1,781 matches
-
carte Într-o limbă milenară Ni se spune-n zodiacuri Începând cu Tărtăria Limba dacilor prin veacuri S-a-nfrățit cu veșnicia! Raze duc pe-ntins de zare Sufl et dac născut din glie Și-au impus spre ascultare Graiul lui pentru vecie Pomenim spre nemurire Slova eminesciană Și cu gând la re-ntregire Slăvim limba daciană. Mândri, noi rostim în lume Limba noastră cea străbună Grai de dac, grai cu renume Ocrotit să nu apună. PLAIURI OLTENEȘTI Reculeg din amintiri Cântece de haiducie
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
hipice de anvergură, a fost învingător în două campionate naționale de sărituri peste obstacole. Dar microfonul marilor transmisiuni din vâlvătaia luptei sportive l-a fascinat și aceasta a fost chemarea sa, care l-a consacrat și l-a împietrit pentru vecie la clădirea gloriei sportive pe care a aclamat-o inegalabil din cabinele colosalelor stadioane ale lumii. Transmisiunile de la Montreal, când Nadia Comăneci avea să dea peste cap limitele programului electronic al robotului tabelei de afișaj, precum și de la Sevilla, când echipa
CRISTIAN ŢOPESCU. I SE SIMTE LIPSA DE ORIUNDE PLEACĂ, ESTE BINEPRIMIT ORIUNDE VINE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359936_a_361265]
-
de chemări De-atâtea ori în lut de ne-ntâmplare. Mai mult decât orice te-am vrut aici Să-ți pun întreaga-mi lume la picioare Cu degete de cer să o ridici Și s-o-nfășori în juru-ți... Pe vecie Să-ți fiu azurul și să-mi fii senin, Eu un poet și tu o poezie Cu font de nemurire, alb, aldin... Referință Bibliografică: Doar noi... Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1477, Anul V, 16 ianuarie 2015
DOAR NOI... de AURA POPA în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359695_a_361024]
-
hățișurile sufletului, au făcut din Noul Testament cartea de căpătâi a iubirii dumnezeiești: GARANȚIA IERTĂRII DIVINE, o etapă superioară înălțării omului de la statutul de Om Vechi - Ființă întru Speranță, la statul de Om Nou - Ființă întru Încredere, Certitudine și Voință, pe vecie eliberată din dominația întunecimilor luciferice și ridicată către Lumină, așa cum Învățătorul însuși spune: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața...”. Chiar și schimbările sunt radicale: de la Dumnezeul poporului Ales - la Dumnezeul tuturor Mărturisitorilor, de la Supunere la Iubire, de la Pedeapsă la Jertfă
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – IANUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359700_a_361029]
-
la noi, p. 67). Cuvinte mari s-au spus, dar faptele probează mai degrabă stagnarea în mizerie decât mobilitatea, schimbarea, reforma, așa cum notează Sorin Olariu cu amărăciune în Nor vulcanic: „Peste scumpa Românie/ Vine norul, trece norul,/ Noi rămânem pe vecie cu piticul și cu chiorul.” (p. 10). Același pesimism al stagnării în spațiul românesc după integrare îl împărtășește și Daniel Florin Abel în sugestiva epigramă Drumuri Europene: „Europene azi sunt toate,/Fiind actori ai marii scene;/ Sunt gropile mai relevate
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
ori dacă le mai oferi o atenție ceva precum un domn, te iau la fel... Ipocrizia e la orice colț de stradă, iar dacă începi să răspunzi la fel... sau poate că tu că un ’’amărât’’ trebuie să mulțumești pentru vecie dat fiind faptul că ei de ’mari’ ce sunt s-au ’’aplecat... Sigur că, doar la mine aș fi putut vorbi de oarecare drepturi, însă la toate cazurile aflate la limita subzistentei nu prea ai cum... cam rar am avut
AI AJUTA PE ALŢII ESTE O DUBLĂ BINEFACERE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359076_a_360405]
-
