1,712 matches
-
a-i sili a primi apoi egemonia austro-ungară. S-a și încercat materialicește una ca aceasta, ocupîndu-se Bosnia, acest unghi înfundat dintre Serbia și Muntenegru. Urmările morale ale acestei dibăcii au fost cu toate astea foarte deosebite de acele pe cari ziarele vieneze le plăcea să le dezvolte. Tot astfel va fi probabil și cu noua tentativă de care a fost vorba cu ocazia întrevederii de la Ischl. Nu cătră prințul Milan, ci cătră populațiile slave în general ar trebui foile austriace să se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unei Românii slabe și cu totul dependente de Austria și Germania. Ca o completare a acestor șiruri, în cari se subliniază cumpătarea și precauțiunea ministerului Brătianu, găsim niște informații destul de interesante în "Neue freie Presse". După cele ce află foaia vieneză, cestiunea Dunării poate fi de acuma considerată ca rezolvată în sensul Austro-Ungariei. Art. 4 al anteproiectului atribuie delegatului austriac prezidența Comisiei Dunărene și dă, în caz de paritate de voturi, preponderanță votului prezidentului. România ridicase oarecari obiecțiuni contra acestui articol
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
esclude pe Austria și pe Germania de la Dunărea de Sus și de la cea de Jos. O asemenea nedreptate nu e de-nțeles. De aceea oficioșii, sânt sau se prefac a fi foarte mânioși. Marile puteri nefiind simțitoare pentru intimidări, presa vieneză se aruncă asupra Principatelor dunărene și propune a le face să pleznească daca ar încerca cumva de-a nu voi să se lase mâncate. Alternativa e ademenitoare. Închipuiți-vă numai! Aceste mici state, chemate a-și căuta de interesele lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu Austro-Ungaria, iar Waddington e răsturnat de Gambetta. De-atunci încoace Gambetta și-a ținut discursul de la Cherbourg, în care apelează la justiția istoriei. "Neue freie Presse" cercetează dacă d. de Varnbueler se poate considera ca un martor irecuzabil. Foaia vieneză arată în adevăr cât de mult crezământ cată să i se dea bătrânului om de stat. Ca ministru prezident în Wuertemberg d. de Varnbueler era, ca toți colegii săi din micile state germane, adversar al Prusiei; a fost în contra războiului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
această chestiune, prin via discuție a ziarelor, a dobândit însămnătatea unei cestiuni politice, în loc de-a rămânea pe terenul curat economic. Opozițiunea în România a luat cestiunea Dunării {EminescuOpXI 336} 17. Editorialul MINISTER BOERESCO UND DIE DONAUFRAGE, apărut în ziarul vienez "Die Presse", 16/28 septembrie 1880, comentat de Eminescu în articolul ["NI SE ANUNȚA DIN VIENA... "], "Timpul", 19/31 septembrie 1880. pentru a răsturna cabinetul actual și a împiedica orice înțelegere între România și Austria. Opozițiunea nu va reuși dacă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
protestațiilor "Romînului", pentru că ne-am deprins cu maniera foii oficioase de-a o vedea combătând pe față, ceea [ce] într-ascuns partidul aprobă și sprijină. [ 7 noiembrie 1880] [""NEUE FREIE PRESSE" RĂSPUNDE... "] "Neue freie Presse" răspunde la ultimatumul "Romînului". Foaia vieneză reprobează înainte de toate amestecul unor temeri politice într-o cestiune comercială. Abia se poate admite că există cineva în București care să crează serios că juna neatârnare a României ar putea să sufere daca Austria va supraveghea navigația pe Dunăre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înainte de toate amestecul unor temeri politice într-o cestiune comercială. Abia se poate admite că există cineva în București care să crează serios că juna neatârnare a României ar putea să sufere daca Austria va supraveghea navigația pe Dunăre. Foaia vieneză crede din contra că frica ce-o arată România în privirea aceasta e un sentiment neclar, trezit pe cale artificială de influențe străine, sentiment ce nu se poate mănține față c-o reflecțiune matură și lipsită de prejudiții. Din partea Austriei România
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ci să se întinză competența Comisiei Europene a Dunării și asupra cursului râului dintre Galați și Porțile de Fier. Românii speră că prin această propunere vor ademeni pe unele puteri de-a nu admite anteproiectul austriac. E evident, zice foaia vieneză, că prin o asemenea procedere n-ar mai exista nici o îndoială că d. Boerescu, ministrul de externe a României, face politica rusească; căci Austro-Ungaria nu poate renunța la votul preponderant iar România se află înaintea cestiunii dacă prin politica d-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca "fiu" al acesteia. La urma-urmei, o formă specială de "ascultare". Îmi amintesc cât de anapoda prezenta materialismul dialectic acest episod clasic al istoriei științelor în timpul anilor de liceu. Inclasabilul și vigurosul Petre Pandrea (cel ce se bucura privind cum vienezele satisfăcute după o noapte de iubit, apăsat îi călcau cămașa oltenească) spune undeva că orice încercare de a face teoria elitelor intelectuale duce în mod inevitabil la un mare număr de imbecilități și impas teoretic. Prin extensie, orice construcție teoretică
