1,008 matches
-
din suprafața agricolă, deoarece condițiile climatice, pedologice și hidrice sunt mai puțin favorabile dezvoltării pomiculturii. Totuși, cele câteva zeci de hectare de livadă denotă existența unei anumite tradiții în pomicultură, prin cultivarea unor soiuri adaptate condițiilor de aici: pruni, cireși, vișini, meri, nuci. Destinația principală a terenurilor agricole s-a păstrat în mare parte după 1990, cu excepția sectorului legumicol și viticol, care au avut de suferit consecințele aplicării greoaie a noii legi funciare. Astfel, profitându-se de vidul legislativ creat și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sectorului viticol, producțiile influențate de factorii climatici, pedologici și hidrici, în sectorul pomicol, în anii buni pot fi la nivelul potențialului productiv al zonei și al materialului biologic plantat. Soiurile adaptate condițiilor de aici sunt reprezentate de meri, pruni, cireși, vișini, peri, caiși, zarzări și nuci. Analizând tabelul nr. 18 si fig. nr. 18 se observa ca numărul de pomi fructiferi s-a menținut, în general, între 25000 și 30000 în perioada 1985-2001 .În structura pe specii a livezilor predomină merii
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
numărul de pomi fructiferi s-a menținut, în general, între 25000 și 30000 în perioada 1985-2001 .În structura pe specii a livezilor predomină merii (cca. 44% din numărul total de pomi fructiferi) și prunii ( cca.30%), urmați de cireși și vișini (cca.6%), apoi de peri (cca.5%), caiși și zarzări (cca.4,5), nuci (cca.4%), piersici (cca. 3%) și alți pomi (cca. 1,5%). Producția de fructe stă sub semnul aceleiași dependențe de varietatea pomilor fructiferi și de condițiile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și de condițiile climatice din unii ani. Astfel, în structura producției de fructe predomină cea de mere (cca. 56% din producția totala de fructe de 482 t în 2002), urmată de cea de prune (cca.30%) și de cireși și vișini (cca.11%). Producția medie de fructe în 2001 a fost de 9100 kg /ha mai mică decât cea a județului Iași (9900Kg/ha), dar mai mare decât producția medie pe țară (cca. 5000 kg/ha). Dacă până în 1992 producția de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
nu reprezintă decât specii ale unui gen? Răspunsul pare să depindă în parte de legătura formală ou antichitatea clasică, și în parte de intenția operei. când ajungem la secolul al XIX-lea, problema devine mai dificilă : Ce sunt Livada, cu vișini și Pescărușul de Cehov, Strigoii, Rosmersholm, Constructorul Solness de Ibsen? sunt tragedii? Exprimarea nu mai este în versuri, ci în proză. Noțiunea de "erou tragic" s-a schimbat. Aceste discuții ne duc la problema naturii unei istorii a genurilor literare
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
notele de umor țărănesc și rafinamentele descriptive nu lipsesc. * Mihai Sadoveanu, hic et nunc - anul de grație 2009 ” E-n fața mea, cu părul din flăcări de zăpadă, cu ochii plini de pâcle și plini denseninări; o albă înflorire de vișini în livadă, minunea licăririi unei zări. Nu are nicio vârstă. În el sunt mii de oameni, șintrânsul anii proaspeți cu toții s-au păstrat... Tot puști rămân. Mă aflu acum la un examen și vreau s-arăt că nu-s intimidat
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
linguriță ghimbir la 250 ml suc de mure; se fierbe 10 minute, se infuzează 10 minute, se strecoară și se beau câte 100 ml la o oră după fiecare scaun. *Decoct din amestec cu scoarță de stejar, frunze de gutui, vișin, busuioc, flori de coada șoricelului și gălbenele, herba de mentă și vetrice (În părți egale); se ia o linguriță amestec la 200 ml apă, se fierbe 5 minute și se beau 2-3 căni pe zi, Între mese. Rețeta autorilor Potentilla
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
condiment pentru pește ( sau piper, delicat, oregano, tarhon, sare ). Punem peștele într-un vas peste care turnăm un litru de vin alb sec și îl lăsăm să stea trei patru ore. Se afumă cu fum cald din lemn de cireș, vișin, măr sau prun. Se servește cu lămâie și maioneză. SOMON MARINAT Filé de somon condimentat, 15-20 de porții; se face o marmeladă din 100 g ceapă albă tăiată peștișori, 100 g ceapă roșie și 100 g ceapă de apă. Se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
