4,373 matches
-
un fel de „hooligan”, un suporter de fotbal pus pe harță. Neștiind ce să fac, l-am salutat ușor din cap, apoi am întins mâna după halbă. Mi-a prins mâna și aproape că mi-a strivit-o de masă. „Vierme, știi cu cine stai de vorbă?”, aproape că a strigat. „Nu, la ce te referi?”, am bâiguit, speriat de moarte. „Sunt fratele Deliei”, rosti, în timp ce îmi strângea tot mai tare mâna. „Dacă poliția nu te înfundă, să nu te bucuri
SCENARIUL DIN CARE NU SE POATE IEŞI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350193_a_351522]
-
omule, tină fiind și gunoi? Și de ce te umfli și te înalți mai presus de nori? Cercetează și-ți cunoaște firea, că ești pământ și cenușă și, peste puțină vreme, în țărână te risipești. Acum ești mândru, dar peste puțin, vierme. De ce îți înalți ceafa care, după puțină vreme, putrezește? Este mare omul ajutorat de Dumnezeu, că, părăsit fiind, și-a cunoscut neputința sa. Că nici un bine nu ai, pe care să nu-l fi primit de la Dumnezeu. Pentru ce, așadar
UN DISCURS AL LUI EVAGRIE DIN PONT de ION UNTARU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361937_a_363266]
-
stele propriu-ți mister! Ți-ai privit vreodată gura rotundă, rostind cuvinte nedeterminate după ce ai aruncat o piatră-n lac ? Să simți cum un fel de viscol sau furtună adună unii și aceiași nebuni, ce dau de fundul gândirii, în timp ce viermii de pe frunze scurmă la rădăcina vremii, trandafirii să cadă-n ploi de polen. Cum? Nu ai făcut toate acestea? Și-atunci cum crezi că vei putea să treci peste cuvinte sfinte ce-nalță și coboară ultimul strigăt cuibărit în privirea
NOI TEMELII de MARIA COZMA în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361953_a_363282]
-
urmă își latră radioactivele vrăji, supărând și rănind timpanul firii precum apa rămasă în ureche. Se lăbărțează ura pe altarul rațiunii și sună asurzitor tam-tamul unui dans bolnav și ilogic. Ca un ombilic netăiat târnă disperarea pe cheutoarea gândului și viermii corodați ai istoriei rod temeliile vremurilor. Peste tot nesătuii timpului înșiruiți ca în parabola orbilor, ignoră cu inconștiență viața, dar mai ales moartea. VIITURA Lacomă și trufașă, cununată cu scârba se rostogolește amenințătoarea, pustiitoarea viitură. Tăvălugul ei opac și cenușiu
SOLDAT DIN RĂZBOIUL FINAL (1) POEME de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365967_a_367296]
-
tine! Nu știu ce mă reține să te prefac în sloi afurisit. L-ar fi strâns de gât, l-ar fi biciuit cu harapnicul dintr-o suflare, l-ar fi prefăcut într-un bolovan de gheață, sau de piatră, sau într-un vierme pe care l-ar fi înghețat, apoi l-ar fi strivit cu amândouă picioarele. Alerga ca o apucată prin toată sala tronului dând ocol de mai multe ori mesei ovale. Apoi, se mai liniști. Ce era să facă cu idiotul
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
rău și mai puțin rău. Cronometrul pornește luni, 30 iulie 2012. Urmează o sută de zile de foc sau continuăm politichia băsesciană de tip carpato-danubiano-pontic, cu influențe balcanice! Vara asta se poartă alb. Cu dungi negre!?! N.B. Nevroticii, inepții, ciumpalacii, viermii din Piața Universității și din alte peste 60 de piețe, din țară și diaspora, și-au văzut visul cu ochii. S-au convins că nu numărul contează, ci adevărul cerințelor exprimate. Quod erat demonstrandum! Le mulțumesc din toată inima tuturor
TABLETA DE WEEKEND (9): VARA ASTA SE POARTĂ ALB, CU DUNGI NEGRE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365302_a_366631]
-
reacționat ca fiind electrocutată. Au urmat rugăminți ca nu cumva să fie dată în vileag, mai ales în fața soțului, obținând promisiunea. * El, Albert, a rămas împietrit imediat ce a rostit, la adresa Ericăi, vorbe ce nu le-ar fi putut rosti niciodată : „vierme ce ești! ”. Se aflau în apartamentul Aureliei, aliata lor și doar se îndepărtase puțin pentru a o privi contemplativ. Doar împietrirea și bâiguielile, de după împietrire au convins-o că ceea ce rostise fusese străin de orice gând al lui. * Potrivnic s-
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
Doi trandafiri stau ofiliți, Nu mai sună telefonul! Rămân copii nevinovați, Soațe cu facturi și rate, Bunicii plâng nemângâiați, Băntuind - strigoi - prin sate. Trage clopotul în dungă; Tresar și florile pe câmp. Anii vieții-or să ne-ajungă Desert la viermi, în lutul tâmp... Referință Bibliografică: Se scutură îngeri de ploi / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 585, Anul II, 07 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SE SCUTURĂ ÎNGERI DE PLOI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365570_a_366899]
