1,160 matches
-
împotriva imperialismului guvernelor lor și al acestui mod de a vedea lucrurile. Mai important a fost faptul c] ei au ajuns s]-i văd] că femei și b]rbați inteligenți pe oamenii pe care ii studiau, si a c]ror viat] avea înțeles și integritate. Iar acestea au dus la chestionarea bazelor pentru judec]țile implicite ale inferiorit]ții felului lor de a tr]i, mai ales dup] spectacolul pe care națiunile civilizate l-au oferit în lupta brutal] din primul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un exemplu care i-a creat probleme lui Kant: principiile mele morale nu trebuie s] fie atât de generale precum: „Nu minți niciodat]”; ele pot fi mai specifice, precum: „Nu minți niciodat], decât atunci când este necesar pentru a salva o viat] nevinovat], atunci când... atunci cand...” (Kant, 1797). La o persoan] format] în mod moral, excepțiile pot deveni prea complicate pentru a fi formulate în cuvinte. Dar vezi mai jos valoarea principiilor generale (adic] nu prea specifice), în situația noastr] uman]. În al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dezvoltarea moral]. S-ar p]rea c] în avansarea de la Etapa 5 la 6 dou] lucruri sunt la fel de importante: dezvoltarea abilit]ților cognitive indispensabile și achiziționarea unei anumite structuri motivaționale de a avea curajul propriilor convingeri, chiar și atunci când propria viat] e în joc. Și dup] propria m]rturisire, Kohlberg nu susține c] prima o atrage dup] sine pe a doua, din moment ce el recunoaște c] persoanele sunt capabile de gândirea de la Etapa 6, dar prefer] s] gândeasc] la un nivel inferior
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru a asigura succesul. Așadar, sugerez c], dac] marca Etapei 6 este c] persoanele ajunse la acest nivel sunt gata s] devin] martiri pentru cauză binelui, aceasta pentru c] persoanele de la Etapa 6 sunt acelea pentru care a duce o viat] moral] este sursa primar] a respectului lor de sine. Dac] aceast] afirmație pare prea inofensiv], gândiți-v] mai bine. În primul rând, pentru cei mai mulți dintre noi, a duce o viat] moral] nu este probabil sursă primar] a respectului nostru de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de la Etapa 6 sunt acelea pentru care a duce o viat] moral] este sursa primar] a respectului lor de sine. Dac] aceast] afirmație pare prea inofensiv], gândiți-v] mai bine. În primul rând, pentru cei mai mulți dintre noi, a duce o viat] moral] nu este probabil sursă primar] a respectului nostru de sine. Pe când carierele noastre cel mai adesea sunt. Acest lucru nu trebuie s] fie o surpriz]: cei mai mulți dintre noi ducem în general o viat] moral]; nu suntem mult superiori celorlalți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cei mai mulți dintre noi, a duce o viat] moral] nu este probabil sursă primar] a respectului nostru de sine. Pe când carierele noastre cel mai adesea sunt. Acest lucru nu trebuie s] fie o surpriz]: cei mai mulți dintre noi ducem în general o viat] moral]; nu suntem mult superiori celorlalți în viață noastr] moral]. Nu e nevoie s] b]nuim c] este o simpl] chestiune de alegere. Probabil e cazul c] majoritatea trecem prin viat] f]r] s] ne g]sim în situația care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
simpl] chestiune de alegere. Probabil e cazul c] majoritatea trecem prin viat] f]r] s] ne g]sim în situația care s] ne arunce într-o asemenea poziție. În al doilea rând, totul are un preț, inclusiv a duce o viat] foarte moral] - sau așa pare. Socrate era prea preocupat s] predea virtutea pentru a fi și un țâț] și soț bun. Gandhi, care a f]cut din nesupunerea civic] împotriva britanicilor o form] de art], si pe care il admir
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] mizezi pe posibilitatea de a obține totul sau nimic. Exist] diverse mecanisme despre care se crede c] stau la baza unei astfel de cooper]ri. Cel mai frapant exemplu este acela al insectelor sociale: unele femele își consacr] întreaga viat] îngrijirii progeniturilor, f]r] a avea o viat] proprie (Hamilton, 1964a,b). Printre organismele mai apropiate de al nostru, exist] unul caracterizat printr-un mare „altruism” evoluționist (Trivers, 1971). Familia canin] se bazeaz] foarte mult pe cooperare în ceea ce privește hrană, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau nimic. Exist] diverse mecanisme despre care se crede c] stau la baza unei astfel de cooper]ri. Cel mai frapant exemplu este acela al insectelor sociale: unele femele își consacr] întreaga viat] îngrijirii progeniturilor, f]r] a avea o viat] proprie (Hamilton, 1964a,b). Printre organismele mai apropiate de al nostru, exist] unul caracterizat printr-un mare „altruism” evoluționist (Trivers, 1971). Familia canin] se bazeaz] foarte mult pe cooperare în ceea ce privește hrană, aceasta fiind alocat] în întregime femelelor cu pui. Evident