două minute și, fierbinte, o turnăm peste castraveți. Îi lăsăm timp de o oră, apoi îi scoatem, aruncăm apa și punem castraveții în borcane, intercalat printre ei, adăugăm frunze de țelină, cimbru, tarhon, mărar, hrean, usturoi, ardei iute, frunze de vișin, câteva boabe de strugure și frunză de vie. După ce se așează în borcane, se pune deasupra o soluție făcută - 1 l de apă și o lingură de sare după gust, o linguriță de oțet și, fierbinte, se pune peste castraveți
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
apoi dăm la beci. CASTRAVEȚI MURAȚI 10 kg castraveți, 6 l de apă, 6 linguri de sare, o lingură de piper, 1 ardei iute, o țelină, 2 morcovi, 2 crenguțe de cimbru, o crenguță de tarhon, mărar, 2 crenguțe de vișin, 4 rădăcini de hrean, o căciulie de usturoi, 100 ml de oțet și o lingură de zahăr. Se pun castraveții într-o oală mare, se toarnă peste ei 7 l de apă fiartă cu șase linguri de sare, se acoperă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
hrean. Se aranjează pe rânduri, până se umple borcanul. Prima apă din castraveți se aruncă, apoi 6 l de apă se pun la fiert cu sare, piper, cimbru, tarhon, oțet și o lingură de zahăr. Se adaugă deasupra usturoiul rămas, vișinul, frunze de țelină, ardei iute, mărar și hrean. Se toarnă apa fiartă peste castraveți, se leagă cu celofan și se duc la beci. CIUPERCI MURATE 1,5 kg. de ciuperci, 6 căței de usturoi, 2 linguri de cimbru uscat, un
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
baițul fierbinte. Legăm borcanele și le dăm la beci. MURĂTURI ASORTATE 9 l de apă se fierb cu 300 g sare mare, 100 g zahăr, foi de dafin, piper și boabe de muștar. În borcan, se pun, la fund, mărar, vișin, țelină, frunze de hrean, cimbru, tarhon, câteva căpățâni de usturoi și așezăm zarzavaturile spălate - pepeni verzi mici, gogonele, castraveți, morcovi, felii de țelină, mere, pere, buchețele de conopidă și varză roșie, tăiată sferturi. Se așează estetic, după care turnăm peste
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de jumătate de oră, se acoperă și după ce s-au răcit se dau la cămară. PĂTLĂGELE VERZI ÎN SARAMURĂ Pe fundul unui borcan de 5 l, se așează o tulpină de mărar uscat, 2-3 frunze de țelină, 2-3 crenguțe de vișin, iar deasupra se așează pătlăgele șterse bine; printre ele se așează hrean, căței de usturoi și frunze de țelină. Deasupra se pun usturoi, hrean, mărar și cimbru. Peste ele se pune un lichid făcut din 5 l de apă, 5
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
îndulcesc și pe ea, că prea era amărâtă săraca. De amintiri se leagă și o altă faptă copilărească, tot din perioada culesului fructelor. Eram ceva mai mărișor și aveam în grijă recoltatul de pe copacii din chiar bătătura casei noastre, doi vișini, trei cireși, patru meri trei peri, fiecare la timpul lor, dar cu efort minim, gândeam. Încă din timpul vacanței de Paști am și cotrobăit prin podul grajdului, prin hambar și șopron să găsesc niște s cânduri, potrivite pentru a mi
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de vară... Zburau vesele din floare în floare, se întreceau în hărnicie și făceau zeci de curse din zori și până seară. Livada cu pomi din apropierea lor era ca o binefacere. Când mugurii se desfăceau în floare, prin cireși și vișini, mai târziu prin corcoduși, meri și peri, se auzea numai zumzet de albine. În luna mai eram vizitați mereu de săteni pentru a le oferi mierea ca medicament pentru bolile de plămâni, astm, bronșită, tuse. Tata, nu refuza niciodată pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu drag toată luna martie, cum era obiceiul. Roșu era semnul vieții și al dragostei, iar alb este simbolul purității, al sincerității. La sfârșitul lunii, se lega câte un mărțișor (mai deosebit) de primul pom înflorit de obicei cireș și vișin, cu credința de-a se păstra tânăr și frumos, precum el. La 40 de Sfinți. Fiind la începutul primăverii, sătenii (gospodinele) obișnuiau să facă sfințișori sau mucenici, niște colăcei împletiți în formă de opt. Îi ungeau cu miere și deasupra
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am curățat singură toată mizeria. Oltea mi-a atras atenția să nu mă taie la mâini cu sticlele de pe jos. Având multe roșii în grădină, făceam bulion, multe sticle, iar din gogonele pregăteam niște murături delicioase (cu mărar, crenguțe de vișin, piper, usturoi, sare, oțet și frunze de stejar). La butoi, puneam castraveciori și varza (căpățâni și tocată cu gealăul) la murat. Pentru a le da un gust mai deosebit adăugam mere ionatane, ardei iuți (în loc de piper), foi de dafin, usturoi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
