687 matches
-
cu aripile deschise între soare și lună (luna-crai nou), între simbolul luminii și al întunericului. Simbolismul corbului este contradictoriu; fiind considerat o pasăre solară, mesager solar al cerului, o "pasăre divinatorie", corbul poate fi și pasărea care anunță nenorociri, un vestitor al morții. Corbul semnifică haosul, dar și ordinea, murdăria, dar și curățenia, demonismul, dar și sfințenia, este o pasăre a tenebrelor, dar și a luminii, cu rol apotropaic, dar și funerar, este o pasăre a vieții, dar și a morții
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la al doilea cântat, iar crăpatul de ziuă, când cântă mai des, când apune Găinușa și apare Luceafărul de dimineață. În Antichitate vestirea zorilor era considerată de origine divină, cocoșul, închinat diferitelor zeități Apollo, Minerva, Mercur, Marte era considerat un vestitor al răsăritului Soarelui, priveghetor al somnului și simbol al luptei războinice. În Evul Mediu, cocoșul era purtat de armatele de uscat, pentru a le da de veste schimbarea santinelelor, practică regăsită la stânele tradiționale, păstorii români urcau la munte și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe arborele vieții, apoi pe arborele cosmic. Coborârea din arborele cosmic pe coloana cerului, apoi pe crucea de pe mormânt transformă pasărea sufletului în pasăre cu aripi închise.240 În filosofia populară românească, fiecare pasăre are semnificație proprie: cocoșul este un vestitor al luminii, aduce ordine în dezordine, găina este un simbol al abundenței, un mediator între treptele existenței, porumbelul este pasărea-mesager, prin excelență, barza reprezintă un alter ego mitic al gospodarului și neamului, fiind "o pasăre augurală, vestitoare a renașterii firii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cei ce ciocnesc, zice că se văd pe cea lume. În ziua întâia ciocnesc numai în vârf, iar în celelalte zile și cu partea cealaltă; marți nu se mai ciocnesc, numai de Sfântul Gheorghe și de Ispas."260 Simbol solar, vestitor al luminii care risipește forțele întunericului, cocoșul purifică și sacralizează orice loc: "Cucoș dacă e la casă, el alungă toată necurățenia, tot răul. La casă nouă, când se sfințește, totdeauna se dă preotului un cucoș, ca să fie casa veselă (...), ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aluat, bucățele și se pun în uncrop, cu mult zahăr și cu acesta se îndulcesc toți nuntașii, ca să fie traiul la tineri dulce; dar mai întâi gustă mirii. Tot așe, hulubii se scriu pe ouă la Paști."269 Pasăre augurală, vestitor al primăverii și mesager din alte lumi, cocorul este considerat un simbol al longevității și fidelității, purității și imortalității 270: Numai cucoșul și cucoara de demult, dacă-i fierbea, la loc înviau. Era o babă și avea o cucoară, care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
presei bârlădene - 1870‐2003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004. ● Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811‐ 2004). ● Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1892 - 2004. ● Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica au torului. ● Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristico‐ scriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într‐un fel de proces al postcomunismului. ● Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii ‐ 1875‐ 2005. ● Dorohoi - Capitala „Țării de Sus” în presa vremii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și ziceri după La Fontaine, N.Nicoleanu, Costache V. Carp, V.Cantar, I. Agârbiceanu, Anton Pan, Jaferson. Nu lipsea din revistă; bibliografie, nume de reviste sosite la schimb: „Brazda literară" din București, „Cuvânt Moldovenesc" de la Chișinău, „Gorjanul" de Târgu Jiu, „Vestitorul" de la Galați, „Vestitorul satelor" de la Fălticieni, „Glasul nostru" de la Băsești-Fălciu, „Curierul cooperator"fondat de Ilie Gh.Marcu-Vutcani, de la București, „Isvorul Tămăduirii" de la Huși, „Sentinela ortodoxă" de la LipovățVaslui etc. Din rubrica „Știri de tot felul" aflăm că: De la 9.740.000
