3,591 matches
-
Tău s-a dus să sfarme , cu slava-I sfântă, iadul blestemat. S-au bucurat strămoșii proslăvind pe Cel pe care-L așteptau să vină să-i mângâie cu sfânta lui lumină de viață și-mpăcare strălucind. Și raiul a vibrat triumfător că s-a întors în sânul său iubirea, care-a salvat prin sânge omenirea ca Dumnezeu și ca Mântuitor. Ce pace al meu suflet a cuprins ștergând din mine orișice durere, în timp ce-aștept sublima înviere a Celui
RUGĂCIUNE ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE SÂMBĂTĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384920_a_386249]
-
intri în poveste Vedea-vei Cerul paralel Feeric, ludic și misterios Plângi de vrei Zâmbește Râzi cu gura până la urechi Visele? Toate-s vechi și toate-s noi Le dau viață doar personajele Cu trăirile lor Acolo În cercuri colorate Vibrează arta O auzi? He, he, he! Nu cere explicații Căci vei găsi Monoreme neanalizabile One by One Referință Bibliografică: DE INTRI ÎN POVESTE / Aga Lucia Selenity : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1960, Anul VI, 13 mai 2016. Drepturi de
DE INTRI ÎN POVESTE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384922_a_386251]
-
strâng recolte și se ivesc ogoare: Îi scarpină spinarea și-l scurmă inși - o droaie; Deși se-abat vântoase, afară încă-i boare, Încă mai dorm șopârle întinse pe pietroaie. Frunzișul cald și moale, ca pletele iubitei, Se-agită și vibrează la orice adiere; Sub cerul de alamă - în nuanțele piritei - Își scutură parfumul de poame și de miere. Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, Auzi cum se frământă, plângând că se usucă, Noianul rădăcinii - crescută-n patru vânturi
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
strâng recolte și se ivesc ogoare:Îi scarpină spinarea și-l scurmă inși - o droaie; Deși se-abat vântoase, afară încă-i boare, Încă mai dorm șopârle întinse pe pietroaie. Frunzișul cald și moale, ca pletele iubitei,Se-agită și vibrează la orice adiere;Sub cerul de alamă - în nuanțele piritei -Își scutură parfumul de poame și de miere.Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, Auzi cum se frământă, plângând că se usucă,Noianul rădăcinii - crescută-n patru vânturi
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
meu te cheamă Când visul din lacrimi își face năframă În adânc de lumină deschide chemări, La vreme când noaptea învolbură cărări A câta oară, dorul meu mă cheamă Când aduceri aminite somnu destramă, În lira lui Orfeu iubirea-mi vibrează, Din umbre fugare brațe-și desenează. A câta oară, dorul meu mă cheamă Când în nopțile albe iubirea-i tribun, Muzica cerului s-ascult fără teamă, Veșmânt din rouă de vis cu luna să-mi pun. Referință Bibliografică: A câta
A CÂTA OARĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384945_a_386274]
-
ca Dumnezeu croită din același tulburător mereu. În splendida-i lumină, întotdeauna lină pătrunde câteodată, timid, sufletul meu. Atunci devin un altul, căci simt în trup Înaltul și-Adâncul ce a toate și-n toate e nucleu, iar sufletu-mi vibrează când rază după rază se țes ca să devină în mine curcubeu. În orișice iubire e-un strop de nemurire atunci când dăruirea ajunge-n apogeu . Așa simt eu azi cum e schimbată a mea lume când dau doar de iubire pe
IUBIREA N-ARE MARGINI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384968_a_386297]
-
de la păzitorul hergheliei de cai la un mare actor și regizor, este adulat și adorat de iubitorii scenei. „Încălțând coturnii, Shakespeare poate să sufere comparație cu orice Roscius din Antichitate; frumos ca Apollo, seducător ca Mercur, accentele lui fac să vibreze scena.” (Ben Jonson). Mediul londonez în care intră e un mediu de poeți-actori, boemi, ușor vulgari, cu nume scurte, ca Kit, Ben, Frank sau Will. Lui îi plăceau jocurile de spirit, încrucițările de idei, notele de frondă ale inteligenței, ascuțișurile
ETERNUL SHAKESPEARE-400 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384975_a_386304]
-
doi. Mi-e dor și azi, un dor de doi, ca și cum tăcerea nu există-ntre noi, un dor nebun ce nu vrea ca să știe, de timpul arestat doar pe hârtie. Va fi mereu un dor de doi, atât cât sufletul vibrează în noi, mereu un gând și-o lacrimă de dor, căci inimii nu-i putem pune zăvor. Un dor nebun, un dor de doi! 6 Aprilie 2013 Referință Bibliografică: DORUL / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2327
DORUL de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/385100_a_386429]
-