La butoi, puneam castraveciori și varza (căpățâni și tocată cu gealăul) la murat. Pentru a le da un gust mai deosebit adăugam mere ionatane, ardei iuți (în loc de piper), foi de dafin, usturoi (căței), tulpini uscate de mărar, câteva crenguțe de vișin și de stejar, cuișoare, boabe de sare mare și hrean. Le păstram în beci, la răcoare (pe ciment). Pregăteam și ghiveciuri pentru iarnă. Foloseam mult ulei, ceapă tăiată solzi, rondele de morcovi, de rădăcini de pătrunjel și de țelină, gogoșari
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe întreaga circumferință bulumaci de salcâm, iar deasupra i s-a confecționat un capac de lemn. De la gardul de nuiele în sus, începea minunata livadă a bunicilor. O întreagă costișă ținea pe spinarea ei o multitudine de pomi fructiferi: cireși, vișini, nuci, meri, peri, gutui, dar mai ales nenumărați pruni. Era o frumusețe! Dar era o frumusețe stearpă, fără rod. Lipsa îndelungată a precipitațiilor atmosferice a dus la modificarea vizibilă și dramatică a peisajului; vegetația se uscase, iar în pământ se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de vizită a celor vii, reflectând într-o mare măsură atât spiritul gospodăresc al parohului și enoriașilor, cât și, mai ales, dragostea și respectul postum acordate celor care "locuiesc" deja acolo. Aici, iarba și buruienile erau la ele acasă, iar vișinii și corcodușii, nucii stufoși, ca și salcâmii înalți, viețuiau peste tot în bună înțelegere. Calul a târât cu anevoie căruța pe o alee hârtopită, lângă o margine a gardului cârpocit cu sârmă ghimpată, unde așteptau nepăsători groparii, tolăniți pe lutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
sfintei cruci cu sticla, din care gâlgâia vinul roșu, simbol creștin al sacrificiului suprem. La o distanță cam de vreo 10 metri de scena pe care v-am relatat-o, ascunzându-se de vipia nemiloasă a soarelui în coroana unui vișin umbros, doi guguștiuci dezbăteau, în graiul lor, spinoasa problemă a perpetuării vieții într-o altă lume, în alt univers. Vezi, draga mea, ce viață chinuită a mai avut și babica asta. Și cu ce s-a ales, sărmana de ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Peștii. Pescarii. Sălciile. Galațiul. Unul dintre copacii providențiali ai copilăriei mele a fost un arțar. Unul bătrîn, gros, din fața pivniței "înfricoșătoare" despre care am și mai vorbit. În aceeași circumferință cu el se mai aflau și un cais, și un vișin, și un cireș, dar și un corcoduș. Toți, deși roditori, erau mai tineri decît venerabilul oțetar. Oțetarul mirosea înțepător, vegetal, tentant, a materie vegetală pură, a iarbă și vînă de pom. A.B.Unde te ascundeai când îți era teamă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și tabloul lui Cichirdic Însă nu l-am mai găsit după evacuare. Cichirdic era refugiat politic din Serbia. Nastasia Cichirdic avea În dosul caselor din str. Sucevei vreo 20-30 ha teren care se numea Țărăncuța, deasemenea ceva teren În Valea Vișinului și În Lămășeni. Nu știu să mai fi avut și altă casă, era socotită ca fiind foarte bogată. Căminul de bătrâni a funcționat pe vremuri acolo unde a fost În urmă poștă pe strada ce duce de la hală la tribunal
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
peșchir bold puț și fântână buhaii bracace de adus apă. Pădurile în regiunea aceasta a Saricei și a Niculițelului par niște grădini de o varietate surprinzătoare. Toate esențile se găsesc în ea, de la stejar până la păr și măr pădureț, tei, vișini, și printre arbori se-ncurcă și se cațără clematita în adevărate garduri vii, și vița sălbatică de un dulce verde deschis. Măcieș, corn, porumbrel, frasin, jugastru, gârneață, soc etc. 23 Iulie [DELTA] Pornim după amiază din Tulcea, pe o vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
își proectează în depărtare piscurile ninse și stâncăriile goale. Devastat de păduri, risipindu-și stâncăriile, zăgăzuiește cătră răsărit orizontul. Aici va fi fost cândva un rai al oamenilor primitivi; de aici s-au adus cele mai multe fructe ale regiunilor temperate. Cireș, vișin, zarzar, piersic, măr și păr. Munții s-au pustiit; se fac încercări de replantare. Aici, la țărmul mării pontice, unde a fost adus de puhoaie pământul vegetal, pădurea e încă în ființă și parcurile de specii diverse, aduse de pretutindeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]