8,168 matches
-
în jurul conducerii și de boala corupției, iar PNL vrea să devină vioara întâi în CDR și a decis să meargă pe liste separate la locale amenințând astfel unitatea CDR. Într-un cuvânt, partidele istorice nu sunt în stare să exploateze venirea Uniunii Europene la București în folosul lor electoral. În schimb, dacă ApR-ul lui Meleșcanu reușește să se prezinte drept campion al integrării europene, lipsit de complexele celor două regimuri care au dus lucrurile de râpă, are șanse să culeagă
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
să meargă.” La noi însă totul e diferit. N-avem încă un spectru politic cristalizat sub raport ideologic și nu există o confruntare vădită între dreapta și stânga, despre care românii nu știu mare lucru. Profesorul Brucan mai preciza că: „venirea la putere după 1989 a unor guverne de dreapta în țările central-europene a constituit soluția normală. În România, venirea la putere a stângii a fost o formulă anapoda, iar faptul că și în 1992 tot stânga a câștigat alegerile a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nu există o confruntare vădită între dreapta și stânga, despre care românii nu știu mare lucru. Profesorul Brucan mai preciza că: „venirea la putere după 1989 a unor guverne de dreapta în țările central-europene a constituit soluția normală. În România, venirea la putere a stângii a fost o formulă anapoda, iar faptul că și în 1992 tot stânga a câștigat alegerile a făcut ca timp de șapte ani România să bată pasul pe loc în procesul tranziției. Singurul partid care a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
dar lent, fără dureri, pe termen lung. [...] după părerea mea, singura reformă care poate să reușească este reforma rapidă și profundă, urmată, firește, de tot felul de ajustări, ameliorări și ungeri ale rănilor care apar pe parcurs. Deci, nu eventuala venire a PDSR-ului la putere este problema, ci faptul că va începe cu aceleași amânări, cu aceleași tergiversări cunoscute ale reformei [...] nu cred că social-democrația este o soluție în 2000 pentru o țară care vine după 40 de ani de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
până la urmă opera celor cărora li s-a acrit de lehamite, ca țăranului răsculat, de ștevie. [...] Ca la toate revoluțiile noastre, și efectele celei din 1989 s-au stins repede. O schimbare dureroasă ne înspăimântă în continuare (cum ar fi venirea la putere a unui partid de dreapta!), mai mult decât un prezent fără ieșire. Majoritatea oamenilor politici nu pot comunica cu aleșii lor. Această neînțelegere irită pe toată lumea. Agitația sterilă în care trăim crește. Promisiunile elitei politice românești nimeresc pe
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
promovează o anumită doctrină politică ci doar o «reformă justițiară» într-un spirit de răzbunare și de „dreptate socială”. Toată lumea care are o minimă cultură politică nu se poate lăsa păcălită de liderul acestei formațiuni politice (putându-se anticipa că venirea lui la conducerea țării va însemna o lovitură grea dată democrației). Dar poate că, chiar asta își dorește mai mult decât orice (destabilizarea și apoi dictatura). Avem nevoie de multe reforme dar prima trebuie să înceapă cu noi înșine, pentru că
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
locomotiva dezastrelor trece șuierând prin gospodăria noastră. Nici o grupare, fie ea intelectuală, fie pretins implicată în problemele țării nu dă vreun semn că ar avea vreo responsabilitate pentru dezastrul în care ne aflăm. Prost sfătuit încă din prima clipă a venirii sale la Cotroceni, dl. Constantinescu nu numai că a cauționat dezastrul lăsat în urmă de pegra iliesciană, ascunzând cu inconștiență situația reală a țării, pagubele imense și datoriile externe, dar i-a exonerat, individual, pe toți cei care se dovediseră
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
să faci cu gri? - Cum ce? Uită-te în jurul tău! Uită-te la țara asta, cea mai gri de pe pământ! Cum crezi că a ajuns așa? - Cum? - Hai să-ți spun: fabrica și laboratoarele astea au fost construite imediat după venirea comuniștilor la putere, deci pe la sfârșitul anilor ’40. Pe vremea aceea, România era o țară normală, colorată, asemenea celorlalte țări. Blocurile erau albe sau bej sau siclam sau de culoarea untului. Frunzele pomilor erau verzi, doar toamna deveneau roșiatice. Zăpada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