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
profit] pe seama altora. Clasele revoluționare pot obține mai usor sprijinul altor clase, si chiar și acela al propriilor lor membri, dac] prezin] interesele clasei lor într-o form] glorificat]. Ideologia nu este un fenomen marginal, ci este fundamental pentru întreaga viat] social] în felul în care ea a existat pan] ast]zi. vi. Morală că ideologie În lumina acestui lucru, n-ar trebui s] fie surprinz]tor c] Marx privește morală, legea, religia și alte forme ale conștiinței sociale că fundamental
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru toate ideologiile morale și ne putem aștepta că acestea s] le accentueze, de vreme ce aceasta ajut] la ascunderea caracterului de clas] al ideologiei. Dac] oamenii trebuie s] fac] unele lucruri și s] se abțin] de la altele pentru a avea o viat] social] decent], atunci Marx ar vrea cu sigurant] că acestea s] continue în viitor în societatea comunist]. Dar Marx nu ar vrea ca aceste lucruri s] fie f]cute doar pentru c] un anume cod moral le cere, de vreme ce codurile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și RALUCA MARINCEAN - ANDREEA BOCA - ANDREEA MICU POSTFAȚA - CLAUDIA CIUBĂNCAN REVIZORI: CLAUDIA CIUBĂNCAN și RALUCA MĂRINCEAN Epopeea lui Ghilgameș, trad. de Virginia Șerb]nescu și Al. Dima, București: Editură pentru literatur] universal], 1966, p. 132. Biblia de studiu pentru o viat] deplin], versiunea Dumitru Cornilescu, Life Publishers România, Oradea, 2000. „Two jews, three views” Biblia de studiu pentru o viat] deplin], versiunea Dumitru Cornilescu, 2000, Life Publishers România, Oradea. (n.t.) * În Biblia sau Sfântă Scriptur], 1995, Editura Institutului biblic și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
trad. de Virginia Șerb]nescu și Al. Dima, București: Editură pentru literatur] universal], 1966, p. 132. Biblia de studiu pentru o viat] deplin], versiunea Dumitru Cornilescu, Life Publishers România, Oradea, 2000. „Two jews, three views” Biblia de studiu pentru o viat] deplin], versiunea Dumitru Cornilescu, 2000, Life Publishers România, Oradea. (n.t.) * În Biblia sau Sfântă Scriptur], 1995, Editura Institutului biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București (Ieșirea, 20,14), apare formulă: „S] nu fii desfrânat!”, ceea ce presupune toate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Scriptur], 1995, Editura Institutului biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București (Ieșirea, 20,14), apare formulă: „S] nu fii desfrânat!”, ceea ce presupune toate tipurile de inc]lcare a normelor etice și morale. (n.r.) Biblia de studiu pentru o viat] deplin], versiunea Dumitru Cornilescu, Life Publishers România, Oradea, 2000. Aristotel, Etică nicomahic], editura IRI, București, 1999, traducere de Stela Petecel, Cartea a VII-a. Aristotel, Etică nicomahic], editura IRI, București, 1999, traducere de Stela Petecel, Cartea a VII-a. Cicero
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din domenii diferite ale științei. Datorită naturii fundamental diferite a actelor și proceselor ce definesc comportamentul consumatorului, modul În care oamenii se comportă În plan economic nu reprezintă o Însumare de acte repetate mecanic, ci rezultatul acumulării unei experiențe de viată. Simpla Înregistrare și cuantificare a actelor consumatorului nu este suficientă, trebuie cercetate și procesele psiho fiziologice și sociale care determină aceste acte și explicată interdependența dintre ele. Studierea lor permite caracterizarea mai amplă și complexă a fenomenelor de piață, precum și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s sub numele de „a doua ierarhie a trebuințelor" (Duane Schultz, 1976, 225). Satisfacerea a patru categorii de necesitați din ierarhie este considerata obligatorie pentru o viata normala. Trebuințele de autoactualizare, de cunoaștere si concordanta sunt mai puțin puternice În comparație cu cele de baza si mai puțin necesare pentru supraviețuire. Aceste necesitați sunt implicate În creșterea si definirea umana si au fost numite de autor: „trebuințe de creștere
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nu numai prin nivelul intensității lor, ci si prin alte caracteristici: apariția lor În evoluția umanității, sub aspect filogenetic si ontogenetic, este mai târzie fata de trebuințele de baza; satisfacerea psihologicului produce o creștere a fericirii si plenitudinii În ropria viata; comportamentele de satisfacere a trebuințelor de creștere sunt mai complicate, presupun existenta mai multor conduite (sociale, economice, politice) decât, de exemplu, satisfacerea nevoilor de hrana; trebuințele de creștere sunt rezultatul evoluției culturale a omenirii si, cu cât o trebuința este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
