1,402 matches
-
nivel este prefectul, un actor individual instituțional, a cărui putere de veto provine din dreptul său de control al legislației administrative adoptate la oricare dintre cele trei niveluri. În cazul său există însă o prevedere care restrânge această putere de veto. Dacă o decizie a consiliului județean, local sau a primarului contestată de prefect este declarată legală de o instanță juridică, prefectul poate fi acționat în instanță de instituția a cărei decizie a fost contestată. O altă limitare a puterii sale
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
demersurile pentru eliberarea din funcție a secretarului sau sancționarea sa decât să fie revizuită hotărârea respectivă, mai ales dacă prefectul are o poziție similară celei a actorilor de la nivelul localității. Ca atare, secretarul, deși este un actor cu putere de veto, nu are o poziție independentă și nu se poate folosi decât în mică măsură de dreptul său de veto. Această stare de fapt face ca luarea deciziilor în administrația locală, atât la nivel strict local, cât și la nivel județean
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
prefectul are o poziție similară celei a actorilor de la nivelul localității. Ca atare, secretarul, deși este un actor cu putere de veto, nu are o poziție independentă și nu se poate folosi decât în mică măsură de dreptul său de veto. Această stare de fapt face ca luarea deciziilor în administrația locală, atât la nivel strict local, cât și la nivel județean, să depindă în primul rând de actorii partizani de la ambele niveluri, a căror putere de veto primează asupra aceleia
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
dreptul său de veto. Această stare de fapt face ca luarea deciziilor în administrația locală, atât la nivel strict local, cât și la nivel județean, să depindă în primul rând de actorii partizani de la ambele niveluri, a căror putere de veto primează asupra aceleia a actorilor nonpartizani. Analiza anterioară demonstrează că la nivelul unei localități pot exista minim doi actori cu putere de veto (și unul singur dacă excludem secretarul), iar la nivel județean numărul minim de actori este tot de
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
nivel județean, să depindă în primul rând de actorii partizani de la ambele niveluri, a căror putere de veto primează asupra aceleia a actorilor nonpartizani. Analiza anterioară demonstrează că la nivelul unei localități pot exista minim doi actori cu putere de veto (și unul singur dacă excludem secretarul), iar la nivel județean numărul minim de actori este tot de doi, consiliul județean și prefectul, deși poziția acestuia din urmă poate fi extrem de similară celei a consiliului județean. Stabilirea relațiilor dintre actori devine
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
este generată în primul rând de paralelismul atribuțiilor și de similaritatea instituțiilor de la cele două niveluri, care fac să fie greu de spus care dintre cele două niveluri primează sau, în cadrul teoriei, cine ia deciziile și cine are dreptul de veto. Pentru rezolvarea acestei probleme este util de urmărit direcția alocărilor de fonduri. În calitatea sa de ordonator principal de credite, președintele consiliului județean poate decide cum și către cine trebuie repartizate fondurile suplimentare. Ca atare, el capătă un veto pe
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
de veto. Pentru rezolvarea acestei probleme este util de urmărit direcția alocărilor de fonduri. În calitatea sa de ordonator principal de credite, președintele consiliului județean poate decide cum și către cine trebuie repartizate fondurile suplimentare. Ca atare, el capătă un veto pe care îl voi numi implicit asupra deciziilor luate în consiliile locale - deși nu poate vota efectiv în chestiunile discutate și deci nu poate împiedica în acest mod luarea deciziilor, președintele consiliului județean restrânge setul câștigător de la nivelul acestor consilii
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
care a ilustrat particularitățile legate de configurația instituțională a administrației locale, se pot elabora câteva ipoteze privind stabilitatea politicilor de la acest nivel. În primul rând, relațiile existente între consiliul județean și consiliile locale depind de distribuția actorilor cu putere de veto de la ambele niveluri. Astfel, dacă există un consiliu județean fragmentat, președintele acestuia va trebui să aleagă propuneri de hotărâri care să fie acceptate de majoritatea membrilor din consiliu și care să nu atragă vetoul acestora. În funcție de modul în care sunt
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