a insulei, cu un sat de bungalouri de vânzare, în rate și prin corespondență. Obligațiile lui Marana în cadrul întreprinderii par să privească „relațiile publice pentru dezvoltarea Țărilor în Curs de Dezvoltare, cu specială atenție la mișcările revoluționare înainte și după venirea la putere, asigurându-se premisele necesare construcției, indiferent de schimbările de regim“. În această calitate, prima lui misiune s-a desfășurat într-un sultanat din Golful Persic, unde trebuia să trateze construirea unui zgârie-nori. O întâmplare neașteptată, legată de munca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
deschidea o cavernă cu margini neregulate, prin care efectiv intrau și ieșeau, zburînd cu repeziciune și desăvîrșită siguranță, familii Întregi de corbi-de-mare. Își spuse, cu o logică Întărită de libertatea mișcărilor și de viteza pe care acestea o căpătau În venirile și plecările lor, că de fapt caverna interioară, În pofida neînsemnatei intrări, al cărei diametru nu depășea doi metri, trebuia să ajungă la niște dimensiuni deloc de neglijat, pricină pentru care chiar În acea după-amiază căută să coboare pînă la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
dădu peste baleniera María Alejandra. Scoase din ea, unul cîte unul, bolovanii grei și, cînd ambarcațiunea Începu să se ridice la suprafață, se apucă să scoată apa cu o găleată. Încă plină de apă, o Împinse pe mal ajutîndu-se de venirea noului flux și o goli. CÎteva coaste și scînduri se umflaseră, ieșind din cuie și făcînd ca apa să pătrundă pînă la Încheieturi, dar reuși să se descurce și să ajungă, vîslind, În ansă, pentru a o scoate pe plajă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
o strângere de mînă nu este îndeajuns pentru a te lămuri în privința unui necunoscut, mai ales cînd de cele mai multe ori întîlnirea este, cum s-ar spune, "în interesul serviciului". Iar serviciul său, instituția în care credea mai mult decît în venirea zilei următoare, avea între regulile sale simple dar de neclintit și pe aceea a neîncrederii în nimeni. Era un principiu neformulat dar prezent în tot și în toate. Omul pe care îl admira cel mai mult și pe care îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
comun. Te deranjează?" Vorbise atît de mult și de repede, încît el n-a înțeles decît în parte lucrurile pe care i le spunea. Bănuia că sînt chestiuni grave, adînci chiar, dar nu putea trece peste pragul stabilit încă de la venirea ei în Vladia K. F. nu era decît o femeie pripășită, venită de unde și-a înțărcat dracul copiii, de o sărăcie evidentă, cum se spunea, cu o cămașă ruptă-n gît, o însoțitoare aproape inutilă a logodnicii prințului Pangratty. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ăștia nici măcar nu-și dau seama că trăiesc, beau, mănîncă, iar beau, dorm, iar mănîncă, mai mult beau, pentru asta se trudesc, fac negoț, sapă via, pentru asta se chinuie, se omoară, au fost și astfel de cazuri, desigur, înaintea venirii dumneavoastră aici, se înșeală, se vînd și se cumpără, eventual mai trântesc câte un plod, dar o fac de parcă ar fi din pricina băuturii și numai pentru a avea din nou prilej de chef. Cel mult își propun să cîștige ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și numai pentru a avea din nou prilej de chef. Cel mult își propun să cîștige ceva în plus ori să-și ia tălpășița din Vladia. Cam astea ar fi cele mai obișnuite idealuri triviale aici. Ah, de cînd cu venirea lui Pangratty a mai apărut ceva, să fie invitați la prînz de către prinț. Dar asta face parte nu din idealurile Vladiei, ci din primejdiile mortale apărute între timp. Trebuia să-i scoatem din bălăcăreala asta, domnule Popianu. Să-i scoatem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mine în tîrg să nu fie contrazis ori comentat de dumneavoastră, domnule adjutant." Era uimit. La așa ceva nu se așteptase. Dorința domnișoarei K. F. venea împotriva a tot ce se petrecuse pînă atunci în fiecare vară și toamnă la Vladia. Venirea prințului era într-un fel ca revărsarea anuală a Nilului, aducea prosperitate, veselie și încredere în Vladia. Dacă el îl făcuse să plece, într-un fel era pentru că prințul încălcase obiceiul, rămăsese și iarna. Era de părerea, ce vorbea!, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