provin din starea de excitație pe care o induce fotonul moleculelor de clorofilă. Ajunși în sistemele vii, electronii sunt transportați într-un ciclu închis și ordonat ca sens, iar acest transport de electroni în circuit este un curent electric, astfel viata apare dirijată de un curent electric foarte slab, întreținut de radiația solară. Conform acestei teorii in orice planta exista un curent electric. Pentru a explica potențialul bioelectric ridicat al plantei Phytologica electrica s-au emis mai multe ipoteze. Una dintre
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
meridiem? Azi, ele se prescurteză a.m. și p.m. și sunt folosite cu înțelesul de dimineață și după-amiază. *Poluarea aerului Aerul pe care îl inspirăm este parte din atmosferă, amestecul de gaze ce acoperă globul pământesc. Acest amestec de gaze asigură viata pe pământ și ne protejează de razele dăunătoare ale Soarelui. Atmosfera este formată din circa 10 gaze diferite, în mare parte azot (78%) și oxigen (21%). Acel 1% rămas este format din argon, dioxid de carbon (ajută la absorbția căldurii
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
se face o analiză chimică a gradului ei de puritate. Monitorizarea poluării apei Deoarece este greu de monitorizat direct organismele purtătoare de boli, cercetătorii au folosit bacteriile din excremente, ca măsurare standard a poluării. Acestea, de obicei, nedăunătoare forme de viata sunt găsite în excrementele de la toate vietățile terestre, inclusiv omul. Dacă numărul de bacterii crește peste un anumit nivel, apa este considerata impură biologic. O altă metodă de măsurarea a poluării este monitorizarea speciilor din habitat. Poluarea cu petrol apare
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
copilului la mediul înconjurător și nu o restructurare a mediului în care acesta trăiește în scopul facilitării existentei sale. Adaptarea mediului la copil nu doar că nu ar ajuta în procesul de învățare dar i-ar afecta chiar autonomia deoarece viata nu poate fi întotdeauna predictibila și atent programată. Deși in ABA predarea se face la început într-un mediu care să faciliteze reușita ea se a extinde treptat și în medii obișnuite, în întreaga casă și în afara ei ( în parc
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
măcar cu o vorba buna; in măsura in care ne permitem, sa sprijinim inițiativele care au ca scop tratamentul terapeutic al autismului, integrarea sociala si promovarea informațiilor despre autism cu speranța ca persoanele care suferă de autism vor avea o viata mai ușoara si mai aproape de normalitate. Noi părinți ai unor copii suspecți de autism sa nu intram in panica, sa nu încercam sa ne izolam pe noi si pe copilul nostru in speranța ca lucrurile se vor rezolva de la sine
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
aceeași situație, iar experiența similara a acestora poate fi benefica atât pentru a putea alege calea cea mai buna de urmat, cat si pentru a atinge un nivel de echilibru emoțional care sa ne ajute sa mergem mai departe in viata; Noi medici pediatri sa ne informam continuu pentru a înțelege mai bine autismul; sa nu ne grăbim in a pune un diagnostic care poate fi greșit, fie ca acesta este autism sau altceva o informație greșita data părinților poate demola
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
părinților care își dau seama că nu își pot ajuta ei singuri copilul, am avut șansa de a întâlni o echipa de terapeuți cu experiența deosebita in tratarea si recuperarea copiilor cu autism, am avut curajul de a ne lăsa viata, destinul si viitorul copilului nostru in mâinile lor si de atunci am redescoperit speranța. Cristian a fost diagnosticat cu TSA la vârsta de 4 ani, relativ târziu si doar acum, retrospectiv privind, realizam cum au evoluat lucrurile. Pana la vârsta
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
reușea sa alăture logic 2-3 cuvinte pentru a exprima ceva cu sens, iar despre propoziții, oricât de simple, nici nu se punea problema. In mare, de aici am pornit la drum in cea mai grea si mai importanta calatori din viata familiei noastre. Primul pas si cel mai important a fost făcut atunci când am cunoscut echipa de terapeuți care urma sa lucreze cu Cristian. Am început prin a cunoaște foarte concret si direct o parte din rezultatele muncii lor: timp de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]