să mi te scuturi într-un fluviu cristalin. Păsări licurești prin aer în penaj multicolor Și din nouri tu faci caier, tors în stropi, ca un fuior, Ca o revărsare vie, ploaia sfântă șiroind, Din furtună, bucurie tu renaști, ușor vibrând. Alteori plutești în spații diafana că un fulg, Lumii dăruindu-i gratii , de la focul din amurg Pan la zorii de cristaluri cu luceferi presarăți, Ca o mare fără maluri spre nisipuri te abați. Năvălești în întuneric candelabre de argint Și
LUMINA de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385184_a_386513]
-
fac încerc atât cât pot, să trezesc conștiința în mintea ascultătorului, să înțeleagă faptul că nimic nu este ușor de realizat de unul singur, că toate care se întâmplă în jurul nostru, tragedii și pierderi, le putem trece mai ușor când vibrăm la unison. Poate că unora li se pare că tot ceea ce realizez acolo este prea patetic uneori, dar nimic nu mă oprește să insist , ca lumea să înțeleagă mesajul pentru că tare de multe ori am realizat că începem să cinstim
“MINŢILE LUMINATE DISCUTĂ IDEI” INTERVIU CU ADELLE MAYA (PSEUDONIM) [Corola-blog/BlogPost/385167_a_386496]
-
conac. Dacă atunci a fost ceva fugar și rapid, acum el făcea ravagii cu gura ei. Probabil, mama ei ar fi spus, că un gentleman nu se comportă astfel. Era cufundat în mătasea catifelată a gurii ei și trupul femeii vibra de emoții și trăiri noi, necunoscute. Când îi era cald, când cuprinsă de frisoane. Totul era prea intim, lordul nu făcea nimic doar cu jumătăți de măsură. Doar când a fost sigur, că ea nu-l respinge mâinile lui au
MY LORD (VIII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385170_a_386499]
-
strâng recolte și se ivesc ogoare: Îi scarpină spinarea și-l scurmă inși - o droaie; Deși se-abat vântoase, afară încă-i boare, Încă mai dorm șopârle întinse pe pietroaie. Frunzișul cald și moale, ca pletele iubitei, Se-agită și vibrează la orice adiere; Sub cerul de alamă - în nuanțele piritei - Își scutură parfumul de poame și de miere. Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, Auzi cum se frământă, plângând că se usucă, Noianul rădăcinii - crescută-n patru vânturi
TABLOU DE SEPTEMBRIE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384357_a_385686]
-
în armonie, plină de speranța! În viața asta, deși noi visam nemurirea, căutăm ce înțelesuri și care ne e menirea, unii reușesc prin credință, află ce e fericirea, ajutând mereu alți oameni se află împlinirea! Mi-e inima arcuș ce vibrează la mândră primăvară, Toată renașterea mă înverzește, mă înfioară, Toți copacii înfloriți mă fac să simt ca o vioara, Toate florile din lume cânta pe strunele mele iară... Și-aș vrea uneori să mă întrec în zbor cu vântul, apele
CUVINTE DESPRE MINE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384393_a_385722]
-
Cel Mare. Mulți consideră sfintele icoane mai mult ca valori artistice și istorice decât ca obiecte putătoare de har și sfințenie. Ei admiră îndeosebi vechimea, culorile, măiestria și arta cu care sunt lucrate. Dar nu surprind, nu simt duhul care vibrează și se transmite prin aceste sfinte obiecte!... Prin intermediul sfintelor icoane, noi suntem permanent în comuniune cu Iisus Hristos, cu Fecioara Maria - Născătoarea de Dumnezeu și cu toți sfinții, prin sfânta rugăciune. Prin icoane întreținem un continuu dialog cu Creatorul cerului
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 [Corola-blog/BlogPost/384492_a_385821]
-
Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1585 din 04 mai 2015 Toate Articolele Autorului VIBRAȚII Pornim din nou pe undele iubirii, Pe unde n-am mai fost de-atâta timp, Prin primăvara fără anotimp, Cu pașii-mpleticiți ai rătăcirii. Vibrează undele în contratimp Și tremură de spaima regăsirii, De vama ce-o depunem iarăși firii, De toate câte ne va da în schimb. Când glasul se îneacă de durere Și clipele se fac mereu mai lungi, Iubirea iarăși drepturile-și
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384531_a_385860]
-
se îneacă de durere Și clipele se fac mereu mai lungi, Iubirea iarăși drepturile-și cere, Cu sunete domoale și prelungi. Și-n ale sale luminoase sfere Din ce în ce-i mai greu să mai ajungi. CÂND TE APROPII Vibrează aerul când te apropii Și timpul se oprește brusc în clipă, De sânge face inima risipă, De foșnete, mestecenii și plopii. Culorile din curcubeie țipă, Căldura verii-și netezește snopii, Iar ploaia își trimite stropii Să spele zbor de fluturi
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384531_a_385860]
-
preambulul, la care nu fac trimitere imediat, prea multe cuvinte fiind de prisos. Oricum, versuri din „Rugă iubirii” și nu numai, sunt edificatoare cu privire la valențele poetice ale doamnei Olguța Luncașu Trifan: „Îngenunchind, ți-am spus: iubire, vino!/ Tu ai venit, vibrând, cu-aroma-ți dulce./ Cu fluturi albi te-ntâmpinam, divino!/ Pe brațul tău, las inima să culce.”... Am introdus suficiente gânduri, idei și pilde în acel “joc al titlurilor” (însumând peste treizeci de poezii), înscris în așa numitul preambul. Îmi rămâne doar
