711 matches
-
cunoaște. Chiar dacă pe alocuri gândirea paulesciană pare că preia conceptul biblic privind apariția și evoluția vieții pe pământ, calea demonstrației științifice nu este părăsită. Mai mult, Paulescu face uz de numeroase fapte de observație care acoperă întreaga paletă a lumii viețuitoare și citează o bibliografie extrem de bogată de nume ilustre în domeniul biologiei, și nu numai, care nu numai că recunosc finalitatea, ci îi recunosc și caracterul voit, coordonat, supus voinței unei inteligențe superioare. Creaționismul științific se deosebește net de creaționismul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
imutabilă, așa cum o demonstrează faptele de observație, genetica și logica științifică. Ceea ce se reproșează tendențios creaționismului științific ar fi, în opinia lui Raven și Johnson, următoarele: - Nu ar fi susținut de nici-o observație empirică. Ori creaționismul demonstrează clar că lumea viețuitoare, indiferent la ce nivel de dezvoltare s-ar afla, prezintă un caracter de finalitate ce constituie trăsătura distinctivă a vieții, este imanentă și ignorată de ființa căreia-i coordonează existența. Această finalitate este susținută de morfologia vitală și fenomenologia vitală
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dezvoltare s-ar afla, prezintă un caracter de finalitate ce constituie trăsătura distinctivă a vieții, este imanentă și ignorată de ființa căreia-i coordonează existența. Această finalitate este susținută de morfologia vitală și fenomenologia vitală, elemente proprii și caracteristice lumii viețuitoare, întâlnite la orice nivel de dezvoltare a vieții. - Principiile creaționismului științific nu ar porni de la observație așa cum se întâmplă în toate ramurile științei. Ori Paulescu elaborează argumentările tocmai plecând de la faptele de observație culese din natură, supuse apoi analizei științifice
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
materialiști atei), Nae Ionescu, Petre Țuțea (naționaliști creștini) și Lucian Blaga (creatorul Marelui Anonim) ca să nu cităm decât câteva exemple. Trebuie subliniat faptul că marea majoritate a gânditorilor erau departe de a cunoaște natura umană și în general natura lumii viețuitoare, în ceea ce are esențial ca structură și funcție, capacitate de adaptare și supraviețuire, a acelor trăsături caracteristice și distinctive care o guvernează, a finalității biologice care operează cu fiecare individ, fără cunoștința individului și independent de voința sa. Era cu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acte de creație și că, de pildă, rațiunea, conștiința și voința, ca și instinctele nu pot fi reduse la materia brută. Aceste fapte presupun o componentă imaterială a vieții, capabilă să o întrețină și să o perpetueze dincolo de voința ființei viețuitoare, dincolo de capacitatea de înțelegere și cunoaștere a ei, fie ea chiar și om dotat cu facultatea de a înțelege și raționa. Pentru că necunoașterea omului și în general a legităților care guvernează lumea viețuitoarelor pot condu ce la elaborări defectuoase și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
istorică a societății umane de la începuturi până astăzi, pe care Paulescu a încercat să o surprindă în termeni critici, de pe poziția cercetătorului, savantului, gânditorului și, înainte de toate, a cunoscătorului în detaliu a naturii umane integrată în marea familie a lumii viețuitoare, încercând, în același timp, să o asimileze unui sistem filosofic unitar și viabil. Or această întreprindere nu este posibilă fără a cunoaște resorturile profunde ale vieții, la care se ajunge pornind de la ceea ce se cunoaște pentru a explora necunoscutul, în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
armonie în sânul familiei. Dar siguranța și evoluția firească a unei familii nu poate fi concepută în afara unor condiții care să-i asigure subzistența. Această necesitate imperioasă este satisfăcută de existența instinctului de proprietate, instinct întâlnit la toată scara lumii viețuitoare. Este tendința instinctivă a ființei viețuitoare de a-și apropia un teritoriu (suprafață) din care să-și asigure subzistența pentru ea și familia sa, de a-și construi un adăpost, de a acumula și depozita cele necesare vieții pentru perioadele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și evoluția firească a unei familii nu poate fi concepută în afara unor condiții care să-i asigure subzistența. Această necesitate imperioasă este satisfăcută de existența instinctului de proprietate, instinct întâlnit la toată scara lumii viețuitoare. Este tendința instinctivă a ființei viețuitoare de a-și apropia un teritoriu (suprafață) din care să-și asigure subzistența pentru ea și familia sa, de a-și construi un adăpost, de a acumula și depozita cele necesare vieții pentru perioadele când resursele în natură sunt mai