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
La Fontaine, N.Nicoleanu, Costache V. Carp, V.Cantar, I. Agârbiceanu, Anton Pan, Jaferson. Nu lipsea din revistă; bibliografie, nume de reviste sosite la schimb: „Brazda literară" din București, „Cuvânt Moldovenesc" de la Chișinău, „Gorjanul" de Târgu Jiu, „Vestitorul" de la Galați, „Vestitorul satelor" de la Fălticieni, „Glasul nostru" de la Băsești-Fălciu, „Curierul cooperator"fondat de Ilie Gh.Marcu-Vutcani, de la București, „Isvorul Tămăduirii" de la Huși, „Sentinela ortodoxă" de la LipovățVaslui etc. Din rubrica „Știri de tot felul" aflăm că: De la 9.740.000 oi aflate în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
neam îl alesese ca pe cea mai bună întruchipare a sa pentru timpul cel mai critic poate din dureroasa lui existență milena ră.” * Mihai Lupescu care de la Zorleni, alături de alți colaboratori, a dat viață revistelor: „Șezătoarea”, „Ion Creangă”, „Miron Costin”, „Vestitorul satelor”, necruțân du‐și nici un sacrificiu”, Mihail Sadoveanu, Alexandr u Vlahuță, Ilarie Chendi, Eugen Lovinescu, Mihail Dragomirescu, d ar și rubrica „Însemnări” sau „Răspunsuri” către cititori, deosebit de aglomerată, care, indiferent de dimensiuni, o semna tot Tutoveanu. Nelipsite din cuprins erau
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
influențele intelectuale în vogă, este foarte sensibil la contradicțiile și tensiunile societății. Democrația noastră acceptă diversitatea opiniilor și tolerează protestul. Nimic nu împiedică deci ca universitatea să formuleze și să răspândească neliniștea și ca tinerii ce o frecventează să devină vestitorii contestării. Noile valori și logica lor Studiind situația valorilor în "circulație" la începutul secolului XXI, prezentăm cititorului tabelul 2. Va găsi acolo patru grupe: -A: noile valori, pe care le-am numit "postmoderne". Ele sunt rezultatul metamorfozei pe care tocmai
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
vor elibera de sub opresiune. Urmărind punctul de vedere pe care l-am reținut, nu ne vom opri la Luther sau Calvin, actorii principali care conduc ofensiva, nici asupra conflictelor sângeroase, ci la oameni ca Erasmus sau Thomas Morus, care sunt vestitorii toleranței. Pluralismul este anunțat odată cu înrădăcinarea protestantismului luterian sau calvinist. O societate în care credințe și opinii diferite sunt prezente simultan nu va putea supraviețui fără un minim de toleranță. La început, coexistența contrariilor era dificilă: cuius regio, eius religio
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
între orașele-state care dezvoltau relații de comerț sau diferite alianțe; ca urmare, a apărut instituția mesagerilor, s-au dezvoltat anumite protocoale și un sistem rudimentar de drept.7 O altă formă de diplomație era considerată a fi și "trimiterea unor vestitori [...] chiar apariția mitică a îngerilor [...] aceștia reprezentau, ceea ce astăzi sunt considerați a fi precursori ai diplomației moderne".8 Termenul de diplomație, din punct de vedere etimologic, provine din grecesul dyploo care însemna un act prin care se certifică fie completarea
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
inerție: Înmuguriri. Revistă literară, artistică- socială (1932-1940) apare la Fălticeni, fără a se situa pe linia vreunui curent anume, publicând versuri, proză, interviuri și la care colaborează V. Tempeanu, Leca Morariu, Aurel George Stino, Mircea Streinul și alte figuri locale; Vestitorul satelor (1918-1942), revistă de folclor ce apare tot la Fălticeni, sub coordonarea Cercului "Deșteptarea sătenilor"; Revista Tinerimii. Organ de cultură al Societății "Tinerimea" (1927-1932) apare la Dorohoi, cu profil de istorie literară; Muguri (1924-1926, 1934-1940), Îndrumarea, Orion (1933-1935) și Pană