și le alinți; în mine se-aprind iar stele, lacrimile sunt fierbinți. Ți le dau în dar pe toate... nu le mai pot arima. Te rog, dacă se mai poate, în piept lasă-mi inima. Să te pot iubi-n vecie, și pe soare, și pe nor; florile pe ram să fie pentru fluturi, un fior. Referință Bibliografică: Se scurg gândurile... Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 480, Anul II, 24 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena
SE SCURG GÂNDURILE... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359187_a_360516]
-
prin șenalul navigabil, fluturându-și a bun rămas stindardele colorate ca pe niște batiste. Aici, pe această plajă pe jumătate sălbatecă, timpul părea să nu mai aibă nicio grabă. În fiecare vacanță, o regăsea cu aceleași dune, încremenite parcă pe vecie în același loc, regăsea scaieții ce-și ascundeau cu grijă spinii prin nisip, înțepându-i pe cei neatenți când se așteptau mai puțin, regăsea neliniștea vântului ce galopa neobosit locurile precum un cal sălbăticit, regăsea mirosul acela inconfundabil, umed și
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
aceea păcatul se plătește cu moartea - trebuie eliminat -, iar iadul este locul celor nelegiuiți. Cum ar putea un om credincios, care crede în mântuirea Lui Dumnezeu, adică în Isus Hristos, și păzește poruncile Lui Dumnezeu, să fie în același loc pe vecie cu cel răzvrătit? Domnul este drept în toate lucrurile. Am auzit că unii spun că Dumnezeu este nedrept, că sunt oameni care ajung în iad. Decât să te gândești că Dumnezeu e nedrept în vreun fel imaginat de tine, mai
CALEA, ADEVĂRUL ŞI VIAŢA de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345145_a_346474]
-
și conferințe culturale de rezonanță internațională. Nici măcar pentru bibilografia Domniei sale atât de extinsă și de eterogenă. Ligya Diaconescu este, cu siguranță, și va rămâne peste vremuri Doamna Limbii române, așa cum Zoe Dumitrescu-Bușulenga (alias monahia Benedicta de la Văratec) a rămas pe vecie Doamna Literaturii române, pentru că inima Domniei sale bate mai tare la rezonanța cuvintelor România, român, românism, pentru că s-a născut în județul mănăstirilor Neamț, Agapia, Sihăstria, Secu, și al Humuleștiului lui Ion Creangă, pentru că, deși pleacă adeseori peste mări și țări
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
Negându-și aplecarea către ură, Sau se vor stinge-n nemurirea lor?" Și tot gândim că nu avem ce face ... E prea târziu să îi întorci, să-și facă Încă o cruce, chiar de nu le place! Să fie pe vecie sau să-și tacă Ultimul vis... Dacă vor spune: "drace"!, Tu să-i asculți, dar te întreabă: SUNT... ... cel mai păcătos semen al vostru: v-am furat inimile am pătruns în case fără a mi se deschide v-am ucis
UNIVERSUL POETULUI GEORGE TEI de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340243_a_341572]
-
a ordinei în care oamenii sunt așezați de propriile fapte. Și la miază-noapte, și la miază-zi sunt lumini. Una asfințește, alta răsare. Grăitele și negrăitele răutăți răsar în ziua în care și asfințesc netrăind decât clipa, în timp ce bunătatea intră în vecie, în chiar clipa nașterii ei! Faptele subomului au explodat, și-au afișat fiara, au declanșat durere, s-au împrăștiat dizolvate în propria devastare provocată, pe când cartea scrisă de Oana Georgescu e azi pe rafturi. Luată, deschisă și citită, se preschimbă
ALEXANDRU ARŞINEL. CARTEA OANEI GEORGESCU, O DOCTORIE SPIRITUALĂ ÎN MÂNA CITITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340384_a_341713]
-
cântarea, Dulceața din vorba curată, Surâsul ce-nvăluie zarea, Caut bobul de lacrimă sfântă, Ce cade din cer peste mine, Prin care să pot a învinge Dureri și amar și suspine. Caut clipa ascunsă-n unghere, Luminii s-o dau pe vecie, Iar tot ce-i tăcere să strige: "Osana, Isuse, doar Ție!" Mai caut ce e nemișcare, Putere să-i dau în durere Și ochi ca să vadă departe, Să știe că e mângâiere. De-un timp eu tot caut în mine