-
la vechi tenebre, trecând prin clipele obscure, bolnavi de viață, plini de febre. scafandri-n lacrimi și-n suspine, vicleni, perfizi și plini de bube, așteptăm dorul să ne-aline, într-o caleașcă printre hrube. urcă-ncet prin noi un vierme, poate-o fi chiar Schopenhauer, cu precepte dragi, dar ferme, spre epoca cea de aur. vârste cad pe rând din salbă, drum închis făr’ de poteci, un poem pe-o foaie albă ce-a rămas nescris pe veci... miercuri, 20
CE NE FACEM NOI, POETE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364808_a_366137]
-
Cuconi și cuconițe de prin Parlament și guvern, niște șantajiști ce acționează ca Agamiță Dandanache, Zoițici ce n-au altă treabă decât să „facă politică”, Tipătești sclifosiți și imorali, ce-i numesc cu scârbă pe nemulțumiții din Piața Universității, „țărani”, „viermi”, „ciumpalăi”, toți ar fi biciuiți de ironia lui Caragiale. Credeai c-am murit, neică?! Câtă asemănare, Doamne, parcă opera lui ar fi fost scrisă ieri, personajele de atunci seamănă cu cele de acum, aceleași apucături, aceiași ipocrizie, același fond sufletesc
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
lipit, cu forță de taur, Înțelepciunea nu este scutul, E doar rugină, nu este aur. Numai stejarul și broasca țestoasă Prind câte-un secol, două, mai mult, Trece mulțimea urlând glorioasă, Capete rase, creier de struț. Gigantică talpă pe-un vierme gingaș, Dovleacul gândește gălbui- nărăvaș, Cuvintele vin din adâncuri de ape, Când lumea e plină de acte și fapte. Lasă țânțarii să se înfrupte, Paguba-i mică, nu merită lupte, Pune și miere peste arsură, Orice durere mai scade din
BLACK AND WHITE de BORIS MEHR în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364960_a_366289]
-
primăvara anului 1967, ieșind din casă, l-am văzut pe vecinul nostru de peste drum - Ion Mandea, zis Lisaveta, trecând la vale cu o târnă din care scheunau ascuțit și dureros patru căței atunci fătați; orbi și fără apărare, păreau niște viermi uriași care se miș- cau chinuit, fiecare căutând să iasă deasupra celorlalți. - Nea Ioane, une duci tale cățăii ăia? - l-am întrebat pe Lisaveta. - Ia, îi duc să-i dau pă Boia ca să scap de iei, sânt cățele dă-le
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
există încă multă prostituție culturală în România și eu înțeleg foarte bine de ce acest fenomen este posibil, dar cum am mai spus, sunt convins că această perioadă de vreo 50 de ani, reprezintă o formă de tranziție, de metamorfoză, din „vierme” în fluture. Aleși cu grijă și răspundere, poeți și scriitori români din țară dar și din diaspora ar putea să fie traduși bine și ar putea avea succes literar în țările scandinave și în restul lumii. Emilia ȚUȚUIANU: Cum ar
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
primăvara anului 1967, ieșind din casă, l-am văzut pe vecinul nostru de peste drum - Ion Mandea, zis Lisaveta, trecând la vale cu o târnă din care scheunau ascuțit și dureros patru căței atunci fătați; orbi și fără apărare, păreau niște viermi uriași care se miș- cau chinuit, fiecare căutând să iasă deasupra celorlalți. - Nea Ioane, une duci tale cățăii ăia? - l-am întrebat pe Lisaveta. - Ia, îi duc să-i dau pă Boia ca să scap de iei, sânt cățele dă-le
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
primăvara anului 1967, ieșind din casă, l-am văzut pe vecinul nostru de peste drum - Ion Mandea, zis Lisaveta, trecând la vale cu o târnă din care scheunau ascuțit și dureros patru căței atunci fătați; orbi și fără apărare, păreau niște viermi uriași care se miș- cau chinuit, fiecare căutând să iasă deasupra celorlalți.- Nea Ioane, une duci tale cățăii ăia? - l-am întrebat pe Lisaveta.- Ia, îi duc să-i dau pă Boia ca să scap de iei, sânt cățele dă-le
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
mare teolog ortodox. Obscenitatea regăsită însă peste tot la ora actuală (și mă refer aici la atitudine, gestică, limbajul curent, creație artistică etc., așa cum aminteam într-un paragraf anterior) constituie acel numitor comun al traiului omenesc contemporan, un soi de vierme al putrefacției ce roade zi de zi la temelia veghei de sine a persoanei în genere. Zeul NOM al postmodernității vulgare, distrugătorul de fapt și de drept al unității primordiale a iubirii celei desăvârșite și unice, nu a ținut și
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