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pentru provizii și încăperi pentru refugiu în caz de pericol. Acest instinct culminează în cazul omului, unde intervi ne rațiunea, cu adevărate stilizări și evoluții ce îmbracă moda timpului, dar în esență comportă aceleași utilități de bază întâlnite în lumea viețuitoare pe care trebuie să le satisfacă. - proprietatea teritorială, sau perimetrul de subzistență este o suprafață pe care orice ființă viețuitoare, fie ea plantă sau animal, și-o delimitează pentru a-și procura cele necesare subzistenței. Se consideră că sunt atâția
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu adevărate stilizări și evoluții ce îmbracă moda timpului, dar în esență comportă aceleași utilități de bază întâlnite în lumea viețuitoare pe care trebuie să le satisfacă. - proprietatea teritorială, sau perimetrul de subzistență este o suprafață pe care orice ființă viețuitoare, fie ea plantă sau animal, și-o delimitează pentru a-și procura cele necesare subzistenței. Se consideră că sunt atâția proprietari pe planetă câte ființe viețuitoare sunt și aceasta pentru simplul motiv că viața fără resurse pentru existență nu este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
satisfacă. - proprietatea teritorială, sau perimetrul de subzistență este o suprafață pe care orice ființă viețuitoare, fie ea plantă sau animal, și-o delimitează pentru a-și procura cele necesare subzistenței. Se consideră că sunt atâția proprietari pe planetă câte ființe viețuitoare sunt și aceasta pentru simplul motiv că viața fără resurse pentru existență nu este posibilă. Planta de pildă, are nevoie de un mic teritoriu în care să-și înfingă rădăcinile pentru a-și lua apa și sărurile minerale, un mic
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
originea lor în abaterile de la destinația inițială a instinctelor, să încercăm o definiție a instinctelor și o retrospectivă istorică a modului cum au fost abordate așa cum le-a perceput și le-a dezvoltat Paulescu. Instinctele sunt acele trăsături caracteristice ființelor viețuitoare ce se transmit în cadrul fiecărei specii, asigură subzistența, integritatea și perpetuarea speciei, fără învățătură prealabilă pentru că ele sunt anterioare oricărei experiențe. Instinctele constituie baza existenței individului și a speciei, fără de care viața nu ar fi posibilă, indiferent la ce nivel
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și decurge dintr-un proces mental cu alegerea unei variante din mai multe alternative. Și aici este nevoie de o anumită dezvoltare ontogenetică a sistemului nervos care presupune: raționament, judecată și discernământ, facultăți caracteristice doar omului și nu celorlalte ființe viețuitoare; - curentul umanist - pleacă de la concepția că dinamica proceselor cerebrale face pe om ca în fiecare moment să se autoactualizeze pentru realizarea deplină a propriilor posibilități, în satisfacerea setei de cunoaștere și împlinire. Abraham Maslow (170), unul dintre fondatorii acestui din
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fi decât rezultanta confruntării permanente a celor trei ipostaze sub care se află omul; biologică - adică sinele; socială - adică eul; cultural- spirituală - adică supraeul. Biologia ultimilor decenii demonstrează fără echivoc că în fapt comportamentul uman, și în general al ființelor viețuitoare, are o bază genetică, prin urmare trăsăturile comportamentale sunt înscrise în programul său informațional (genetic), atât ca nevoi bazale care se satisfac prin instincte, cât și în procesul învățării care ar sta la baza modulării comportamentului prin realizarea reflexelor condiționate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Natura instinctuală a conflictelor sociale Să vedem acum, din această perspectivă, care ar fi natura conflictelor sociale. Prima constatare ar fi că omul, făcând parte integrantă din natură, nu poate face excepție de la legile care o guvernează. Ca orice ființă viețuitoare are necesități biologice a căror satisfacere condiționează existența individuală. El nu poate trăi fără să respire, deci fără să-și asigure necesarul de oxigen pentru nevoile proceselor metabolice. Nu poate trăi fără să-și asigure nutrientele de bază necesare întreținerii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
întreținerii, creșterii, dezvoltării și susținerii reacțiilor metabolice furnizoare de energie, nutriente pe care și le asigură din mediul înconjurător. Toate aceste necesității sunt obiective, vitale pentru om, motiv pentru care ele sunt asigurate prin instincte, întocmai ca la toate ființele viețuitoare. Pentru a pătrunde în sfera conflictelor sociale Paulescu simte nevoia și reușește să demonstreze că există așa zisele conflicte nesociale, firești, înscrise în legile naturii, motiv pentru care el le consideră naturale. Aceste conflicte au loc între speciile de animale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în utopie atunci când propune ca soluție suprimarea familiei, suprimarea proprietății și abandonarea bolnavilor și handicapaților. Toate bunurile în statul lui Platon sunt comune, individul neavând decât posesia propriului corp. Or proprietatea este o tendință instinctivă întâlnită pe toată scara lumii viețuitoare, întrucât de la plante până la mamiferele superioare, fiecare individ își delimitează un perimetru necesar lui și familiei sale pentru subzistență și supraviețuire. Lovește, de asemenea, în familie pe care o suprimă. Legătura consfințită de căsătoria între doi indivizi de sex opus