ASTĂZI SUNT ȘI EU CREȘTIN de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340494_a_341823]
-
părut doar o îmbrățișare care s-a schimbat cu alta. A fost însă momentul în care i s-a schimbat viața, soarta, norocul. La începutul anilor ’90, soții Minton au văzut la televizor imaginile cu orfelinatele groazei, cu copiii pe vecie pierduți ai României și s-au decis să vină aici. Au apelat la serviciile unui „ghid” care îi ajuta pe cetățenii străini să găsească copii pe care să îi adopte. L-au găsit pe Ilie, un bebeluș malnutrit care mai
Reîntoarcerea lui Bryan Ilie, tânărul publicitar care la cinci luni a fost adoptat din Călărași de o familie de irlandezi () [Corola-blog/BlogPost/338300_a_339629]
-
a fost rezervat rolul major și simbolic de a prezida, la 29 decembrie 1919, ședința Camerei Deputaților în care s-au adoptat legile unirii Transilvaniei, Basarabiei, Bucovinei, Crișanei și Maramureșului cu Țara-Mamă, context în care a proclamat neamul românesc „pentru vecie unit”. În 1940, prăbușirea României Mari - care avea să coincidă în chip tragic dar simbolic cu sfârșitul însuși al istoricului - nu putea să-l lase indiferent. Nu insistăm asupra împrejurărilor, dat fiind, mai ales, că numeroșii biografi ai lui N.
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! () [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
de Mirela Teodorescu Există experiențe atât de intense încât, în timp ce le trăiești, timpul pare a se opri. După ce reîncepe să curgă, iar viețile noastre își reiau traiectoria normală, experiențele rămân vii, pe vecie alături de noi, pentru că refuză să se piardă în trecut”, astfel își începe Al Gore călătoria în timp și spațiu pentru a fi convictiv cu noi, locuitorii acestei planete în suferință, în lupta pentru salvarea ei. Cartea, Un adevăr incomod -Pericolul
Al Gore: UN ADEVĂR INCOMOD () [Corola-blog/BlogPost/339299_a_340628]
-
Mihai Eminescu Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare, Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, și în odaie Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie, Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate De dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate. Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci Și gândirilor dând viață, suferințele întuneci; Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară, Și câți codri-ascund
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal () [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
și de nimic, Universul fără margini e în degetul lui mic, Căci sub fruntea-i viitorul și trecutul se încheagă, Noaptea-adânc-a veciniciei el în șiruri o dezleagă; Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr Așa el sprijină lumea și vecia într-un număr. Pe când luna strălucește peste-a tomurilor bracuri, Într-o clipă-l poartă gândul îndărăt cu mii de veacuri, La-nceput, pe când ființă nu era, nici neființă, Pe când totul era lipsă de viață și voință, Când nu s-
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal () [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
mă privești! Să găsești, în ei, cuprinsul, visului avut de tine și să te cufunzi în dânsul precum algele marine. Să te lași hrănit de dulcea de plăcuta-mi apă vie și oceanul meu de vise, să te legene-n vecie! Îți trimit un gând de seară, în speranța că-l vei prinde, să-l aducă trenul care o iluzie ne vinde. Referință Bibliografica: GÂND DE SEARĂ / Ioana Voicilă Dobre : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul I, 18 septembrie