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
arabă a lui Timotei Cipariu. În Europa națiunilor, Europa rațiunilor se discută raportul dintre identitatea culturală europeană și cea națională, plecând de la relația eu - alteritate, pentru ca discuția să se plaseze ulterior pe un teritoriu mai concret, în capitole dedicate identității vieneze și daneze, secvențe în care T. apelează la o formulă mixtă, eseistico-memorialistică. Un capitol e consacrat însemnărilor de călătorie ale lui Hans Christian Andersen la porțile Orientului, până în Țările Române, scriere inedită, tradusă sub titlul Bazarul unui poet (2000). Apa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
formă ireversibilă, fapt contrazis de manifestările intelectuale arătate de poet în cei șase ani de infern. De altfel, medicii de la institutul lui Leidesdorf nu vor împărtăși nici ei diagnosticul celor de la București. Dar din jurnalul de observații medicale de la institutul vienez lipsesc multe file, care nu știm ce conțineau, iar o presupusă a doua ladă cu manuscrisele poetului din acești ani a dispărut se pare pentru totdeauna. "Boala poetului spune Theodor Codreanu a fost vindecabilă. A devenit incurabilă, în schimb, grație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în Italia, mai mult îl irita, în loc să-l liniștească. Deși strădaniile junimiștilor porneau preponderent din dragoste, ele nu s-au bazat totdeauna pe înțelegerea resorturilor profunde ale dramei în care acesta se zbătea. Iată ce-i scrie el, din sanatoriul vienez, bunului său prieten Al. Chibici-Revneanu: "Sufăr cumplit de lovitura ireparabilă care va avea influență rea asupra întregului rest al vieții ce voi mai avea de trăit /.../ Nu-ți poți închipui starea în care un om se află într-un institut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
chiar dacă demența (cu individualizările cunoscute) s-a clarificat puțin mai târziu (începutul secolului XX). Diagnosticul, "anticipat" în 1883, avea să fie infirmat în scurtă vreme, începând cu limpezirea "surprinzătoare", miraculoasă (după unii), la ieșirea (în primăvara lui 1884) din sanatoriul vienez. O revenire "spectaculoasă", de tipul remisiunilor specifice episoadelor de PMD (Psihoza maniaco-depresivă, între accese "readuce" bolnavul în deplină luciditate și responsabilitate). Corecțiile la diagnosticul inițial nu s-au făcut (lipsesc și însemnările medicilor din Viena) și, din acest motiv, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acum pe marea sa iubire Helga, dar și pe viitoarea soție, Gerda, care îl va salva de pe marginea prăpastiei. Citând-o pe aceasta din urmă, Codreanu arată că perioada germană a avut asupra lui Barbu un impact similar cu stagiunea vieneză și berlineză asupra lui Eminescu, care a descoperit acolo "comoara specificului românesc", prin raportare la alteritate. Paradoxurile criticii transmoderne Fidel propriei teorii, Theodor Codreanu își construiește exegeza pe un model geometric barbian, prima parte având douăsprezece subcapitole, iar cea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
putere de viață. Împăratul însuși să fi declarat că felicită pe autorul proiectului, dar găsește că prezentul nu e potrivit pentru realizarea lui, sperează însă de a-l vedea într-o zi realizându - se. Lăsând cu totul în sama ziarului vienez, nu totdeauna iubitor de adevăr, răspunderea autenticităței actului publicat, reproducem după el punctele principale a proiectului în cestiune. Pe ruinele Imperiului otoman se vor ridica următoarele regate: I) Regatul Bulgariei, care va coprinde Bulgaria proprie și vilaetul actual al Dunărei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
iunie 1876] SERBIA ["LIPSA UNUI BIUROU TELEGRAFIC... "] Lipsa unui biurou telegrafic de corespondență și greutatea cu care ziarele noastre își procură noutățile din străinătate ne face ca mai întotdeauna să înregistrăm știri publicate cu două, trei zile înainte în jurnalistica vieneză. Într-adevăr românii învecinați cu Serbia, având comunicație telegrafică cu această țară, primesc totuși știrile ce o privesc din Pesta și din Viena. Ce se va fi întîmplînd în momentul de față în Serbia ni este deci necunoscut și, crainici
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
