2,022 matches
-
fie el cît de mic, răsărit pe fața apei. Vergile i se legănau încolo și încoace și făcea volta-n vînt, cînd la babord, cînd la tribord, luînd în piept talazurile sau lăsîndu-se dusă de ele; tot timpul, catargele și vergile ei erau înțesate de oameni, aidoma a trei cireși falnici, în care s-ar fi cocoțat o puzderie de copii la vremea culesului. Se vedea însă, după felul împleticit și șerpuitor cum luneca pe apă, că această corabie care parcă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înșiși, căci nu puteau nădăjdui să scape după un astfel de atac. Rămaseră așadar cu ochii la pîndă la marginea cercului înfricoșător, al cărui centru devenise capul bătrînului. întreaga scenă era urmărită de oamenii de pe catargele corabiei Pequod, care, cu vergile brațațe, venise între timp la fața locului, atît de aproape, încît Ahab putu striga, din apă: Ă Intră în... Dar în clipa aceea, un talaz venind dinspre Moby Dick, se abătu asupra căpitanului și-l înghiți. Zbătîndu-se să iasă la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
unor palmieri înalți și stufoși, catargele erau înțesate de brațe și picioare. Agățați cu cîte o mînă de vreun școndru, unii își agitau nerăbdători cealaltă mînă; alți marinari, ferindu-și ochii de lumina orbitoare a soarelui, se cocoțaseră chiar pe vergile legănătoare; toate catargele erau doldora de oameni, copți și pregătiți pentru soarta lor. O, cu cîtă nerăbdare căutau în acea imensitate albastră instrumentul propriei lor distrugeri! Ă De ce n-o semnalați, dac-o vedeți? strigă Ahab peste cîteva minute. Ridicați
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în travers, se întoarse în direcția contrară, astfel încît acum înainta cu greu, înfruntînd briza și răscolind spuma propriului său silaj. „Acum aleargă contra vîntului, drept spre fălcile căscate ale monstrului, murmură Starbuck în sinea lui, înfășurînd peste parapet brațul vergii mari, tras mai înainte. Dumnezeu să ne aibe în pază, simt că mi s-au și muiat oasele, jilăvindu-mi carnea. Ascultîndu-l pe Ahab, mă răzvrătesc împotriva lui Dumnezeu“. Ă Pregătește-te să mă ridici! îi strigă Ahab, înaintînd spre
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se întoarseră. Ă Dumnezeule, unde-i corabia? Unde-i corabia? Printre talazurile negre și sălbatice îi zăriră în curînd silueta fantomatică și lunguiață, mistuindu-se ca Fata Morgana prin ceață; doar vîrfurile catargelor mai erau afară din apă, iar pe vergile lor, cîndva înalte, se țineau cei trei harponiști păgîni care, țintuiți acolo de încăpățînarea lor, de lealitatea lor sau poate de destin, continuau să vegheze în creștetul corabiei ce se scufunda. Cercurile concentrice începură să înconjoare ambarcațiunea singuratică, iar oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de pînză care se coase de marginea unei vele principale, spre a-i mări suprafața expusă vîntului. BORDUL DE SUB VÎNT - bordul situat la adăpost față de direcția din care bate vîntul. BOSMAN îsau boțman) - șef de echipaj. BRAȚA îa) - a orienta vergile într-un anumit unghi în raport cu axa navei, pentru ca pînzele să ocupe poziția dorită față de direcția vîntului. BRIZANȚI - valuri puternice care se sparg de bordajul navei. CABESTAN - vinci cu tambur, folosit la manevrarea parîmelor sau a ancorei. CADRU TRANSVERSAL - una din
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mecanică necesară orientării cîrmei. ETAMBREU - deschizătură în care e introdus și fixat un arbore. ETRAVĂ - piesă masivă din oțel turnat sau forjat, constituind extremitatea la prova a unei nave. FUNGĂ - denumire generală dată unui palanc folosit pentru ridicarea și coborîrea vergilor mobile și ale velelor. GABIER îsau vela-gabier) - vela pătrată susținută de o a doua vergă, începînd de jos, a unui velier cu greement pătrat. GABIE - platformă orizontală de lemn sau metal fixată pe traversele și furcile coloanei unui arbore. GALION
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
