736 matches
-
Vasile Flueraș-Someșeanul, Sf. Maslu. - 14 octombrie 2003 P.S.episcop-vicar Vasile Flueraș-Someșeanul, Sf. Liturghie. - 17 mai 2006 P.S.episcop-vicar Vasile Flueraș-Someșeanul, Sf. Maslu - 22 octombrie 2006 slujba vecerniei și sfințirea clopotului noii biserici P.S.episcop-vicar Vasile Flueraș-Someșeanul - 24 octombrie 2010 slujba Vecerniei și binecuvântarea bisericii noi.. - Simion, preot ortodox - îl întâlnim în 1777; - Marian Galle - pomenit în 1805, fusese hirotonit la Arad în 1800; - Toma Stan (1842-1873), paroh în Luna de Sus; - Atanasiu Teotelecan, 1873, paroh în Panic, administrator; - Simion Teotelecan (1873-1881
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
a domnit ca regentă cât timp acesta a fost minor. Fratele lui mai mic Carol I al Siciliei (1227-1285) a devenit conte de Anjou, fondând astfel a doua dinastie angevină. Destinul tragic al acelei dinastii în Sicilia, ca rezultat al Vecerniilor Siciliene, nu au afectat canonizarea lui Ludovic. Nu se cunoaște o dată exactă pentru începutul domniei personale a lui Ludovic. Contemporanii au considerat domnia sa o co-guvernare cu mama sa, deși istoricii consideră în general 1234 ca anul în care Ludovic a
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]
-
început cu ședința festivă a sinodului arhidiecezan, convocat în sesiune extraordinară la 12 mai 1906, la ora 16, la Casa națională a Asociațiunii și prezidat de mitropolitul Ioan Mețianu. În seara aceleiași zile, de la ora 19, s-a celebrat o vecernie cu litie în Biserica din Groapă, aflată în cartierul Josefin. Slujba a fost oficiată de Ioan Papiu, protopopul Sibiului, înconjurat de protopopii Ioan Cândea al Avrigului, Vasilie Domșa al Orăștiei și Nicolae Borzea al Făgărașului. La acest eveniment au asistat
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
Ioan Papiu, protopopul Sibiului, înconjurat de protopopii Ioan Cândea al Avrigului, Vasilie Domșa al Orăștiei și Nicolae Borzea al Făgărașului. La acest eveniment au asistat mitropolitul Ioan Mețianu și episcopul Ioan Papp al Aradului, „întreg clerul înalt și mult popor“. Vecernia s-a încheiat la ora 21,15. a fost sfințită la 30 aprilie/13 mai 1906, în Duminica Samarinencii, de mitropolitul Ioan Mețianu, împreună cu episcopul sufragan al Aradului, Ioan Papp, și cu un mare sobor de preoți și diaconi. Printre
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
mama lui Maria, aflate acum în Muzeul Mănăstirii. Mănăstirea Tismana a fost transformată în "chinovie de maici" în anul 1949, care duc viață de obște, împletind munca cu rugăciunea. Slujbele se săvârșesc după tipicul tradițional. Sfânta Liturghie în fiecare zi, Vecernia seara și Miezonoptica și Utrenia la miezul nopții; Cântările se fac pe muzică psaltică conform tipicului monahal. În prezent, Mănăstirea are 60 de viețuitoare, dintre care cinci stau în schiturile mănăstirii, stareță de peste 40 de ani este Stavrofora Ierusalima Gligor
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
1848, anul revoluției de la Islaz, activitatea sa editorial-tipografică este mult mai redusă, reușind să dea la lumină doar patru cărți, dintre care două laice, una cu caracter religios, "Cântece de stea", ediția a IV-a și "Privighierul", care cuprinde cântările Vecerniei și Utreniei. În paralel cu munca didactică, o va desfășura și pe aceea de cântăreț la biserica Kretzulescu, unde reușise să formeze un cor de tineri, plătiți cu câte 20 de lei pe lună. Activitatea sa didactică a încetat în
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
