1,900 matches
-
numai 6 micrograme (intravenos) și 134 micrograme (subcutanat), comparativ cu 110 micrograme și, respectiv, 200 micrograme pentru "Latrodectus mactans" (Văduva neagră). "Phoneutria" include puține specii care prezintă o amenințare la adresa oamenilor. Pericolul pentru om nu este legată doar de toxicitatea veninului, ci și de cantitatea lui, caracterul mușcăturii. <br> Chelicerele păianjenilor sunt folosite la injectarea venionului în victime, relativ, foarte mici. Acestea nu sunt adaptate pentru a ataca mamifere mari, cum ar fi omul. Ultimele investigații au demonstrat că doar într-
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
sunt folosite la injectarea venionului în victime, relativ, foarte mici. Acestea nu sunt adaptate pentru a ataca mamifere mari, cum ar fi omul. Ultimele investigații au demonstrat că doar într-o treime din numărul total din mușcături, păianjenul a injectat venin și acesta în cantități mici. Cercetarea în acest domeniu este împiedicată de dificultatea de a identifica speciile.<br> Din cele opt specii descrise, "Phoneutria nigriventer" și "Phoneutria fera" sunt cele mai frecvente menționate în mass-medie. "Phoneutria nigriventer" este specia responsabilă
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
în acest domeniu este împiedicată de dificultatea de a identifica speciile.<br> Din cele opt specii descrise, "Phoneutria nigriventer" și "Phoneutria fera" sunt cele mai frecvente menționate în mass-medie. "Phoneutria nigriventer" este specia responsabilă pentru cele mai multe cazuri de intoxicare cu venin în Brazilia, deoarece este întâlnită în zone foarte populate din sud-estul Braziliei, Săo Paulo, (stat)Minas Gerais, Rio de Janeiro și Espírito Santo. Specia "Phoneutria fera" este orginară din Amazonia. <br> Pericolul pe care îl prezint păianjenii călători brazilieni este
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
îndoială capacitatea lor de a intoxica fatal omul. Un studiu a demonstrat că numai 2,3% din mușcături (în principal la copii) au fost suficient de grave pentru a solicita antidotul. Cu toate acestea, alte studii arătat că toxicitatea de venin "Phoneutria" fost în mod clar mai virulent decât cel al păianjenilor din genurile "Latrodectus" și "Atrax". Există cazuri atestată de moarte, de exemplu un păianjen a ucis doi copii în Săo Sebastiăo. Păianjenul de pricină a fost identificat de Wolfgang
Phoneutria () [Corola-website/Science/319460_a_320789]
-
șarpe din lume. , este o specie de taipan care a fost descoperit și descris în anul 1879 de Sir Frederick McCoy, și care era denumit "Small Scaled Snake", "Western Taipan" sau "Fierce Snake" (șarpe sălbatic). Gradul mare de toxicitate al veninului său a fost descoperit pe mijlocul anilor 1980. Lungimea corpului este între 1,5 - 2,5 m, capul continuându-se direct cu corpul care aceași grosime ca și capul. Șarpele are o culoare cu nuanțe de la brun închis până la galben
Oxyuranus microlepidotus () [Corola-website/Science/318851_a_320180]
-
este între 1,5 - 2,5 m, capul continuându-se direct cu corpul care aceași grosime ca și capul. Șarpele are o culoare cu nuanțe de la brun închis până la galben măsliniu, iarna având nuanțe de culoare mai închisă. Datorită toxicități veninului s-a răspândit idea, că el ar fi foarte agresiv, adevărul este că este un șarpe sperios, care se retrage în găuri, în caz de pericol. Atacă agresorul, numai în cazul în care nu se poate retrage și se simte
Oxyuranus microlepidotus () [Corola-website/Science/318851_a_320180]
-
Rattus villosissimus), șoarecele comun (Mus musculus) și șoarecele marsupial (Antechinomys laniger). Taipanul trăiește în regiunile de deșert departe de așezările omului, mai ales în vestul statului Queensland și mai rar în sudul statului New South Wales din Australia. Colții cu venin au o lungime între 3,5 și 6,2 mm, cantitatea de venin inoculată la o mușcătură este între 44,2 mg - 110 mg. Doza LD la inoculare subcutană este de 0,025 mg/kg. Veninul taipanului este 50 de
Oxyuranus microlepidotus () [Corola-website/Science/318851_a_320180]
-
în regiunile de deșert departe de așezările omului, mai ales în vestul statului Queensland și mai rar în sudul statului New South Wales din Australia. Colții cu venin au o lungime între 3,5 și 6,2 mm, cantitatea de venin inoculată la o mușcătură este între 44,2 mg - 110 mg. Doza LD la inoculare subcutană este de 0,025 mg/kg. Veninul taipanului este 50 de ori mai otrăvitoare ca a cobrei din India (Naja naja) și de 650-850
Oxyuranus microlepidotus () [Corola-website/Science/318851_a_320180]
-