de distribuția actorilor cu putere de veto de la ambele niveluri. Astfel, dacă există un consiliu județean fragmentat, președintele acestuia va trebui să aleagă propuneri de hotărâri care să fie acceptate de majoritatea membrilor din consiliu și care să nu atragă vetoul acestora. În funcție de modul în care sunt distribuiți actorii la nivelul localităților, deciziile pot fi de natură să favorizeze un număr mai mare sau mai mic de localități. În cazul în care la nivelul unui consiliu județean este nevoie de acordul
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
un singur actor partizan, deciziile nu trebuie să fie apropiate decât de punctul ideal al acestui actor. Prin urmare, conform teoriei, ipoteza principală este că, atât la nivel local, cât și la nivel județean, creșterea numărului actorilor cu putere de veto duce la creșterea stabilității politicilor. Un alt factor important pentru conturarea relațiilor dintre cele două niveluri este reprezentat de congruența dintre actorii de la nivelul localităților și cei din consiliul județean. Este de așteptat ca, în cazul în care actorii cu
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
creșterea stabilității politicilor. Un alt factor important pentru conturarea relațiilor dintre cele două niveluri este reprezentat de congruența dintre actorii de la nivelul localităților și cei din consiliul județean. Este de așteptat ca, în cazul în care actorii cu putere de veto sunt congruenți, colaborarea între nivelul județean și cel local să fie mai bună datorită similarității preferințelor (care există în cazul actorilor partizani din același partid), iar acest lucru să ducă la scăderea stabilității politicilor la nivelul consiliilor locale. La nivelul
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
în care există mai multe localități controlate de alte partide decât cel care deține majoritatea în consiliul județean. Sintetizând aceste ipoteze, ele afirmă că stabilitatea politicilor la nivelul consiliilor locale variază direct proporțional cu numărul actorilor partizani cu putere de veto din consiliu și este mai mică în cazul consiliilor locale compuse din aceiași actori partizani ca și consiliul județean. În ceea ce privește nivelul județean, este de așteptat ca stabilitatea politicilor să crească atunci când consiliul este unul fragmentat și să scadă atunci când există
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
în cazul consiliilor locale compuse din aceiași actori partizani ca și consiliul județean. În ceea ce privește nivelul județean, este de așteptat ca stabilitatea politicilor să crească atunci când consiliul este unul fragmentat și să scadă atunci când există congruență între actorii cu putere de veto. În continuare, voi analiza relațiile dintre actorii din administrația publică folosind cadrul conceptual prezentat anterior pentru a testa parțial aceste ipoteze. Analiza se va concentra în primul rând asupra efectului pe care numărul de actori de la fiecare nivel îl are
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
va face printr-un studiu comparativ efectuat asupra mai multor unități teritorial-administrative din România. Studiul are două părți, dintre care prima se concentrează asupra luării deciziei la nivelul consiliilor locale, iar a doua urmărește efectele configurației actorilor cu putere de veto asupra luării deciziei la nivel județean. Metodologie Studiul de caz este constituit dintr-o încercare de aplicare a teoriei la nivelul administrațiilor locale din câteva consilii locale și județene. Sunt analizate consiliile locale din 22 de municipii (Alba Iulia, Arad
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
fiecare an din perioada 2005 2007. Deși în multe dintre cazuri erau disponibile și hotărârile din 2004, întrucât acesta a fost un an electoral, cu alegeri locale în luna iunie, componența consiliilor și deci și configurația actorilor cu putere de veto s-au modificat. Din acest motiv, numărul de hotărâri din anul 2004 nu a fost inclus în analiză, iar studiul cuprinde doar cei trei ani din interiorul mandatului în care nu au existat, în general, schimbări majore ale apartenenței partinice
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
a schimbat apartenența partizană în perioada studiată, am creat variabilele legate de numărul de actori, congruența acestora și apartenența lor în mod separat pentru fiecare situație. O dificultate majoră în aplicarea modelului a constituit-o numărarea actorilor cu putere de veto. În primul rând, trebuie precizat că fiecare partid politic este privit drept un actor individual și tratat separat de celelalte, chiar dacă a fost parte a unei coaliții electorale sau de guvernare și chiar dacă este apropiat ideologic de un alt partid
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
Tsebelis (2002, p. 95) și are ca argument faptul că, deși există o coaliție a două partide câștigătoare, în cadrul unui consiliu este nevoie de acordul ambelor partide pentru adoptarea unei decizii. Astfel, oricare dintre partenerii coaliției deține un drept de veto în privința hotărârilor ce trebuie adoptate. De altfel, coaliția de guvernare de la nivel central s-a destrămat la jumătatea acestui mandat, cei doi parteneri principali de coaliție, PNL și PD, devenind astfel în mod oficial doi actori separați. De asemenea, ieșirea