organizat la Moscova (Federația Rusă), iar în 1985 merge la plein-airul internațional de pictură "„Vilniusul pașnic”", Vilnius (Lituania). 1966 "„Pictorul Mihail Grecu la 50 de ani”, ziarul" „Cultura Moldovei”, Chișinău, R. Moldova; 1992 L. Toma, „"Vrata v dusu hudojnica”", ziarul „Vecernii Chisinev”, Chișinău, R. Moldova; 1992 L. Toma, "„O cununa de aur pe ruinele realismului socialist”", ziarul „Literatura și Arta”, Chișinău, R. Moldova; 1992 L. Toma, "„Un pictor-poet: Mihail Grecu”", Bacău, România; 1992 - Irina Nechit, „"Spărgătorul de oglinzi”, Chișinău, R. Moldova
Mihail Grecu () [Corola-website/Science/299987_a_301316]
-
a fost nume informal folosit pentru a desemna formațiunea statală cunoscută drept Regatul Siciliei care a existat în sudul Peninsulei Italice după secesiunea insulei Sicilia față de vechiul Regat al Siciliei, ca urmare a rebeliunii Vecerniilor Siciliene din 1282. Cunoscut contemporanilor ca regat al Siciliei așa cum era el "de jure" ca parte din acel regat, i s-a conferit numele de "Regatul Neapolelui" pentru a-l distinge de teritoriul insular al Siciliei. Pe parcursul existenței sale, teritoriul
Regatul de Neapole () [Corola-website/Science/313551_a_314880]
-
teritoriul insular al Siciliei. Pe parcursul existenței sale, teritoriul a constituit obiectul disputei dintre dinastiile din Franța și Aragon. În 1816, el a fost din nou unificat cu "Regatul Siciliei" insulare, pentru a forma Regatul celor Două Sicilii. Ca urmare a Vecerniilor Siciliene, regele Carol I al Siciliei (Carol de Anjou) a fost constrâns să părăsească insula Sicilia, în fața trupelor lui Petru al III-lea al Aragonului. Cu toate acestea, Carol și angevinii și-au păstrat posesiunile continentale, care deja începeau să
Regatul de Neapole () [Corola-website/Science/313551_a_314880]
-
și năpăstoasă care nu îngăduie gospodinelor să facă o sumă de lucruri în ziua ei din săptămână, pedepsindu-le". Pentru că în viziunea populară, ziua începe din seara de dinainte, bântuie casele începând de joi seară, "cam de când începe preotul slujba vecerniei". Prima atestare a existenței acestui personaj este prezentă în scrierile arhiepiscopului Bandinus. Povestirile legate de Sfânta Vineri sunt asemnătoare din Bucovina și până în Oltenia și se referă la pedepsirea unei gospodine care se apucă de treabă vinerea, dar este întreruptă
Sfânta Vineri () [Corola-website/Science/314019_a_315348]
-
au loc transmisiuni în direct ale slujbelor care se țin la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca ( Sfânta Liturghie - în fiecare Duminică și în sărbători de la ora 10.00; Privegherea - în fiecare sâmbătă și în ajunul sărbătorilor de la ora 18.00 și Vecernia - în fiecare Duminică și în sărbători de la ora 18.00 ). La aniversarea a cinci ani de emisie, Părintele Arhiepiscop Bartolomeu Anania a afirmat ceva ce poate fi susținut și astăzi: „Departe de a fi un lux Radio Renașterea este o
Radio Renașterea () [Corola-website/Science/318951_a_320280]
-
a devenit un centru cultural de primă importanță și punct de întâlnire al culturilor arabă, iudaică și creștină. Decadența, survenită în timpul dominației Casei de Anjou (cu pierderea rolului de capitală în favoarea orașului Neapole), de care s-a eliberat prin răscoala Vecerniilor siciliene (1282), a continuat sub dominația aragoneză, spaniolă (sec. XVI) și a Bourbonilor din Neapole (din 1736). Participant la mișcările din 1820 și 1848, orașul a fost eliberat de către Garibaldi și a făcut parte (începând din 1860) din nou creatul
Palermo () [Corola-website/Science/297314_a_298643]
-
capacitate de 1.500 locuri. Instituțiile culturale ale orașului sunt: Casa de cultură cu o capacitate de 580 locuri, Muzeul Etnografic, o bibliotecă publică și 3 biblioteci școlare. În oraș funcționează studioul de televiziune locală STV-41 și 2 ziare locale „Vecernia Taraclia” ziar lunar și „Svet”, săptămânal. Veniturile publice ale bugetului orașului Taraclia în anul 2003 au constituit 5.162 mii lei. Transferurile - 2.649 mii lei sau 51% din totalul veniturilor. O pondere semnificativă în veniturile publice locale o dețin
