușcărie. Și puținul ei doar mie îmi e bun, ființei mele. Ale vieții zvonuri grele îmi sosesc, dar de departe. Tot ce-n lume-i vană parte, rău la mers și la schimbare, loc prieten în ea are, cum polenul stă pe gene. În culcuș mă-ntind alene, ca ostașu-n aspre pături. Gândul meu îmi zace-alături, al meu mare, unic lucru. 3) Eu nu știu mai
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
cât mi-e dat. Să văd îmi place mândre forme și în pace să le am mă ispitește. Ce-i frumos m-ademenește, grația cătușe-mi pune: și nu sufăr chin anume alt, decât a lor absență. Blânda mea adolescență, vane visuri nu-mi mai sameni. Om să fii între alți oameni, nu cunosc mai dulce lucru. 2) Eu nu știu mai dulce lucru, mai amar, lipsind, nu știu. În prezentul abia viu văd cât altul nicicând vede. Mari comori, în
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
îmi surâd în gând. Lumea - cimitir la rând fără ele îmi devine. Stinsă-i bucuria-n mine ce-ar putea să te exalte, sănătos. Prea scunde-s, nalte, visele ce le păzesc? Ah, visând, mă risipesc; în nesomn și zile vane. Om să fii între alți oameni nu e, nu, mai dulce lucru. 3) Eu nu știu mai dulce lucru ca în voi să mă preschimb, doar un ceas; dar pot la timp reveni la vechea-mi stare? Aș mai fi
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
Desfătarea, cine știe de-o mai ai, în zbor pierdută? Eu ce văd și nu-s văzută, dacă aș putea să-ndur dintele dorinței dur, mai mult poate-aici aș sta. Poate unu'-ar asculta pe-a mea gură vorbe vane: om să fii între alți oameni pare-mi un prea dulce lucru. 1) Eu nu știu mai dulce lucru decât dulcea tinerețe. Cât stă vântul s-o răsfețe pe obraz, și-un pic o-mpunge. Glorie de mai pui, se-
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
-i. și frumoasă mi te-nchipui cum auzul nu te fură. O, te-aș săruta pe gură, duioșie ce-o ignori. Două patimi să măsori, eu nu știu mai dulce lucru. 2) Eu nu știu mai dulce lucru, nici mai van, amic pribeag. Vorbește-un înger; și cu drag în amant dorința-i vie. Oh, înclină-mi-te mie, doar la glasu-ți iau aminte. De-unde vii și spre ce ținte te îndrepți mi-e întrebarea. Nu te leg cu-mbrățișarea
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
mie, doar la glasu-ți iau aminte. De-unde vii și spre ce ținte te îndrepți mi-e întrebarea. Nu te leg cu-mbrățișarea de-un muritor, foc deplin, mai rămâi încă puțin cu noi, între lut și cer. Oare-n van să te văd cer? Nu ai trup, înfățișare; numai un surâs ești oare? Hai, vorbește, spune încă! 3) Spune, bunule, tu încă, dacă să m-auzi te frângi. Oare-n visele-ți adânci n-ai ajuns nicicând la mine? Aurora
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
Redouté, flori create cu pensula Invitat: Stanislas Draber, florar. Prezentator: Stéphane Bern. Cu: Neal Mc Ennis, Louisa Ould, Tony Liegois. Peisajele impresioniștilor (de la 20:35) Stéphane Bern și echipa sa sunt interesați de peisajele alese de pictorii impresioniști. Din cuprins: - Van Gogh - Barbizon, orașul pictorilor - Casa din Giverny a lui Monet Invitată: Sylvie Patin, custode general al Muzeului Orsay din Paris. Prezentator: Stéphane Bern. Cu: Charles Bourla, Albane Renault-Sablonière, Géraldine Lance.
