734 matches
-
epocă istorică strămoșii, se întreabă din cine descinde, încercând să descifreze, în glasuri necunoscute, șoaptele sângelui. Căci: „Nu-n file-ngălbenite / Stă-mbălsămată taina măririi strămoșești” (Clio). Versurile lui se circumscriu ariei parnasianismului, autorul fiind obsedat de frumusețea exterioară, de formele de versificație impecabile, de ritmurile sonore, de picturalitatea în sine. Remember (1924) aduce în plan artistic un fantastic al senzațiilor, țesut în jurul enigmaticului și straniului Aubrey de Vere. Figura, vestimentația, comportarea, gusturile, preocupările și gesturile acestuia sunt bizare, misterioase. Prin reliefarea lor
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
consacrat lui Eminescu nu doar cea mai întinsă parte a cursului general de istoria literaturii române, ci și mai multe cursuri speciale, din care au rezultat lucrări ca Izvoarele poemei „Luceafărul” (1926), Personalitatea lui M. Eminescu (1926), O problemă de versificație românească (1937), Simbolurile lui Eminescu (1939), și două volume compacte, Arta cuvântului la Eminescu (1938) și Creativitatea eminesciană (1943). Prin acestea, ambițiosul critic își propunea - și nu se îndoia că a și reușit - să revoluționeze eminescologia. Fapt e că, în
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
1927; Izvoarele lui G. Asachi, București, 1928; Lenore. O problemă de literatură comparată și folclor, București, 1929; Opera lui Mihai Eminescu, București, 1931-1932; Balada poporană română, București, 1932-1933; Istoria literaturii române moderne. Epoca Renașterii ardelene, București, 1934-1935; O problemă de versificație românească, București, 1937; Prolegomena argheziană, București, 1937; Arta cuvântului la Eminescu, București, 1938; ed. îngr. Nina Apetroaie, introd. Ion Apetroaie, Iași, 1980; Simbolurile lui Eminescu, București, 1939; Semnificația lui Titu Maiorescu, București, 1940; Le Préromantisme de G. Asaki, București, 1940
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
expresie personală în volumele Plopi fără soț și A treia noapte după răstignire, unde câteva laitmotive sunt turnate în tiparul colindelor. Efectul poetic este diminuat totuși de trimiterile, directe aproape, la stricta actualitate, precum și de o serie de disonanțe în versificație și în lexic. SCRIERI: Ce se numește toamnă, București, 1968; Răsărit de fată mare, Iași, 1970; Lumina pământului, Iași, 1973; Nopți cu Ștefan cel Mare, Iași, 1974; Liniștea dintre nori, Iași, 1977; Elegiile inimii, Iași, 1979; Exact așa vor cânta
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
poemului dramatic Luna vinovată de Massimo Bontempelli. Pleacă definitiv din țară în 1948, stabilindu-se în Italia, la Milano. Traducerile lui C. din poezia italiană se disting mai ales prin corectitudinea față de original (nu numai ca expresie, ci și ca versificație), precum și prin resursele lingvistice surprinzătoare pe care tălmăcitorul le descoperă în structurile lirice ale limbii române (Perpessicius). S-a menționat, de asemenea, selecția riguroasă și reprezentativă pe care C. o operează în antologarea poeților prezentați în versiune românească. „Totuși este
CIFARELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286226_a_287555]
-
particularitate a textului liric: "Domnul Ariciulescu obicinuiește cam des a înghimpa urechile cu apostrofe fără loc" și mai încolo " Apostroful e bună urichelniță adeseori, dar în astfel de întâmplări înțeapă urechea mai rău decât ghimpii ariciului"113. O caracteristică a versificației lui Grigore Alexandrescu, aceea de a elida vocale, lăsând să se ciocnească consoanele - bruscând ritmul și imprimând o anume duritate cadenței - creează un efect de stridență. Poetul arici face versuri înțepătoare. Glumița e cam groasă, în stilul onomasticii lui Alecsandri
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mulțime de margini. În blogosferă, în puzderia de vocații scriitoricești care se nasc și se sting meteoric, în formele de expresivitate cerute de la fiecare utilizator de noile tehnologii, în multiplele insule de clandestinitate pe care le creează lumea noastră, de la versificația primitivă a muzicii underground până la experiențele ficționalizate ale minorităților sexuale și ale pegrei. Sau chiar în școală, acolo unde fiecare elev începător o ia din nou de la zero, explorându-și - pentru scurtă vreme, înainte ca percepția educată să îi livreze
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
p. 70. 93 Ibidem, p. 136. 94 Ibidem, p. 138. 95 Ibidem, p. 7. 96 Ibidem, p. 68. 97 I. Heliade Rădulescu, "Critica" (1847), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, pp. 405-408. 98 I. Heliade Rădulescu, "Versificație" (1868), în Critica literară, pp. 193, 194. 99 Jacques Rancière, La chair des mots, Gallilée, Paris, 1998, pp. 98-99. 100 Erich Auerbach, Figura, traducere de Diane Meur, Macula, Paris, 2003, p. 69. 101 I. Heliade Rădulescu, "[Despre dramă]" ("Ossianice", 1870
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
