884 matches
-
a consemnat abilitățile războinice, și i-a invitat să facă parte din garda lui personală, cunoscută ca garda varegă. Vikingii suedezi, denumiți "rusii" (sau "varegii rus"), sunt considerați și fondatorii Rusiei kievene. Călătorul arab Ibn Fadlan i-a descris pe vikingi cum urmează : „"I-am văzut pe ruși cum vin în călătoriile lor de negoț, făcându-și tabără pe Itil. Nu am văzut indivizi cu o" "mai bună construcție fizică, înalți precum palmierii, blonzi și rumeni; nu purtau tunici sau caftane
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
haină care le acoperă o parte a corpului, lăsându-le un braț liber. Fiecare bărbat are un topor, o sabie și un" "cuțit, pe care le țin pregătite mereu. Săbiile sunt late și canelate, precum cele ale francilor".” Aventurile acestor vikingi suedezi sunt comemorate pe multe rune din Suedia, precum runele grecești și cele varegiene. Ei au participat și în expediții spre Vest care sunt comemorate de exemplu pe runele englezești. Ultima expediție majoră a vikingilor suedezi pare că a fost
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
cele ale francilor".” Aventurile acestor vikingi suedezi sunt comemorate pe multe rune din Suedia, precum runele grecești și cele varegiene. Ei au participat și în expediții spre Vest care sunt comemorate de exemplu pe runele englezești. Ultima expediție majoră a vikingilor suedezi pare că a fost trista expediție a lui Ingvar cel Lung-Călător, către Serkland, regiunea la sud-est de Marea Caspică. Membrii acelei expediții sunt comemorați pe runele Ingvar, care nu menționează niciun supraviețuitor. Nu se știe exact ce s-a
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
formațiuni statale, conduse de structuri dinastice denumite "clanuri", dintre care patru formațiuni (Connachta, Laigin, Mumu și Mide) corespund în mare parte teritoriului statului irlandez modern, cealaltă (Ulaid) fiind centrată în actuala Irlandă de Nord. Astfel au găsit insula primii invadatori vikingi, sosiți în anul 795. La început, vikingii au sosit doar în expediții de pradă, dar ulterior, spre mijlocul secolului al IX-lea, și-au construit porturi fortificate pentru iernat. Însuși orașul Dublin a apărut ca fortificație vikingă spre sfârșitul aceluiași
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
clanuri", dintre care patru formațiuni (Connachta, Laigin, Mumu și Mide) corespund în mare parte teritoriului statului irlandez modern, cealaltă (Ulaid) fiind centrată în actuala Irlandă de Nord. Astfel au găsit insula primii invadatori vikingi, sosiți în anul 795. La început, vikingii au sosit doar în expediții de pradă, dar ulterior, spre mijlocul secolului al IX-lea, și-au construit porturi fortificate pentru iernat. Însuși orașul Dublin a apărut ca fortificație vikingă spre sfârșitul aceluiași secol. În 902, două regate celtice și-
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
ulterior, spre mijlocul secolului al IX-lea, și-au construit porturi fortificate pentru iernat. Însuși orașul Dublin a apărut ca fortificație vikingă spre sfârșitul aceluiași secol. În 902, două regate celtice și-au unit forțele pentru a-i izgoni pe vikingi, cucerind Dublinul (Áth Cliath), dar victoria lor a fost vremelnică, navigatorii nordici revenind în 914. Perioada vikingă a dus la căsătorii mixte și împrumuturi culturale, deși a fost marcată de numeroase conflicte între regii celți autohtoni și cuceritorii nordici. În
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
nordici revenind în 914. Perioada vikingă a dus la căsătorii mixte și împrumuturi culturale, deși a fost marcată de numeroase conflicte între regii celți autohtoni și cuceritorii nordici. În cele din urmă, în 980, Dublinul, devenit centru de putere al vikingilor, a fost cucerit de gaélii conduși de Máel Sechnaill mac Domnaill, lăsând însă în urmă unele formațiuni statale ale "hiberno-nordicilor" (regi de origine mixtă celto-vikingă). Din luptele împotriva vikingilor, s-a remarcat și căpetenia Brian Boru care în scurt timp
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
cele din urmă, în 980, Dublinul, devenit centru de putere al vikingilor, a fost cucerit de gaélii conduși de Máel Sechnaill mac Domnaill, lăsând însă în urmă unele formațiuni statale ale "hiberno-nordicilor" (regi de origine mixtă celto-vikingă). Din luptele împotriva vikingilor, s-a remarcat și căpetenia Brian Boru care în scurt timp a rivalizat cu Máel Sechnaill, l-a supus în 1002 și s-a proclamat rege al întregii insule. Campaniile duse pentru a-i supune și pe ceilalți conducători de