orizontală de lemn sau metal fixată pe traversele și furcile coloanei unui arbore. GALION - bust ornamental sculptat în lemn și fixat pe etrava unor veliere, sub bompres. GALIOT - velier cu etrava verticală, prevăzut cu doi arbori. GREEMENT - totalitatea arborilor, cu vergi, manevre și vele, de pe o corabie cu pînze. GRIJEA - treaptă de frînghie, lemn sau fier, între sarturi. GRUE - instalație pentru lăsarea la apă și ridicarea bărcilor, pentru manevrarea ancorelor etc. îNVERGA îa) - a lega de vergă una din marginile velei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nave, deasupra liniei de plutire, prin care se pot încărca sau descărca mărfurile etc. SART - cablu rigid cu care se ancorează lateral un arbore sau arboret. SAULĂ - parîmă rezistentă. ȘCONDRU - piesă de lemn de secțiune circulară, folosită pentru constituirea arborilor, vergilor etc. ȘCOTA - manevră legată la colțul inferior al unei vele cu scopul de a o întinde într-o poziție favorabilă față de direcția vîtului. SFILAȚĂ - element constitutiv al șuvițelor parîmelor vegetale, format din mai multe fibre răsucite împreună spre dreapta. SILAJ
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
când e prezentă - și parcă înadins vine întotdeauna după el cu copiii în mijlocul armatei - pretoriul se umple de mulțime și strigăte de slavă, încât uneori cete compacte de oșteni trebuie să-i risipească pe cei mai turbulenți cu lovituri de vergi și sulițe întinse. Este evident că afecțiunea oamenilor pentru Agrippina nu se datorează decât în mică măsură popularității lui de bun general. Simpatia lor merge către nepoata lui Augustus, nu către nepotul Liviei. Ea e os din osul lui domnesc
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lăsa în jos. Scaunul purtat se pune primul în mișcare, cărat pe umerii celor opt vlăjgani. Îl precedă un singur lictor. Merge țan țoș înainte, ținând fasciile în mâna stângă, sprijinite tot de umărul stâng. Mulțimea se îndepărtează temătoare, căci vergile sunt tăiate din mesteacăn. Acest arbore galic este uimitor de alb și de fin. Mlădios din cale-afară, se îndoaie și se împletește extrem de ușor. Dar și ustură unde lovește. În fața lui aleargă alți doi bărbați și alungă oamenii cu strigătele
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
În zidirea cea antică, sus în frunte-i turnul maur. Magul privea pe gânduri în oglinda lui de aur, Unde-a cerului mii stele ca-ntr-un centru se adun. El în mic privește-acolo căile lor tăinuite Și cu varga zugrăvește drumurile lor găsite: Au aflat sâmburul lumii, tot ce-i drept, frumos și bun, {EminescuOpI 45} Și se poate ca spre răul unei ginți efeminate, Regilor pătați de crime, preoțimei desfrânate, Magul, paza răzbunării, a cetit semnul întors; Ș-
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
-n suflet, a gândurilor pradă, Pe jeț tăcut se lasă, cu dreapta pe-a lui spadă, În zid de marmur negru se uită crunt și drept. Fantastic pare-a crește bătrânul alb și blând; În aer își ridică a farmecelor vargă Și o suflare rece prin dom atunci aleargă Și mii de glasuri slabe încep sub bolta largă Un cânt frumos și dulce - adormitor sunând. Din ce în ce cântarea în valuri ea tot crește, Se pare ca furtuna ridică al
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
și am văzut o vergă plutind, și atunci mi-am dat seama că tre’ să fie o epavă și m-am apucat s-o caut. Am găsit-o. Era o goeletă cu trei catarge și deasupra apei se vedeau butucii vergilor. Era scufundată prea adânc, n-am putut să iau nimic de pe ea. Așa că am mers mai departe, căutând altceva. Le-o luasem Înainte tuturor și știam că tre’ să iau orice aș găsi. Am tot mers de la bancurile de nisip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
nu putea ajunge până acolo. Supărarea curcanului îl speria ca o furtună; se-nnoura curcanul în pene - el fugea în cerdac. Purta rochiță pe atunci și se numea Puiuțu. „Straiele băiețești îi fură întîia armură; chivăra de hârtie, întâia coroană; o vargă, întâiul sceptru; și alungarea curcanului, întâia biruință. În chipul acesta ajunse voievod al ogrăzii: ograda era el. Și se supuneau toți, căci colții dulăului, care-l însoțea supus, erau pravilă temeinică și temută. Asemeni tuturor voievozilor, a vrut să întreacă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
haine, în care era impregnat mirosul de gaz sarin. De aceea, la scurt timp, cadrele medicale au început și ele să aibă probleme cu ochii. În timpul dimineții înghețasem tun. M-au învelit cu o pătură electrică, însă tot tremuram ca varga. Presiunea sângelui a crescut până la 180. Cel mai mult am avut 150. Nu pot spune că eram speriat, mai degrabă confuz. Am fost internat timp de douăsprezece zile. Toată vremea am avut dureri de cap groaznice. Două nopți am ținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Au fost câțiva care au fost suiți în camioane. Le-am spus: «Ar fi bine să mă odihnesc puțin», dar ei mi-au răspuns: «Ba nu ar fi bine deloc. Urcă în mașină!» Nu mai puteam de frig. Tremuram ca varga. Transpiram. M-au urcat în mașină, iar șoferul m-a întrebat unde ar fi recomandat să mergem. Am spus: «Tsukiji.» Tot aveam de gând să merg la muncă. Mai erau și alte persoane în mașină, nu numai eu. Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