Taraclia () [Corola-website/Science/297661_a_298990]
-
i s-a oferit ocazia de a scrie în acest gen. În schimb, potențele sale dramatice le-a valorificat în muzica vocal-simfonică. Prima lucrare religioasă este „Magnificat” (1723), un oratoriu cu arii, coruri și pagini orchestrale, executat la slujba de vecernie de la Crăciun, Paști și Rusalii. Textul este latin, fiind extras din Evanghelia lui Ioan. Alături de caracterul jubilant al textului, muzica dă luminozitate și strălucire grandioasă lucrării. Încadrată în serviciul religios și cântată după predică, „Magnificat” conține 12 numere, dintre care
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
ce strânge fonduri caritative pentru țările sărace. În primele veacuri creștine, cum încă astăzi în Biserica armeană, se sărbătorea pe 6 ianuarie "Arătarea Domnului" (teofania), având mai multe evenimente deodată: Aceasta se atestează și de către ritul latin, în troparul de la vecernia Bobotezei: "Astăzi steaua i-a dus pe magi le iesle; astăzi vin din apă s-a făcut la nuntă; astăzi Christos bine a voit a se boteza în Iordan de la Ioan." Acest fapt a determinat ca unele cântece de stea
Cântec de stea () [Corola-website/Science/296844_a_298173]
-
să-i asigure Bizanțului un aliat foarte puternic în persoana regelui [[Aragon]]ului, [[Pedro al III-lea al Aragonului|Pedro al III-lea]]. Răscoala populară din sudul Italiei, izbucnită la [[31 martie]] [[1282]], nu fără influența Aragonului, cunoscută sub numele "[[Vecerniile siciliene]]", care s-a sfârșit cu zdrobirea și izgonirea Angevinilor, l-a lipsit pe Carol de posibilitatea amestecului în afacerile din Balcani. Împăratul și-a măritat două fiice nelegitime cu cârmuitorii tătari [[Abaqa]] și [[Nogai]], contând pe ajutorul posibil al
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
cu versete din Psalmi sau din alte părți ale Scripturii. În cărțile liturgice, se specifică pentru ele cântarea pe un anumit glas. Găsim adesea melodii pe tema stihirilor în înregistrările cu muzică liturgică ortodoxă, unele alcătuite de compozitori cunoscuți. La vecernie, grupul de stihiri (10, 8, 6 sau 4 - în funcție de sărbătoare) care se cântă după imnul "Doamne, strigat-am" (Ps. 140) se numesc "Stihirile de la Doamne strigat-am" (sl. Стихира на Господи, воззвах» ; gr. "στιχηρα εις το Κυριε, εκεκετραξα"). La Vecernia
Stihiră () [Corola-website/Science/318171_a_319500]
-
vecernie, grupul de stihiri (10, 8, 6 sau 4 - în funcție de sărbătoare) care se cântă după imnul "Doamne, strigat-am" (Ps. 140) se numesc "Stihirile de la Doamne strigat-am" (sl. Стихира на Господи, воззвах» ; gr. "στιχηρα εις το Κυριε, εκεκετραξα"). La Vecernia de Duminica (i.e. sâmbătă seara), stihirile de la "Doamne, strigat-am" iau forma unui acrostih alfabetic în versiunea greacă originară. Prima stihiră nu este parte a acrostihului. Stihirile de la stihoavnă (sl. stikhíry na stikhóvne - стихиры на стиховне ; gr. Άπόστιχα' ) sunt un
Stihiră () [Corola-website/Science/318171_a_319500]
-
strigat-am" iau forma unui acrostih alfabetic în versiunea greacă originară. Prima stihiră nu este parte a acrostihului. Stihirile de la stihoavnă (sl. stikhíry na stikhóvne - стихиры на стиховне ; gr. Άπόστιχα' ) sunt un set de stihiri și versuri cântate spre sfârșitul Vecerniei și Utreniei. Particularitatea acestor stihiri este că încep cu un imn, iar nu cu versetul din Psalmi, cum se întâmplă în cazul celorlalte stihiri. Duminica se cântă cu o stihiră mai mult decât în zilele săptămânii. La "Laude" la sfârșitul