unor copaci bătrâni. Zgârmau cu un băț în praful maroniu și umed de rădăcini putrezite. Găseau licurici și umpleau vârfuri de rămurele, apoi se jucau cu ele alergând pe marginea râului. Ziceau că sunt mici steluțe căzătoare. Când picau acești viermi strălucitori de pe bețișor, parcă cădeau scântei de jar. Dany, la rugămintea ei, începea să cânte cu vocea sa, încă în formare. Învățase balade de la femeile bătrâne din sat. De fapt, Ana credea că prietenul ei ciocolatiu o moștenește pe bunica
PRIMA LECTIE DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366680_a_368009]
-
cunosc). Ce a devenit Dumnezeu? Ce a devenit umanitatea? - C. Costin: “Ai crezut că bestia umană se poate-mblânzi cum ai dresa un câine; mai crezi și-acum când asculți “aria veșniciei” cântată zglobiu de mortul din tine ros de viermele-ndoielii; ursiți definitiv a relua “Povestea” din același punct mereu, te bucuri cuminte de rolul încredințat la naștere de dispecerul celest;”( De dragul tău, Doamne!) - Dar lumea? Se prăbușește? Viața lumii merită să fie trăită așa cum este azi? Albert Camus a
CALISTRAT COSTIN- SOLUȚII LA ‘NEANT’ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366114_a_367443]
-
la duzi. În localitatea unde m-am născut și am copilărit predominau duzii și salcâmii, teii erau foarte rari. Țin minte că tatăl meu amenajase două camere într-un alt corp de clădire, față de corpul principal de casă, pentru creșterea viermilor de mătase. Pusese stelaje pe verticală, să crească mai mulți deodată și avea două recolte pe an: aprilie-mai, când frunza de dud era tânără; mai-iunie, când frunza era matură. Știu că făcea contract cu statul și acesta îi asigura materia
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
să crească mai mulți deodată și avea două recolte pe an: aprilie-mai, când frunza de dud era tânără; mai-iunie, când frunza era matură. Știu că făcea contract cu statul și acesta îi asigura materia primă, adică semințele (ouăle). În afară de creșterea viermilor de mătase părinții mei mai cultivau și tutun. Din amândouă „afaceri”, dacă e să le numesc așa, câștigau bani frumoși. Sigur, pe lângă casă creșteau păsări și animale, aveam grădină de legume și zarzavat, așa că, nu duceam lipsă de nimic. Îmi
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
avea oile la cioban, luam câteva fire de ceapă verde din grădina de legume sau roșii când erau coapte și mâncam cu poftă, că nu mai îmi trebuia altă mâncare gătită. Mie îmi plăcea să adun frunzele de dud pentru viermii de mătase. Mă ajuta și sora cea mică. Făceam acest lucru dimineața, pe răcoare, când razele soarelui nu dogoreau și seara când apunea soarele. Țin minte că aveam o traistă mare din pânză și un coș mare din nuiele și
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
cealaltă jumătate pregătea în fiecare primăvară răsadnițe de tutun și legume. Tot pe acea jumătate de teren, pe o latură, era și cotețul porcului, staulul pentru oi și grajdul pentru vacă. Când așezam frunzele proaspete pe stelajele unde se aflau viermii de mătase, îmi plăcea să stau să-i privesc: le vedeam creșterea foarte repede de la o zi la alta, cum se înfruptau lacomi din frunzele de dud. Tot timpul în camera viermilor se auzea un freamăt și se simțea un
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
așezam frunzele proaspete pe stelajele unde se aflau viermii de mătase, îmi plăcea să stau să-i privesc: le vedeam creșterea foarte repede de la o zi la alta, cum se înfruptau lacomi din frunzele de dud. Tot timpul în camera viermilor se auzea un freamăt și se simțea un miros de iabă proaspătă ca după cosit: ronțăiau frunzele de dud iar găurile pe care le făceau în frunze erau dantelate. Apoi, eram impresionată și mă minunam de măiestria lor, în perioada
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
culme, Te comporți ca un mișel! Bârna ce în ochi te-nțeapă Ți-a orbit sufletul tău, Te crezi prințul de la curte, Dar cerșești un rol în hău! Te trezește dar' făptură, Zvârle rolul eremit! Că nu ești decât un vierme, Ce scobești pe cel rănit! imagine internet Referință Bibliografică: PAIUL DIN OCHI / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2051, Anul VI, 12 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PAIUL DIN OCHI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366247_a_367576]
-
o cămășuța nouă, o pereche de izmenuțe de iarnă lungi, căci în Basarabia erau niște geruri de crăpau pietrele. Vară îmi făcea izmenuțe scurte, ca purtăm pantalonași scurți făcuți tot de mamă. Ea învățase de la basarabence să toarcă, să crească viermi de matase și avea și un război cu care făcea pânză de în sau borangic de la vermii noștri de matase sau presuri de pus prin casă. Mama nu arunca nimic. Hainele, rufele vechi le făcea fâșii și la război cu
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]