din Australia. Colții cu venin au o lungime între 3,5 și 6,2 mm, cantitatea de venin inoculată la o mușcătură este între 44,2 mg - 110 mg. Doza LD la inoculare subcutană este de 0,025 mg/kg. Veninul taipanului este 50 de ori mai otrăvitoare ca a cobrei din India (Naja naja) și de 650-850 de ori mai toxică ca a șarpelui cu clopoței (Crotalus). Doza de la o mușcătură a șarpelui ar ajunge să omoare între 100 - 250
Oxyuranus microlepidotus () [Corola-website/Science/318851_a_320180]
-
Își desfac aripile negre împodobite cu pete roșii sau galbene, și, din floare în floare, bat din aripi fără cea mai mică grijă. În urma a mii și mii de ani de experiență, dușmanii lor au învățat că acești fluturi conțin venin. Păianjenii, viespile, șopârlele, muștele și liliecii îi privesc de departe, de la o distanță prudentă. Pe 25 noiembrie 1960, trei militante împotriva dictaturii generalului Trujillo au fost ucise bătute și aruncate într-o prăpastie în Republica Dominicană. Erau surorile Mirabal. Erau cele
25 NOIEMBRIE. ZIUA ÎMPOTRIVA VIOLENȚEI DOMESTICE (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296053_a_297382]
-
2. Cf. V.Lovinescu, Incantația sângelui, Institutul European, Iași, 1993, pp. 100-126: Elementul care unifică șirul voievodal prin veacuri (...) se spune că ar fi un sânge blestemat (...) e mult mai just să definim acest sânge după datele tradiționale, ca fiind venin infinit de prețios, VITRIOLUL, ostil vieții și morții, așa cum se Întâmplă totdeauna cu sângele neamurilor alese, adevărate neamuri regale și sacerdotale, races-faées. (...) Mușatinii sunt Ciubărești (...) Găsim În opera lui Eminescu elementul unificator, de care am vorbit mai sus, definitor al
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
identic cu păsărica, deasupra arbustului (...) e mai firesc să presupunem că pasărea divină era un Cocor și că strigătul său onomatopeic, KRA, era un Mantra (formulă rituală; sunet) care devenea Yantra (imagine rituală), spațializându se În cupă și licoare interioară, venin și balsam(...). Sânger este o contracție a lui Sân și Înger - Sfântul Înger(...) Și Ciubăr Vodă și Grui Sânger sunt Regi ai Graalului; dar cum rege al Graalului nu poate fi decât unul singur, Înseamnă că e vorba de aceeași
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
Veninul de albină sau apitoxina este veninul secretat de lucrătoarele mai multor specii de albine. Apitoxina este substanța care rămâne după ce partea volatilă a veninului de albine dispare în contact cu aerul. Apitoxina este folosită ca mijloc de apărare împotriva prădătorilor
Apitoxină () [Corola-website/Science/321414_a_322743]
-
Veninul de albină sau apitoxina este veninul secretat de lucrătoarele mai multor specii de albine. Apitoxina este substanța care rămâne după ce partea volatilă a veninului de albine dispare în contact cu aerul. Apitoxina este folosită ca mijloc de apărare împotriva prădătorilor și în luptele interne din roi
Apitoxină () [Corola-website/Science/321414_a_322743]
-
Veninul de albină sau apitoxina este veninul secretat de lucrătoarele mai multor specii de albine. Apitoxina este substanța care rămâne după ce partea volatilă a veninului de albine dispare în contact cu aerul. Apitoxina este folosită ca mijloc de apărare împotriva prădătorilor și în luptele interne din roi. Veninul de albină este o substanță complexă. Elementul cel mai activ este o substanță alcalină formată dintr-un
Apitoxină () [Corola-website/Science/321414_a_322743]
-
secretat de lucrătoarele mai multor specii de albine. Apitoxina este substanța care rămâne după ce partea volatilă a veninului de albine dispare în contact cu aerul. Apitoxina este folosită ca mijloc de apărare împotriva prădătorilor și în luptele interne din roi. Veninul de albină este o substanță complexă. Elementul cel mai activ este o substanță alcalină formată dintr-un amestec de proteine: polipeptid citotoxic melitina(formula chimică: CHNO) Tratamentul prin înțepături de albină, sau infiltrații cu apitoxină, cum le spun specialiștii din
Apitoxină () [Corola-website/Science/321414_a_322743]
-
o substanță alcalină formată dintr-un amestec de proteine: polipeptid citotoxic melitina(formula chimică: CHNO) Tratamentul prin înțepături de albină, sau infiltrații cu apitoxină, cum le spun specialiștii din zilele noaste, sunt cunoscute încă din Antichitate pentru virtuțile lor terapeutice. Veninul de albină se folosește în medicină (apiterapie sau apitoxoterapie) ca tratament complementar sau alternativ în durerile reumatice sau altor afecțiuni articulare datorită efectului antiinfecțios al peptinei 401 ce intră în compoziția sa și al melitinei care acționează asupra sistemului imunitar
Apitoxină () [Corola-website/Science/321414_a_322743]
-