Stihiră () [Corola-website/Science/318171_a_319500]
-
Ușile Împărătești și sunt așezate pe altar. Această Ieșire întrerupe Heruvicul și este însoțită de o serie de rugăciuni de mijlocire în funcție de obiceiurile fiecărei jurisdicții. Liturghia Darurilor Înainte Sfințite, care se face Miercurea și Vinerea în timpul Postului Mare este o Vecernie combinată cu Sfânta Împărtășanie care a fost sfințită în duminica de dinainte. Ieșirea Mare se face nu cu pâine pregătită pentru ofrandă ci cu pâine care a fost deja sfințită și se face în liniște desăvârșită și cu o atitudine
Vohodul Mare () [Corola-website/Science/318185_a_319514]
-
slujbe a cărei structură diferă foarte mult în funcție de tradiția locală și regională. În tradiția bizantină, această slujbă durează toată noaptea fiind formată din întreg ciclul liturgic, culminând cu Sfânta Liturghie. În tradiția slavă, ține mai puțin și conține, de obicei, Vecernia (sau Pavecernița Mare), Utrenia și Ceasul Întâi, fiins slujba regulată de sâmbătă seara. Atunci când se slujește Privegherea, unele porțiuni din slujbele constitutive sunt modificate. Una din caracteristicile distinctive ale Privegherii este aceea că Vecernia Mică (diferită atât de Vecernia Mare
Privegherea de toată noaptea () [Corola-website/Science/318212_a_319541]
-
mai puțin și conține, de obicei, Vecernia (sau Pavecernița Mare), Utrenia și Ceasul Întâi, fiins slujba regulată de sâmbătă seara. Atunci când se slujește Privegherea, unele porțiuni din slujbele constitutive sunt modificate. Una din caracteristicile distinctive ale Privegherii este aceea că Vecernia Mică (diferită atât de Vecernia Mare și de cea Zilnică) se slujește la începutul serii (deși de obicei aceasta se slujește doar în catedrale și mănăstiri). Această practică își are originea în aceea că monahii slujeau această formă prescurtată a
Privegherea de toată noaptea () [Corola-website/Science/318212_a_319541]
-
obicei, Vecernia (sau Pavecernița Mare), Utrenia și Ceasul Întâi, fiins slujba regulată de sâmbătă seara. Atunci când se slujește Privegherea, unele porțiuni din slujbele constitutive sunt modificate. Una din caracteristicile distinctive ale Privegherii este aceea că Vecernia Mică (diferită atât de Vecernia Mare și de cea Zilnică) se slujește la începutul serii (deși de obicei aceasta se slujește doar în catedrale și mănăstiri). Această practică își are originea în aceea că monahii slujeau această formă prescurtată a Vecerniei la ora canonică (apus
Privegherea de toată noaptea () [Corola-website/Science/318212_a_319541]
-
Mică (diferită atât de Vecernia Mare și de cea Zilnică) se slujește la începutul serii (deși de obicei aceasta se slujește doar în catedrale și mănăstiri). Această practică își are originea în aceea că monahii slujeau această formă prescurtată a Vecerniei la ora canonică (apus), apoi luau masa și mai târziu începeau să slujească (ca conține versiunea completă a Vecerniei). În plus, includerea Litiei și Artoclaziei? are rolul de a-i întări și sprijini pe credincioși în timp ce participă la o slujbă
Privegherea de toată noaptea () [Corola-website/Science/318212_a_319541]
-
se slujește doar în catedrale și mănăstiri). Această practică își are originea în aceea că monahii slujeau această formă prescurtată a Vecerniei la ora canonică (apus), apoi luau masa și mai târziu începeau să slujească (ca conține versiunea completă a Vecerniei). În plus, includerea Litiei și Artoclaziei? are rolul de a-i întări și sprijini pe credincioși în timp ce participă la o slujbă care poate dura peste opt ore din noapte atunci când se ține în maniera tradițională. În tradiția bizantină, Privegherea de
Privegherea de toată noaptea () [Corola-website/Science/318212_a_319541]