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cunoscut decât doar de revoluția bolșevică cu aproape 150 de ani mai târziu. În totală necunoaștere a naturii umane J.J. Rousseau pleacă, în dezvoltarea utopiilor sale, de la niște enormități care contrazic în totalitate ceea ce natura a sădit în fiecare ființă viețuitoare. Iată câteva mostre care demonstrează cu prisosință acest lucru. Omul ar fi singura ființă care nu posedă instincte, ci trăind la început printre animale observă și imită instinctele acestora, sfârșind prin a și le apropia pe toate. Refuză astfel pentru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a și dezvoltat gândirea socialistă, răspândind-o apoi prin înființarea internaționalei socialiste. Această ideologie violentează unul din cele mai puternice instincte sociale și anume instinctul de proprietate căruia, nerecunoscându-i-se importanța pentru om și în general pentru orice ființă viețuitoare, este etichetat ca rău social, sursă a inegalității și conflictelor sociale, prin urmare proprietatea trebuie desființată. În locul proprietății individuale și familiale instituie proprietatea colectivă (colectivismul) prin orice mijloace, proprietate ce revine societății în ansamblul ei. Nu a realizat faptul că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
gravă, pentru că știința nu a reușit să depășească limitele stricte ale materiei, nu a reușit să treacă dincolo de sfera schimburilor de energie și materie, prin urmare nu are mijloace de a pătrunde partea imaterială a lumii, în special a lumii viețuitoare. Așa încât știința nu poate răspunde decât prin presupuneri și ipoteze nedemonstrate la marile întrebări existențiale: ce este viața? care este originea ei? care este natura instinctelor? ce determină fenomenologia vitală? care este natura psihismului și conștiinței umane? Unul din academicienii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu explorarea Și sfârșitul dibuirii pururi va fi S-ajungem de unde am pornit Și să cunoaștem locu-ntâia oară”. Cunoscând în detaliu natura umană, ca om de știință, în tot ceea ce are ființa umană mai caracteristic, distinctiv, dar și comun lumii viețuitoare, dincolo de raționamentul științific de cele mai multe ori demonstrat experimental, Paulescu își extinde aria preocupărilor sale abordând probleme de sociologie, religie, morală, etică, în scrieri memorabile din nefericire puțin cunoscute astăzi. Conspirația tăcerii care i-a înconjurat opera și continuă să-i
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
marii săi contemporani) care face distincția între creierul impulsiv și creierul reflexiv. În această concepție creierul impulsiv (care cuprinde structurile nervos centrale arhaice) coordonează activitățile bazale ale organismului și în același timp conservă instinctele de bază ce permit oricărei ființe viețuitoare să supraviețuiască. La rândul său creierul reflexiv (cortexul cerebral) realizează componenta rațională a comportamentului uman, în plus deține facultățile superioare ale acestuia (rațiunea, memoria, judecata) și capacitatea de a tempera activitatea creierului impulsiv prin acțiunea mentalului conștient, format prin educație
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu găsește calea spre pace, spre înțelegere și armonie? Răspunsul la întrebare nu poate fi unul simplu, având în vedere complexitatea ființei umane, dar mai ales calitățile ei distinctive ca specie și locul special pe care-l ocupă în lumea viețuitoare. Într-adevăr omul face notă aparte în lumea vie prin facultățile sale; memorie, judecată, raționament, limbaj, comunicare, facultăți ce-i conferă capacitatea de a cunoaște și de a domina natura. În plus, ca un corolar al acestor calități și ca
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
anarhică, plină de conflicte în societățile umane și între societățile umane, Paulescu ajunge la concluzia că toate acestea par să fie tocmai rezultatul capacităților superioare ale omului și libertății sale de a alege, ceea ce-l va deosebi de restul lumii viețuitoare. De aici impasul atâtor doctrine filosofice, politice și religioase aplicate societății umane care nu au avut în vedere decât aspectele exterioare ale comportamentului uman și nu raporturile sale cu lumea concretă, de aici și faptul că majoritatea acestor doctrine rareori
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
este esențial și elementar în existența individului și colectivității, interpretând lucrurile și fenomenele în maniera cea mai simplă și mai logică posibilă. Pleacă astfel de la premisa că omenirea este și ea o societate naturală, asemănătoare celor întâlnite la alte ființe viețuitoare, organizată în familii, uniuni de familii (triburi), uniuni de triburi (ginți), națiuni și popoare, toate la un loc formând umanitatea. La baza acestor societăți se află sentimentul instinctiv de simpatie cunoscut ca iubire omenească, filantropie sau umanitarism și care se
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]