trimet pe altul... așa o zis pruncul... Mă speriasem de moarte la auzul cuvintelor astea, mai ales că erau rostite chiar de Badea Vasile. Nici unul din noi nu l-a simțit când a intrat în casă și tremuram ca o vargă. M am întors ca să vă știu bine, a continuat el ca pe un fel de scuză. Tu Ileană, mă iartă, dar înțelegi, că ești femeie trecută prin toate. Ziceai ceva de un rachiu... Acu’ parcă aș be` ceva. Mâinile lui
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
am desfășurat în apă, la fund, cu plumbi. În cârlige aveam râme de cele șerpești. M-am cinchit pe malul umed. Stam și eu neclintit. Bătea inima în mine fără să se audă, cum zvâcnea nesimțit în toată zidirea. Pe varga undiții din mijloc a venit dintrodată și s-a așezat un pui de rândunică. Și-a netezit o clipă penele cu ciocușorul, pe urmă s-a uitat la celălalt pui de rândunică din oglinda gârlei. Vârful vergii a tresărit svâcnind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
toată zidirea. Pe varga undiții din mijloc a venit dintrodată și s-a așezat un pui de rândunică. Și-a netezit o clipă penele cu ciocușorul, pe urmă s-a uitat la celălalt pui de rândunică din oglinda gârlei. Vârful vergii a tresărit svâcnind de două ori scurt și a treia oară înclinându-se prelung. Puiul și-a luat zborul țârâind. Am smuncit strunga și crapul cel mare, pe care îl vestise uncheșul, s-a învăluit învolburând apa. Pe când eu îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
scurt și a treia oară înclinându-se prelung. Puiul și-a luat zborul țârâind. Am smuncit strunga și crapul cel mare, pe care îl vestise uncheșul, s-a învăluit învolburând apa. Pe când eu îl țineam în coarda adânc încovoiată a vergii, Mitrea s-a înălțat la gard, stând nalt și negru în răsăritul de soare, ca un Mefistofel, rânjind nu cu părere de bine. În acea clipă am auzit în marginea luncii și cântecul din ajun al rudăresei. Numai un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nu cu părere de bine. În acea clipă am auzit în marginea luncii și cântecul din ajun al rudăresei. Numai un moment am fost atent într-acolo și crapul era cât pe ce să câștige lupta. S-a prăvălit cu varga spre fund și m-am dus și eu după el în gârlă până la brâu. L-am ținut totuși bine și l-am întors la fața apei făcându-l să beie aer. În starea asta, pe jumătate înomolit, mă privea de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
produce unde elastice în mediul înconjurător. Ne vom opri, pe scurt, asupra mecanismului de producere a sunetelor de către câteva tipuri simple de surse sonore, în oare vibrațiile sunt produse pe oale mecanică. Din această categorie fac parte coardele, tuburile sonore, vergile, diapazoanele, membranele și plăcile. II.5.1. Coarde sonore. Prin coardă înțelegem un fir perfect flexibil (care nu opune nici o rezistență deformărilor perpendiculare pe lungimea sa) fixat la ambele capete. Corzile vibrante se întâlnesc foarte adesea mai ales la instrumentele
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
o secțiune circulară de diametru d, Helmholtz a arătat că putem lua ∆l = 0,41 d. Frecvența sunetui emis va fi dată atunci tot de relația de sus, în care în loc de l, vom pune l' = l + ∆l . II.5.3. Vergi, bare si diapazoane Vergile sau barele pot vibra longitudinal și transversal. În muzică sunt utilizate numai vibrațiile transversale, care, având amplitudini suficient de mari, impresionează organul auditiv și sunt astfel percepute ca sunete. Ca și coardele și coloanele de aer
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
diametru d, Helmholtz a arătat că putem lua ∆l = 0,41 d. Frecvența sunetui emis va fi dată atunci tot de relația de sus, în care în loc de l, vom pune l' = l + ∆l . II.5.3. Vergi, bare si diapazoane Vergile sau barele pot vibra longitudinal și transversal. În muzică sunt utilizate numai vibrațiile transversale, care, având amplitudini suficient de mari, impresionează organul auditiv și sunt astfel percepute ca sunete. Ca și coardele și coloanele de aer din tuburile sonore, barele
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]