sau alternativ în durerile reumatice sau altor afecțiuni articulare datorită efectului antiinfecțios al peptinei 401 ce intră în compoziția sa și al melitinei care acționează asupra sistemului imunitar corectând atacuri ale anticorpilor asupra articulației și mielinei. După ce ajunge în organism, veninul de albine stimulează hipofiza să secrete ACTH, care la rândul lui stimulează cortexul glandelor suprarenale să secrete cortizol. Prin urmare, veninul de albine stimulează secreția internă de cortizol. De asemenea, veninul este și un important imunostimulant pentru organismul uman. Veninul
Apitoxină () [Corola-website/Science/321414_a_322743]
-
al melitinei care acționează asupra sistemului imunitar corectând atacuri ale anticorpilor asupra articulației și mielinei. După ce ajunge în organism, veninul de albine stimulează hipofiza să secrete ACTH, care la rândul lui stimulează cortexul glandelor suprarenale să secrete cortizol. Prin urmare, veninul de albine stimulează secreția internă de cortizol. De asemenea, veninul este și un important imunostimulant pentru organismul uman. Veninul de albină mai tratează și afecțiunile coloanei vertebrale (spondiloze, discopatii, sindromul spastis paravertebral, dorsalgii, lombalgii, sindromul isciaticus). Este foarte eficient și
Apitoxină () [Corola-website/Science/321414_a_322743]
-
anticorpilor asupra articulației și mielinei. După ce ajunge în organism, veninul de albine stimulează hipofiza să secrete ACTH, care la rândul lui stimulează cortexul glandelor suprarenale să secrete cortizol. Prin urmare, veninul de albine stimulează secreția internă de cortizol. De asemenea, veninul este și un important imunostimulant pentru organismul uman. Veninul de albină mai tratează și afecțiunile coloanei vertebrale (spondiloze, discopatii, sindromul spastis paravertebral, dorsalgii, lombalgii, sindromul isciaticus). Este foarte eficient și în afecțiunile sistemului nervos (depresii, insomnii, cefalee și nevroze), în
Apitoxină () [Corola-website/Science/321414_a_322743]
-
veninul de albine stimulează hipofiza să secrete ACTH, care la rândul lui stimulează cortexul glandelor suprarenale să secrete cortizol. Prin urmare, veninul de albine stimulează secreția internă de cortizol. De asemenea, veninul este și un important imunostimulant pentru organismul uman. Veninul de albină mai tratează și afecțiunile coloanei vertebrale (spondiloze, discopatii, sindromul spastis paravertebral, dorsalgii, lombalgii, sindromul isciaticus). Este foarte eficient și în afecțiunile sistemului nervos (depresii, insomnii, cefalee și nevroze), în sindromul psihosomatic (bronsită, colecist, colite, hepatite) sau în sindromul
Apitoxină () [Corola-website/Science/321414_a_322743]
-
colții îndreptați pentru a apuca și fixă pradă. . Deși mici la număr, șerpii veninoși sunt și ei răspândiți în întreaga lume, cu precădere în regiunile tropicale, si sunt echipați cu colți special adaptați, pe care ii folosesc pentru a injecta veninul în pradă. Ochii au ploapele unite, privirea fixă și nu clipesc. Văzul este dezvoltat.Ei văd infra roșu adică văd căldură corpului. Urechile nu au pavilioane.Serpii nu aud, ci doar simt vibrațiile cu ajutorul limbii. Mirosul este foarte bine dezvoltat
Șarpe () [Corola-website/Science/297173_a_298502]
-
era o "Kanima". Kanima: Kanima este de aproximativ dimensiunea unui bărbat uman și acoperit cu șolzi. Ea are o coadă agățătoare lungă și poate urca pe pereți cum ar fi unele soiuri de șopârla. Ghearele sale sunt lungi și secretă venin, care poate paraliza victimele ore. Se pare că se poate vindeca foarte repede, luând mai multe gloanțe în piept,se recuperează și se întoarce la reluarea luptei. Creatură Kanima văzut până în prezent este aparent formă Beta. Potrivit lui Peter Hale,următorul
Teen Wolf () [Corola-website/Science/327506_a_328835]
-
foarte repede, luând mai multe gloanțe în piept,se recuperează și se întoarce la reluarea luptei. Creatură Kanima văzut până în prezent este aparent formă Beta. Potrivit lui Peter Hale,următorul nivel de dezvoltare are aripi. Derek îi dă lui Jackson kanima venin pentru a vedea dacă el este creatură. Din moment ce Jackson este paralizat se sugerează veninul nu a venit de la el, adică nu e este Kanima. Porțiunile parțial restaurate ale filme Luna Plina-i arate stea în pat. Ochii lui începe să
Teen Wolf () [Corola-website/Science/327506_a_328835]
-
reluarea luptei. Creatură Kanima văzut până în prezent este aparent formă Beta. Potrivit lui Peter Hale,următorul nivel de dezvoltare are aripi. Derek îi dă lui Jackson kanima venin pentru a vedea dacă el este creatură. Din moment ce Jackson este paralizat se sugerează veninul nu a venit de la el, adică nu e este Kanima. Porțiunile parțial restaurate ale filme Luna Plina-i arate stea în pat. Ochii lui începe să strălucească. După o luptă și un sărut cu Lydia, Jackson se transformă într-o
Teen Wolf () [Corola-website/Science/327506_a_328835]