IUBIREA ESTE ÎN NOI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384451_a_385780]
-
Eminescului. În cap. XII - Puțin umor..., nu strică..., cel menit să fie de sfârșit al volumului, Olguța Luncașu Trifan reușește cu brio să descrețească frunțile, așa cum a promis prin titlul menționat: „- E vreo inimă în care, vocea ta nu a vibrat?/ Îl întreabă ea semeață, pe năstrușnicul băiat./ - Vreau să cred că tu ești sincer, că mă vrei/ cu-adevărat, că ai vrea să-ți fiu soție, trebuie/ să știi, băiete, nu uita: eu, cu alta nu te împart!” („Dilemă”) Îmbrăcând
IUBIREA ESTE ÎN NOI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384451_a_385780]
-
Acasa > Poeme > Devotament > CÂND TE APROPII Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1581 din 30 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului CÂND TE APROPII (sonet) Vibrează aerul când te apropii Și timpul se oprește brusc în clipă, De sânge face inima risipă, De foșnete, mestecenii și plopii. Culorile din curcubeie țipă, Căldura verii-și netezește snopii, Iar ploaia își trimite stropii Să spele zbor de fluturi
CÂND TE APROPII de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384543_a_385872]
-
timpul când îmi amestec făptura, cu verde, cu alb, cu dor și drag apoi aș vrea să râd dar mă opresc la gardul cu corn galben și plâng ca în iarna cumplită în amintiri zbuciumate cu muzica tristă din gând vibrând ca atunci, ca nu demult te văd în chip de înger și toată lumea mea de reverii te cuprinde și-ți oferă flori mi-a fost dor de tine, iubita mea și-n vis, te rog, să-mi spui dacă acolo
A DIFFERENT SPRING de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384549_a_385878]
-
să guști din stihul apocrif Diez la cazne nu-ți înalță cântul Căci n-ai pierdut nimic de n-ai avut Prea te frămânți să-ți cizelezi cuvântul Pentru-a uita trecutul disolut În vâlvătăi se năruie speranțe Când coardele vibrează-n dezacord Dorințele trăite în restanțe Rămân doar o cicatrice pe cord! Pe drumuri pietruite din cuvinte Poți să compui distihuri din scântei Plăcerile chemate să te-alinte Vor bulversa armata de pigmei Virgil Ciucă New York 19 noiembrie 2014 Referință
CENUSEREASA de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384571_a_385900]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > TOAMNEI, ÎI CÂNTĂ MANDOLINA! Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Toamnei, îi cântă mandolina! Vibrează frunza în cădere! Toamnei, îi cântă mandolina! Viața copacilor, iar, piere, Ceața le stinge-ncet lumina! Strugurii plâng, preaplini, prin vii, Cu lacrimi de licoare sfântă! Luna te- așteaptă să revii, Cu dragostea ce o alintă! Pe pat de frunze
TOAMNEI, ÎI CÂNTĂ MANDOLINA! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384618_a_385947]
-
cheia sol note-am să așez într-un requiem tris, prelung, lugubru ... Sau mai bine-ar fi un vals vienez, chiar de bal nu e și cerul e sumbru. Tabloul de gheață voi să îl topesc cu căldură lirei, ce vibrează tainic ... Sufletul se-nalță ... totu-i nefiresc, scriu un imn iubirii ... gândul da năvalnic ... Umplu astfel spațiul ... sunete-scântei timpane-or străbate, sângele și cordul ... Din golul pustiu, tristul lacrimei, am să mă proclam, simplu - iconodul. Am să trec prin sunet
TABLOUL PORTATIVULUI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384645_a_385974]
-
e poartă spre inima ta Și cât de talentat ești ,doar Dumnezeu o știe, Contează că simți frumosul și vrei a scrie. Te încurajez,scrie poezie despre ce dorești Să ne trasmiți,sufletul prin ea să-ți mulțumești Și de vibrează la versul tău cineva Va fi primit cu bucurie-n lumea ta! Referință Bibliografică: Fii binevenit in poezie! (dedicată Zilei Internaționale a Poeziei) / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1907, Anul VI, 21 martie 2016. Drepturi de Autor
FII BINEVENIT IN POEZIE! (DEDICATĂ ZILEI INTERNAȚIONALE A POEZIEI) de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384667_a_385996]
-
în: Ediția nr. 2046 din 07 august 2016 Toate Articolele Autorului LUMI NOI Mi-am ancorat corabia în rada albastră a dimineții și cu lumina surâsului pâlpâind sub pleoapele încă adormite temerar magelan mă avânt în hățișul lianelor străzi deja vibrând sub rumoarea crescândă de pretutindeni revărsată de pași cribluri claxoane pneuri de minge lovită-n gardul de sârmă al școlii și-un soare alb îmi calcă pe urme strecurându-și prudent câte-o rază-n otrăvitul năvod fumegător în care
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]