GAND DE SEARA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340818_a_342147]
-
mult singură te caut la răspântii adun readun imaginile vieții trăite până la țărm până la primul ultimul val înghite șarpele odată îmi vei fi acum îmi ești definițiile le așterni tu în inima ta odată cu darul de azi de mâine din vecie e rugă și târâre prin mlaștina omului însingurarea curăță alină zdrobește pumnul pe masa cuvintelor scrise nicicând rostite atâta ploaie crește în mine încât încep să zburd apă printre ape îmi spun sunt cascada cuvintelor nenăscute și născute cele făcute
ÎMI SPUN de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340966_a_342295]
-
Crâmpeie. Frânturi. Firimituri. Înguste, abrupte, scurte, dar reale. Și încă mai am. Și sper să am și pe viitor. Fiindcă cei mai de preț din viața unui om, ai unei femei în special, sunt cei care ne poartă sufletele în vecie: copiii. Prin prisma lor trăim, prin ei ne continuăm existența dincolo de moarte, ei reprezintă șuvița de viață rămasă, siajul acela plin de lumină asupra căruia putem veghea mai presus de moment. Toate durerile, toate țipetele sau icnetele tâșnite din lăuntrul
VIAŢĂ RETRĂITĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341493_a_342822]
-
Privirea-ți cu safire mă săgeată. Cuprinde-mă în brațele stelare Și-nalță-mă-n eretice săruturi, Cu jarul rozelor arzând pe ruguri Hai să uităm că-i iarnă-n calendare! Iubește-mă! Cătușe verzi de iarbă Din ochii mei te lege pe vecie Când proaspete dorinți în noi se-mbie Alungă umbre din orbita-ți oarbă! Dar te-nfășori în mantii de mătasă - Nori albi ce torc potop de fulgi zănatici - Zburând cu stolul de hulubi sălbatici Mă lași din nou nesomnului mireasă
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
balul tău veniră curtezanii -/Cătușele-ntristării-mi sunt inele!” - cf. Sonetul XXIII), dar și romantic întârziat, poesc („Zadarnicul înfige colți în mine/ Iar moartea, hâdă, râde pe-nfundate” - cf. Sonetul XXVI), ba chiar parnasiano-lecomtelisl-ian („Ți-am ridicat un loc pentru vecie/ Spre a te ști panteră și femeie”), alteori, cvasi-simbolist (prin corbii lui Bacovia și ai lui Tradem al nostru ... : „Neîncetat, vai, corbii vor dreptate/ Făcând lumina una cu pământul!” - cf. Sonetul XIX) și cvasi-impresionist (probabil, conform propriei doctrine, a reflintextului
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
în mod plăcut creierul sufocat de cearta mofturoaselor semne ortografice. Întorc capul cuminte cu minte cu tot și iscodesc sursa râsului. Nimeni. Măi, să fie! Semnele certărețe s-au împăcat, stau tipărite la locul lor, cărțile își așteaptă de-o vecie cititorii, iar bibliotecara zbârnie cântecul sforăitului. Nu râde-n somn căci nu-i permite regulamentul. Atunci? Cine a râs? Și de cine-a râs? De mine? Mă simt mic-mic de tot cu tot zborul meu inspirativ. Parcă eram un fel
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
mama sa România“. Prim-ministrul de la București, Alexadru Marghiloman, a declarat atunci: „În numele poporului român și al regelui României, cu mândrie, iau act de hotărârea cvasiunanima a Sfatului Țării. La rândul meu, declar că de azi înainte Basarabia este pentru vecie unită cu România“. *** Instrucțiuni: Duminică 24 MARTIE 2013 - Deplasare la Strasbourg la un miting de susținere a unității culturale și etnice a românilor de pretutindeni... Manifestația va începe în data de duminică, 24 martie a.c. la orele 11:00 în fața
MANIFESTAŢIE LA STRASBOURG DE ZIUA UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA de FLORIN ZAHEU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341776_a_343105]