I. Heliade Rădulescu, "[Despre dramă]" ("Ossianice", 1870), în Critică literară, p. 292. 102 Ibidem, p. 290. 103 I. Heliade Rădulescu, "Despre epopee" (1870), în Critica literară, p. 244. 104 Heliade Rădulescu, "[Despre dramă]", p. 309. 105 Ibidem. 106 Heliade Rădulescu, "Versificație", p. 193. 107 Ibidem, p. 194. 108 Laurent Jenny, La vie esthétique, Verdier, Paris, 2013, pp. 17-36 (capitolul "Le moment poétique"). 109 Ibidem, p. 22. 110 Heliade Rădulescu, "Despre epopee", p. 249. 111 I. Heliade Rădulescu, "Critica literară", pp. 413-414
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poem, și la Iași și în bălțile Brăilei, un poem pe care l-am publicat deja într-o carte, poem care are o dimensiune, să-i spun așa, uriașă. Are vreo douăzeci și ceva de episoade, capitole, toate în diverse versificații. Când mergeam, de pildă, cu brigada la muncă, eu lucram făcând un vers pe care îl repetam de două trei ori, apoi încă un vers pe care de asemenea îl repetam, apoi o strofă pe care o repetam și o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dea naștere la traduceri care, fiindcă s-au impregnat prea mult de caracterele cele mai străine, chiar cele mai exotice, ajung la texte foarte puțin comprehensibile și lizibile. Hölderlin care se străduiește să plieze limba germană la stilul original al versificației grecești, este un exemplu special; el încarnează elanul original de a-l regăsi pe Celălalt, pe străinul care de la cea mai mare depărtare este cel mai intim. Despre această dorință nebunească, tocmai pentru că iese din limitele tradiției și ale normei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
escrocherie cu aur sau alte metale prețioase, false" (Volceanov). În primul și cel mai important studiu despre împrumuturile din limba țigănească - Al. Graur, Les mots tsiganes en roumain, 1934 -, nu apar hoha, oha sau hohaiseală, dar este citată, dintr-o versificație glumeață, forma verbală hohavdilem "m-am înșelat". Cred că sînt date suficiente pentru a explica forma oha ca variantă fonetică a cuvîntului hoha, abreviere din verbul țigănesc hohavav (forma de persoana I singular, prezentul indicativ), avînd sensul "a minți, a
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]
-
București, Editura ProTransilvania, 64 p. Convingătoare selecție de epigrame, precum și de piese "trecând de patru versuri", între care consistente rondeluri, precum și o nostalgică imagine a "salcâmului din Bugeac". Adina Enăchescu Iubire neterminată, București, Editura Societății Scriitorilor Români, 2004, 68 p. Versificații autobiografice. Elena Călugăru Baciu Aripă frântă. Roman..., București, Editura Amurg Sentimental, 2004, 248 p. Text cu percepții turistice. Ioan RĂDUCEA Metaliteratura. Analele Facultății de filologie a Universității pedagogice de stat "Ion Creangă" Chișinău. Volumul sosit la redacție este dedicat profesorului
Cărți primite la redacție. In: Curierul „Ginta latină” by Gligor Popi () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2351]
-
de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere. ● Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităților stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet și elemente de versificație). ● Aplicarea conceptelor operaționale în analiza și în discutarea textelor narative, dramatice, poetice și de doctrină literară. ● Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte literare (înrudite tematic, structural sau stilistic). 3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
de conexiuni/compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere. ● Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităților stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet și elemente de versificație). ● Aplicarea conceptelor operaționale în analiza și în discutarea textelor narative, dramatice, poetice și de doctrina literară. ● Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte literare (înrudite tematic, structural sau stilistic). 3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere. ● Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităților stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet și elemente de versificație). ● Aplicarea conceptelor operaționale în analiza și în discutarea textelor narative, dramatice, poetice și de doctrină literară. ● Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte literare (înrudite tematic, structural sau stilistic). 3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
prevăzute de programa școlară: 1. Lectura 1.1. Teoria literară 1.1.1. Structura operei literare. Structuri în textele epice (procedee de legare a secvențelor) 1.1.2. Figurile de stil (actualizare). Repetiția (aliterația, asonanța). Antiteza. Metafora 1.1.3. Versificația. Tipuri de rimă. Tipuri de ritm. Piciorul metric (bisilabic) 1.1.4. Genuri și specii. Genurile epic și liric. Balada cultă, imnul, nuvela (câte un text din fiecare specie literară, pentru a ilustra trăsăturile respectivei specii literare și pentru caracterizări
ORDIN nr. 307 din 12 februarie 2007 cu privire la organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic la clasa a VII-a în anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185379_a_186708]
-