Emisiuni art de vivre, cinema francez și documentare despre locuri iconice, de Paște, la TV5MONDE by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105611_a_106903]
-
de care centru, stânga sau dreapta, cu licitații de mântuială, când se adjudecau "în urma unor bătălii de culise ucigătoare" păduri, rafinării, moșii de mii de hectare, lacuri întregi, terenuri de vânătoare, apar personaje cu nume de un comic covârșitor, sugerând vane aspirații către o ascendență aristocratică sau o răsunătoare faimă de mahala: Coriolan Pomposu, Elefterie Teoforu, Bebe Burtosu, Ică Gorun, Dandu Patricianu, Onofrie Pârgariu, Pafnutie Zoritu, zis Herghelegiul, Didi Sfiosu, Oaie Seacă, Jupânu, Vergiliu Dinică, un Adamiță Dandanache al zilelor noastre
Dinu Săraru, un romancier pentru toate anotimpurile… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105826_a_107118]
-
ea” (2002), în regia lui Pedro Almodovar, era doar o chestiune de timp până când talentul său ar fi atras atenția regizorilor internaționali. Astfel, în 2004, Stephen Sommers a distribuit-o în rolul celei mai posesive mirese a lui Dracula în „Van Helsing”. Tot în 2004, ea a apărut în comedia de acțiune „Fish Mortul”, în regia lui Charley Stadler, alături de Gary Oldman; apoi, Anaya a jucat în thrillerul „Oase fragile” (2005), în regia lui Jaume Balagueró, și în filmul de aventură
Record de încasări pentru ”Wonder Woman”, decisă de a salva lumea de catastrofe by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105429_a_106721]
-
are loc spectacolul muzical Copilăria lui Mozart. Povestea spune că doi șoricei Sică și Rică au trăit, pe rând, în vioara lui Antonio Vivaldi, în orga lui Johann Sebastian Bach, în biblioteca lui Wolfgang Amadeus Mozart, în clavecinul lui Ludwig van Beethoven, în pianul lui Frédérik Chopin... Astăzi, bătrânul Sol povestește ce lucruri minunate a aflat de la stră-stră-strănepoții lui despre copilăriile acestor mari compozitori, despre bucuriile și tristețile lor, despre munca obositoare de zi cu zi în fața instrumentului începând chiar de la
Clasic e fantastic la Teatrul Odeon by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105439_a_106731]
-
piesele cantate împreună, programul va include și o intervenție solo a fiecărui organist, cu câte o piesă specifică fiecăreia dintre cele șase țări. Concertul se va încheia cu o prelucrare pentru șase orgi a Imnului Europei (pe muzica lui Ludwig van Beethoven pentru Oda Bucuriei de Friedrich von Schiller, din Simfonia a IX-a). Evenimentul de la Mafra - cu cei șase organiști cântând în același timp - simbolizează comuniunea țărilor membre ale Europei prin intermediul muzicii. Concertul din 9 mai include premieră mondială a
Manifestări culturale românești de Ziua Europei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105547_a_106839]
-
Steffen Schlandt, órgăo do Sacramento Roberto Antonello, órgăo da Conceiçăo Reinhard Jaud, orgăo de Santa Bárbara~ 8. MARCOS PORTUGAL (1762-1830) Sonata pentru orgă Joao Vaz, órgăo do Evangelho 9. NICCOLÒ MORETTI (1764-1821) Concertino Roberto Antonello, órgăo da Epístola 10. LUDWIG VAN BEETHOVEN (1770-1827) Oda Bucuriei (fragment din Simfonia ns 9, Op. 125) (aranjament de Herbert von Karajan / adaptare pentru 6 orgi de Joao Vaz) Ludger Lohmann, órgăo do Evangelho Roberto Antonello, órgăo da Epístola Steffen Schlandt, órgăo de Sao Pedro de
Manifestări culturale românești de Ziua Europei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105547_a_106839]
-
ut mineur (Marea Missă în do minor), însoțită e o creație video a lui Pascal Ferran, manifestare coprodusă cu Festivalul de la Auvers-sur-Oise. Spectacolele vor avea loc în 24 și 25 iunie, cu sopranele Mari Eriksmoen și Sylvia Schwartz, tenorul Reinoud Van Mechelen și baritonul Philippe Estèphe. În ceea ce o privește, Laurence Equilbey se va limita de acum la numai două sau trei invitații de a dirija. Se va întoarce la Copenhaga, unde a dirijat recent un oratoriu de Niels Gade, Comala
Celebrii muzicieni Bob Dylan și Laurence Equilbey inaugurează Auditoriumul La Seine Musicale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105592_a_106884]
-
30, la Cinema Muzeul Țăranului. Programul explorează cu profundă umanitate și, în același timp, forță conceptuală teritorii fascinante ale experienței umane: de la hiperactivitatea din jungla modernă a finanțelor la relațiile între generații și comunitățile post-internet. Regizorii Sonja Wyss și Karel van Laere vor discuta cu publicul după proiecții. (titlul este inspirat de E-Motional Bodies & Cities - program european de colaborare artistică derulat de Fundația Gabriela Tudor în perioada 2011-2015.) Competiția Internațională în centrul atenției - Despre empatie și sfidarea granițelor A brief
Sold out la Gala de deschidere BIEFF. Despre empatie și sfidarea granițelor – Competiția Internațională în centrul atenției by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105664_a_106956]
-
modul de aplicare a legilor, de corupția instituțională. În acest moment, aderarea nu este susținută de Parlamentul olandez pentru că Parlamentul nu consideră că România a implementat toate cerințele inițiale pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene", a declarat Matthijs van Bonzel, ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în România, într-un interviu acordat președintelui Asociației pentru Implementarea Democrației (AID), Alexandru Cumpănașu, și difuzat de Realitatea Tv. În cei peste trei ani de când se află la București, diplomatul olandez recunoaște că a
Olanda aplică o nouă lovitură României. De ce nu ne vor în Schengen by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104392_a_105684]
-
spațiul comunitar. România vine cu avantaje de care ceilalți nu dispun. Vorbesc aici despre turism, despre internet, despre software, despre personal calificat vorbitor de limba engleză, despre un mod de comunicare propriu latinilor și despre un suflu nou", spune Matthijs van Bonzel. România nu a plătit recuperarea unei nave de pe Canalul Dunăre-Marea Neagră Ambasadorul a mai spus că o altă nemulțumire a parlamentarilor olandezi este aceea că statul român nu a plătit compania olandeză care, în urmă cu șapte ani, a
Olanda aplică o nouă lovitură României. De ce nu ne vor în Schengen by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104392_a_105684]