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
Alianța DA pe durata guvernării arată că există suficiente diferențe de opinie între cele trei partide principale - PNL, PD și PC - pentru ca acestea să poată fi tratate separat . În același timp, modul în care am numărat actorii cu putere de veto diferă întru câtva de modalitatea de numărare folosită în alte studii ce aplică modelul asupra instituțiilor centrale. În aceste aplicații ale teoriei în care se pune problema de a număra actorii partizani din legislative, recomandarea este de a considera toate
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
instituțiilor centrale. În aceste aplicații ale teoriei în care se pune problema de a număra actorii partizani din legislative, recomandarea este de a considera toate partidele care fac parte dintr-o coaliție de guvernare ca fiind actori cu putere de veto. Justificarea pentru această metodă de identificare este dată de faptul că toate partidele din coaliție sunt necesare pentru menținerea acesteia. În cadrul aplicației mele, mă îndepărtez întru câtva de această recomandare. Actorii partizani sunt numărați în funcție de numărul de locuri deținute în
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
menținerea acesteia. În cadrul aplicației mele, mă îndepărtez întru câtva de această recomandare. Actorii partizani sunt numărați în funcție de numărul de locuri deținute în consiliu, dar și de mărimea acestuia, astfel încât nu toate partidele reprezentate sunt numărate ca actori cu putere de veto. Această abatere se justifică deoarece nu toate partidele prezente în consiliile locale au capacitatea de a influența voturile din consiliu, iar menținerea consiliului este asigurată pentru durata unui mandat. Prin urmare, pentru a număra actorii partizani cu putere de veto
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
veto. Această abatere se justifică deoarece nu toate partidele prezente în consiliile locale au capacitatea de a influența voturile din consiliu, iar menținerea consiliului este asigurată pentru durata unui mandat. Prin urmare, pentru a număra actorii partizani cu putere de veto din consiliile locale și cele județene am folosit ca proxy al influenței acestora asupra luării deciziei indicele puterii de vot Shapley-Shubik (1954). Acesta se calculează pentru corpuri legislative colective (indiferent de mărime, de la comitete la Parlamente) care sunt partidele pivotale
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
propuse de Tsebelis este susținută și de faptul că indicele a identificat un singur partid ca având putere de decizie în acele situații în care un singur partid deținea majoritatea simplă în consiliu. În celelalte cazuri, actori cu putere de veto au fost considerate toate partidele și toți independenții necesari pentru formarea unei coaliții - de obicei, toți aceia cu o valoare a indicelui Shapley-Shubik de peste 0.05. Prin urmare, implicațiile majore ale acestei opțiuni metodologice sunt că, în cazul aplicației de
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
independenții necesari pentru formarea unei coaliții - de obicei, toți aceia cu o valoare a indicelui Shapley-Shubik de peste 0.05. Prin urmare, implicațiile majore ale acestei opțiuni metodologice sunt că, în cazul aplicației de față, numărul de actori cu putere de veto nu coincide cu numărul de partide din consiliul respectiv și că un partid 178 Competiția politiCă la nivel loCal cu un număr egal de consilieri în două consilii poate să fie actor cu putere de veto în doar unul dintre
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
actori cu putere de veto nu coincide cu numărul de partide din consiliul respectiv și că un partid 178 Competiția politiCă la nivel loCal cu un număr egal de consilieri în două consilii poate să fie actor cu putere de veto în doar unul dintre ele. Acest mod de numărare rezolvă și o parte din problemele puse de situația particulară a consilierilor independenți. În general, în cazul în care independenții sunt aleși pe listele unui partid politic sau intră în consiliu
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
consiliul județean și șase consilieri independenți în consiliul local. Ca atare, această problemă rămâne deschisă, iar în cazul consiliilor local și județean din Arad rezultatele studiului vor fi doar relative. În cazul primarului, numărarea sa ca actor cu putere de veto depinde de relația sa cu consiliul. Dacă primarul provine din același partid care are majoritatea în consiliu, atunci el nu este numărat ca un actor cu putere de veto separat, întrucât nu se poate considera că poziția lui este separată
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]