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
vicepreședinte al Asociației preoților din județul Baia, este colaborator la Biblioteca bunului creștin, Înmuguriri, Mitropolia Moldovei și Sucevei și autor de culegeri folclorice și monografii de biserici. 2. Afia Apetroai (1904-1980), învățător în județul Baia, culege și publică folclor în Vestitorul satelor. 3. Alexandru Arșinel (1901-1995), învățător, dirijează Societatea corală Doina din Dolhasca, organizează un teatru de amatori și întocmește în manuscris monografia comunei unde activează. 4. Dumitru Bălan (1898-1985), institutor, folclorist, publicist, tipărește Istoricul școlilor primare din județul Baia și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de operete și de muzică vocală pe versuri de poeți români: Romanță, Peste vârfuri, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie etc. 40. Simion T. Kirileanu (1879-1926), învățător în județul Suceava, folclorist, publică culegeri de folclor în Șezătoarea, Ion Creangă, Vestitorul satelor, Albina. Tipărește Calendarul sătenilor și volume de legende legate de figura lui Ștefan cel Mare. Alte lucrări: Comoara sufletului. Cântece poporale cuprinzând colinzi, urături, alese și orânduite de Simion T. Kirileanu, Povești basarabene. 41. Eufrosina Lipețchi (1891-1982), învățătoare în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Românesc, 1908, 1920. Noua gazetă de Vest, 1938. Noua revistă română, 1909, 1910. Provincia literară, 1933. Revista Fundațiilor Regale, 1938. Revista generală a învățământului, 1932-1940. Revista Moldovei, 1921-1927. Rochița transparentă. Literară, umoristică, picantă, 1932. Știrea, 1929-1937. Universul, 1930. Vestea, 1926-1931. Vestitorul, 1929. Vremea, 1934, 1935. Alte instrumente de lucru ***, Anuarul învățământului secundar din România pe anul 1924-1925, Tipografia Curții Regale, București, 1925. ***, ALACI - Revistă lunară de studii și cercetări economice, 1930-1938. ***, Anuarele Liceului "A. T. Laurian" din Botoșani, ani extremi 1916-1940
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Editura Quadrat, Botoșani, 1999, p. 190. 27 Vasile Coțofrei (et. al.), Dorohoi 600. File de monografie, Editura Tipo-And, Dorohoi, 2007, p. 428. 28 În Gazeta Dorohoiului, VII, nr. 24, 1924. 29 Ș. Ciubotaru, Pagini culturale botoșănene..., p. 168. 30 În Vestitorul, I, nr. 28, 1929. 31 Gheorghe Amarandei, Periodice dorohoiene, vol. II, 1919-1944, Editura Axa, Botoșani, 2001, p. 28. 32 Ibidem, p. 75. 33 V. Coțofrei, Dorohoi 600..., p. 454. 34 I. Simionescu, Orașe din România..., p. 134. 35 Apud Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Gafencu, Sorin Gafencu, Colegiul Național Nicu Gane, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004, pp. 60-66. 89 D.J.A.N. Suceava, Fond personal Nicodim Ițcuș, dosar 151. 90 Emil Satco, Artiști plastici din Bucovina. Mic dicționar, Suceava, 1991, pp. 3-4. 91 În Vestitorul, II, nr. 65, 1930. 92 Date preluate din Mircea Deac, 250 pictori români. 1890-1945, Editura Medro, București, 2003. 93 Conform datelor din P. Nițulescu, Muzica românească de azi. Cartea Sindicatului artiștilor instrumentiști din România, București, s.n., 1939. 94 Marian Petcu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pe fondul unui puternic curent imigraționist - cu puncte de plecare din Galiția și Rusia -, cei care au profitat de noile oportunități au fost locuitorii evrei. Aceștia au devenit veritabili „pionieri” ai capitalismului românesc sau, așa cum afirmă istoricul Hary Kuller, „primii vestitori politici ai modernizării și democratizării relațiilor economice și drepturilor privind proprietatea”. La conturarea acestor realități socio-economice toate atuurile au fost de partea locuitorilor de religie mozaică: tradiția negustorească adânc înrădăcinată, capitalul financiar și priceperea manevrării lui, o riguroasă organizare comunitară