de conexiuni/compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere. - Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităților stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet și elemente de versificație). - Aplicarea conceptelor operaționale în analiza și în discutarea textelor narative, dramatice, poetice și de doctrina literară. - Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte literare (înrudite tematic, structural sau stilistic). 3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
povestire, român schița, snoava titlu, tema, vorbire directă / vorbire indirectă. Textul liric: - aliterație, antiteza, autor, comparație, enumerație, epitet, eul liric, exclamație retorica, gen liric, hiperbola, imagine artistică, interogație retorica, laitmotiv, metaforă, motiv literar, repetiție, refren, secvență poetica, simbol, tema, titlu, versificație (strofa, vers, măsura metrica, rimă, ritm). Textul dramatic: - act, acțiune, comedie, conflict, construcția subiectului (intrigă, scena , relații temporale și spațiale), dialog dramatic, gen dramatic, dramă indicații scenice, modalități de caracterizare a personajului dramatic, monolog, personaj, replică, scena, tablou. CONȚINUTURI pentru
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
povestire, român schița, snoava titlu, tema, vorbire directă / vorbire indirectă. Textul liric: - aliterație, antiteza, autor, comparație, enumerație, epitet, eul liric, exclamație retorica, gen liric, hiperbola, imagine artistică, interogație retorica, laitmotiv, metaforă, motiv literar, repetiție, refren, secvență poetica, simbol, tema, titlu, versificație (strofa, vers, măsura metrica, rimă, ritm). Textul dramatic: - act, acțiune, comedie, conflict, construcția subiectului (intrigă, scena , relații temporale și spațiale), dialog dramatic, gen dramatic, dramă indicații scenice, modalități de caracterizare a personajului dramatic, monolog, personaj, replică, scena, tablou. CONȚINUTURI pentru
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
de conexiuni/compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere. - Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităților stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet și elemente de versificație). - Aplicarea conceptelor operaționale în analiza și în discutarea textelor narative, dramatice, poetice și de doctrina literară. - Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte literare (înrudite tematic, structural sau stilistic). 3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
operei literare, momentele subiectului; - procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiția fonetică/aliterația, metafora, hiperbola, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteza); - sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; - elemente de versificație (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa); - trăsăturile specifice genului epic și liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere; - trăs��turi ale speciilor literare: schița, basmul (popular/cult), pastelul, fabula, nuvela în opere literare studiate; - texte
ORDIN nr. 4.801 din 31 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226043_a_227372]
-
a vocabularului; - ortografierea diftongilor, a triftongilor și a �� vocalelor în hiat; - despărțirea cuvintelor în silabe; - valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical și morfosintactic) într-un text dat; elemente de limbă și de stil în textul literar; figurile de stil, versificația; - categorii morfologice specifice părților de vorbire (conform programelor școlare pentru clasele a Va - a VIII-a): părțile de vorbire flexibile (verbul, �� substantivul/articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) și neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția); relații și funcții sintactice; elemente de sintaxă a
ORDIN nr. 4.801 din 31 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226043_a_227372]
-
literară sau la un gen literar: epic/liric; - prezentarea unui punct de vedere asupra unor secvențe din texte la prima vedere, pe baza unor cerințe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare, figurile de stil studiate, elemente de versificație etc.) sau prin exprimarea argumentată a opiniei personale �� privind structura textului, semnificația titlului, procedeele de expresivitate artistică învățate și semnificațiile mesajului din fragmentul dat; - exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind un text studiat sau textul la prima vedere
ORDIN nr. 4.801 din 31 august 2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226043_a_227372]
-
operei literare, momentele subiectului; - procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiția fonetică/aliterația, metafora, hiperbola, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteză); - sensul propriu și sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; - elemente de versificație (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa); - trăsăturile specifice genului epic și liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere; �� - trăsături ale speciilor literare: schița, basmul (popular/cult), pastelul, fabula, nuvela, balada, în opere literare studiate; - texte
ORDIN nr. 4.846 din 31 august 2009 cu privire la organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2009-2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216453_a_217782]