semănase tufe de scaieți, dintre cei mai încâlciți, mai vineți cu putință, pe tot cuprinsul terenului, făcînd ceea ce nu se face, scaieții sînt semănați de vînt, nu de om, după o regulă a cerului, nu după cum voia mintea cuiva. În privința venirii cu avionul era aproape liniștit. Mai rămînea celălalt drum, drumul de care dinspre Comana, cu toate că nu era în firea prințului, nu i se potrivea deloc, singura dată cînd venise așa în Vladia fusese atunci cînd o adusese pe răposata domnișoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pe fereastră, totul era în regulă, totul era la locul său, dealurile se spuziseră cu verde și albastru, în curînd vor deveni sinilii de la scaieții încîlciți care le cotropiseră. În zadar se străduise Radul Popianu atît de mult să împiedice venirea prințului la Vladia, distrugînd orice teren pe care ar putea ateriza Șerban Pangratty, primejdia apăruse sub alt chip și pe altă cale. "Domnul colonel avea o scrisoare de la prinț în care acesta mă ruga să pun la dispoziție prietenilor săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
doar de asta ai venit aici, să-mi spui că inspectorul principal al Serviciului Leonard Bîlbîie a murit". "Va trebui să vă contrazic, domnule director, v-am spus că Bîlbîie a murit astă-noapte, a fost ucis, dar scopul principal al venirii mele este de fapt să vă avertizez că mîine dimineață Vulturul Alb va începe acțiunea. Mîine dimineață la ora șase, șase și jumătate tot Bucureștiul va fi sub controlul măscăricilor. Iar spre amiază în Vladia va ateriza Salvatorul Patriei, domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ar avea numele celui de la starea civilă ori al preotului, descrierea veșmintelor de nuntă, ca și numele unui sat oarecare, Gledić de lângă Kraljevo, cu toate acele particularități care fac posibilă acea fuziune dintre om și natură? Fiindcă aici este descrisă venirea tatălui meu „pe teren“, șederea lui În perioada mai‑noiembrie, cum se zice, ca haiducii. Numele lui Jovan Radojković (la a cărui cârciumă geometrii beau În fiecare seară vin rece, pe veresie) este consemnat aici alături de numele unui copil - Svetozar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
putea scoate o vorbă, iar primarul, cam fără chef, o conduse În hol. Câinele urla Întruna, jelind animalic, ca o bocitoare bătrână. Doamna Brener, palidă de moarte, cu copilul care gemea animalic, căuta, confuză, să‑i expună domnului primar motivul venirii sale. „Vedeți și singur În ce stare este“, zise abia auzit. „Da, văd“, zise primarul. „Dar, scuzați‑mă, nu prea vă Înțeleg. “ Atunci copilul se Întoarse spre el cu o privire pe care domnul Benedek nu i‑o mai văzuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
aceste corzi și de aceste cârlige pentru a-și asigura hrana și, cum pentru ei o mare piroga, legănându-se în mijlocul oceanului, reprezenta un habitat în care se simțeau la fel de bine ca un țăran în casa lui de piatră, la venirea iernii, nu e de mirare că nu-și făceau nici o grijă cu privire la supraviețuire, iar principalul motiv pentru care doreau să pună piciorul pe uscat era acela de a întâlni o nouă pistă care să-i conducă până la îndepărtată insula a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
erau simple nave conduse de oameni, în timp ce pentru Marele Preot și pentru cei mai sceptici navigatori trebuia să fie vorba despre Arca Zeului Tané, care, conform legendelor, avea să pornească într-o zi peste ocean pentru a le vești oamenilor venirea unui nou Mare Potop. În această arca uriașă avea să-i strângă pe cei drepți, pe care avea să-i pună la adăpost pe creasta unui munte în ziua în care va reapărea curcubeul. Orice ar fi fost, cert era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ei. Roonuí-Roonuí, care pentru câteva ore păruse să se-mbete de sânge și de sete de răzbunare, isi recapătă stăpânirea de sine, ordonând că acela care va mai dă dovadă de violență să fie executat pe loc, astfel că, odată cu venirea serii, pacea păru să pună din nou stăpânire pe greu încercată insula. Tapú Tetuanúi petrecu o noapte groaznică. Simțea o nevoie irezistibila de a vomitade fiecare dată când își amintea oroarea pe care o simțise când își înfipsese sabia în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
întregi, de zile întregi, de secole întregi aproape, căci fiecare dintre ei își repetase în minte, de o mie și una de ori, până și cea mai mica mișcare pe care trebuiau s-o facă din clipă în care, după venirea întunericului, aveau să înceapă să se târască afară din ascunzătoare. Niciodată întunericul n-a fost atât de profund - nici atât de iubit - și niciodată n-a fost mai bine folosit. Se strecurară cu toții, fără să pronunțe un cuvant și fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]