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
când numește pe literatori "cuci rătăcitori" în perioada de după 1848. Acest lucru, cum se vede din istoria literaturii și cum îl vede și Kogălniceanu, nu e just decât pentru Muntenia, unde, zice Kogălniceanu, în acel interval de cinci ani, afară de Vestitorul românesc, nu cunoaște altă publicație. Pentru Moldova, însă, el citează: Letopisețele, Uricariul, Cronica lui Șincai, Baladele lui Alecsandri, Teatrul lui Alecsandri, Poezii de Sion, Istoria lui Laurian, Poezii de Bolintineanu tipărite la Iași, vreo trei publicații periodice etc. 1 "Romînia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în PSB, vol. 18, p. 162) „După cum fulgerul iese de la răsărit și se arată până la apus, așa va fi și Venirea Fiului Omului. Că unde va fi stârvul, acolo și vulturii. Cum se arată fulgerul? Fulgerul n-are nevoie de vestitor, n-are nevoie de predicator, ci se arată într-o clipită de ochi și celor ce stau în case și celor din cămări, pe fața întregului pământ. Așa va fi și Venirea lui Hristos: se va arăta dintr-o dată pretutindeni
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ținem cont că toate cărțile profetice atribuite profeților scriitori au fost reelaborate substanțial din punct de vedere literar, iar teologia lor a fost unificată semnificativ astfel încât imaginea profeților să fie cât mai asemănătoare cu figura lui Moise, prototipul profetului și vestitorul definitiv al legii lui Dumnezeu (cf. Dt 18,15; 2Rg 17,13). E de preferat mai degrabă să ne bazăm pe informațiile deduse din cărțile istorice care uneori oferă informații fondate pe tradiții mai vechi, putând, așadar, reflecta mai îndeaproape
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
la adevărata lui valoare de „modernitate aproape sincronă, dacă nu protocronă a temei înstrăinării” (Emil Manu). În 1948 P. îi scrie lui G. Călinescu despre finalizarea celui de-al treilea roman, având ca model Demonii lui Dostoievski și intitulat inițial Vestitorii, ulterior Așteptând ceasul de apoi. Scriitorul trata un subiect delicat, privind mișcarea legionară, în dorința de a-i înțelege doctrina care a condus la fapte reprobabile și la crimă. Din nefericire, textul, confiscat în momentul arestării, împreună cu alte fișe și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288814_a_290143]
-
îndepărtarea oricărei karme, atât rele cât și bune. Spre deosebire de buddhism, jainismul n-a început printr-o acțiune de propovăduire a lui Mahăvīra. Acesta nu era decât ultimul dintr-un șir legendar de Tirthaṃkara-și, literal „făcători de vad”, altfel spus „înaintemergători”, „vestitori ai eliberării”. Ultimul dintre aceștia, Părśva, se pare că ar fi murit cu doar două secole și jumătate înaintea lui Mahăvīra. El se bucură și în zilele noastre de o poziție excepțională în cultul și mitologia jainismului. Întemeietorul sectei jainiste
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
spre mine a rămas liniștită. Am ghicit în ochii ei acea infailibilă stăpânire de sine pe care o dobândești învățându-te zilnic cu durerea, cu spaima, cu primejdia. Aflând, prin câteva întrebări discrete și aparent banale, că nu veneam ca vestitor al unor întâmplări tragice, s-a dus în antreu și i-a telefonat mătușii mele ca să-i anunțe sosirea mea. Și, din nou, am fost surprins de ușurința cu care a vorbit Charlotte cu femeia aceea atât de diferită de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]