neutralității și de-a interveni cu armele în războiul turco-sîrb? Și dacă e astfel de unde se vor lua mijloacele pentru campanie? Nu are guvernul intenția de-a convoca Dieta pentru votarea cheltuielelor campaniei? " Hon iarăși se miră de limbagiul ziarelor vieneze, cari dizaprobă formarea unei legiuni de unguri în serviciu turcesc. Oare ofițeri rusești, austriaci, cehești nu sânt în armata sîrbească? Dorința noastră - zice Hon - este ca cei 10. 000 de unguri așezați în Turcia să caute a îndrepta ceea ce-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ei parte cu parte și pe rând pe rând. Am arătat însă că, nemijlocit îndărătul pozițiilor pierdute, sârbii au format o nouă linie de apărare, care ajungea c-un capăt al ei la podurile de pe Morava de la Trubarevo. Deși sorgintea vieneză din care luăm știrile cele mai nouă nu s-au dovedit totdeauna ca vrednică de credință, totuși veștile ce le aduce, având oarecare verisimilitate justificată prin împrejurări, le dăm cu toată rezerva posibilă, așteptând ca telegrame din Belgrad să le
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fabricatele occidentale îi omoară meseriaș după meseriaș, clasă pozitivă după clasă pozitivă, până ce regatul Sf. Ștefan va rămânea o adunătură de țărani proletari și de scribi și mai proletari, puși la discreția, ba la îndurarea crâșmarilor evrei, deveniți pîn-atuncea bancheri vienezi. Și ceea ce e mai ciudat e că tocmai populația curat maghiară scade la număr, încît rusul Danilevski ar putea face ungurilor o diagnoză asemănătoare cu cea care o face turcilor, că trăiesc pentru a scăpa de curentul pangermanic populațiile slave
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
potrivit cu starea lucrurilor dacă Poarta s-ar adresa la cele șase puteri a căror propuneri le-au respins". [19 ianuarie 1877] CONCERT ["PENTRU A FAMILIARIZA... Pentru a familiariza pe public cu persoana pianistului Moritz Rosenthal culegem următoarele date din ziarele vieneze... Foiletonistul unuia din ele, vorbind despre sezonul mort care stăpânea pe atunci lumea muzicală, spune că acela e întrerupt numai din când în când prin o adiare mai răcoritoare. O asemenea adiare s-a observat în una din seri în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de estrase în coloanele presei liberale din România. În aceeași vreme el era redactorul îndemînatic al părții financiare din "La Presse" și scria și articole politice în acest din urmă. Tot în acest răstimp au scris și corespondențe în ziarul vienez "Neue freie Presse". Se vede a fi fost un om bine văzut pretutindenea și că avea foarte multe cunoștințe în lumea politică. Între acestea se număra și bătrânul Thiers, cu care Gănescu să fi avut relații destul de cordiale. Totodată i
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
funcțiuni înalte, concesiile, ordinele și decorațiunile, interesele personale - acestea sunt adevăratele ținte ale acelor clase de advocați cari conduc destinele monarhiei. De aceea se va vedea cu câtă ușurință se formează și se dizolvă grupurile politice de deputați din parlamentul vienez, încît, alături cu acest joc caleidoscopic de opinii intime, numai partidul dreptului istoric și naționalitățile se prezintă compacte și neabătute din calea lor. De aceea am spus la început că împrejurările în cari Austro-Ungaria ar intra în luptă ar fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
alături cu parlamentul din Viena, întru cât în urma lor au un popor al lor propriu, pe când parlamentul din Viena n-are pe nimenea în alaiul său, căci e greu de a crede că deputatul Kuranda, prototipul zoologic darwinian al parlamentului vienez actual, e în stare să inspire popoarelor simțământul viu de-a apăra o patrie în care ele n-au nimica și d. Kuranda tot. Așadar, dacă trupe inamice ar intra în Austria, ar avea o armată înaintea lor, o armată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
țin liturghii pentru victoria armatelor noastre, în Transilvania se fac colecte în bani, scamă și obiecte. Ce e mai mult, evreii ce locuiesc în țara noastră au simțit asemeni de astă dată că, cu toate vorbele rele împrăștiate prin ziarele vieneze și în altele, cu toate intervențiile prin "Alianța universală"' pe la cabinete, România totuși e mai de preferat ca patrie decât chiar țările acelea unde ei se bucură de egalitate de drepturi. Nouă nu ne vine acuma să insistăm asupra acestui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
populația acestui ținut ar fi maghiară de origine. [5 august 1877] ["TELEGRAMELE AU SPUS... Telegramele au spus cumcă în vremea întrevorbirii de la Ischl amândoi împărații, cel al Austriei și cel al Germaniei, n-ar fi avut deloc înțelegeri politice. Foi vieneze esplică astfel această frază. Împăratul Germaniei avea de gând a cere de la Austria ca să nu se opuie în caz daca rușii ar avea nevoie să treacă prin Serbia sau să ceară cooperațiunea sârbilor. Această cerere însă împăratul Germaniei n-au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]