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
de 24 de ore 39 de minute și 35 de secunde. Există dovezi că planeta a fost cândva mult mai accesibilă vieții decât este astăzi, dar dacă au existat vreodată organisme vii pe Marte rămâne încă o intrebare deschisă. Misiunea Viking de la mijlocul anilor ’70 ce a avut ca scop detectarea de microorganisme în solul marțian, a adus unele rezultate pozitive, mai tarziu combătute de mulți cercetători. În laboratorul Lyndon B. Johnson Space Center din Houston, Texas s-au găsit componente
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
succes a fost Mariner 4, lansată în 1964 de către NAȘĂ. Primele obiecte ce au ajuns pe pamant marțian au fost două probe trimise de sovietici, în 1971, dar ambele au pierdut contactul după câteva secunde. A urmat în 1975 programul Viking, iar două vehicule au ajuns pe sol în 1976 ce au rămas operaționale pentru mai mulți ani. A urmat eșecul din 1992 cu satelitul Marș Observer. Apoi, în 1996 NAȘĂ a lansat Marș Global Surveyor ce a fost un real
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
rămâne vaporul. Sunt vapoare din Helsinki pana la Turku, al doilea port finlandez, si pana la Tallinn, port mare a Estoniei, Vilnius, Riga, Stockholm și Rostock (Germania), Hamburg și Copenhaga. Cei mai mari operatori de vapoare pentru pasageri sunt Silja, Viking și Tallink. Cea mai comună rută este cea dintre Helsinki și Talin, Estonia. Helsinki are o rețea de transport local foarte avansată în comparație cu restul Europei. Transportul se face posibil cu o linie de metrou (Metroul din Helsinki), plus autobuze și
Helsinki () [Corola-website/Science/296644_a_297973]
-
din grupa limbilor germanice. Se aseamănă lingvistic cu suedeza, norvegiana și daneza, dar în comparație cu acestea există totuși diferențe destul de mari în gramatică și vocabular, deoarece Islanda este destul de izolată față de restul Europei. Islandeza nu s-a schimbat mult din era vikingilor, aceasta dându-i un caracter unic. De asemenea, alfabetul folosit pentru a scrie limba islandă are două litere care nu sunt găsite în alte limbi moderne: "ț" (numită thorn sau "țorn") și "ð" (numită eth sau "eða"). Ca pronunție amândouă
Limba islandeză () [Corola-website/Science/296647_a_297976]
-
mai târziu orașul s-a extins și pe malul stâng al Senei, în actualul "cartier latin", și a fost numit "Paris". Ocupația romană s-a încheiat în 508, când Clovis I a făcut orașul capitala dinastiei Meroviengienilor a francilor. Invaziile vikingilor din secolul IX au obligat parizienii să construiască o fortăreață pe Île de la Cité. În cursul uneia dintre invazii, Parisul a fost cucerit de către vikingi, probabil sub Ragnar Lodbrok, care a primit o recompensă uriașă pentru a pleca pe 27
Paris () [Corola-website/Science/296639_a_297968]
-
încheiat în 508, când Clovis I a făcut orașul capitala dinastiei Meroviengienilor a francilor. Invaziile vikingilor din secolul IX au obligat parizienii să construiască o fortăreață pe Île de la Cité. În cursul uneia dintre invazii, Parisul a fost cucerit de către vikingi, probabil sub Ragnar Lodbrok, care a primit o recompensă uriașă pentru a pleca pe 27 martie 845. Slăbiciunea ultimilor regi Carolingieni a dus la creșterea puterii conților Parisului. Odo, Conte de Paris a fost ales ca rege al Franței de către
Paris () [Corola-website/Science/296639_a_297968]
-
era odinioară vorbită mult în partea de nord-est a Regatului Unit. Multe cuvinte provenite din daneză cum ar fi "gate" ("gade") pentru "stradă", se mai folosesc încă în Yorkshire și în alte părți estice ale Angliei, în urma colonizării făcute de vikingii danezi. Orașul York era odinioară așezarea daneză Jorvik. Prima traducere daneză a Bibliei a fost publicată în 1550. Daneza este limba oficială din Danemarca, una din cele două limbi oficiale din Groenlanda (cealaltă fiind limba groenlandeză) și una din cele
Limba daneză () [Corola-website/Science/296646_a_297975]
-
multe decenii de controverse. Unii cărturari sugerează că Suedia ar fi readus la viață conceptul de provincii în secolul al XIX-lea. Pe plan istoric, s-a considerat că Suedia era formată din patru „landuri” (macroregiuni): Înainte și în timpul epocii vikingilor, Götaland și Svealand erau formate din mai multe principate mici, care erau, mai mult sau mai puțin, independente; în epoca de fier și în evul mediu, Götaland nu cuprindea și Scania sau alte provincii sudice care făceau parte din Danemarca
Provinciile istorice ale Suediei () [Corola-website/Science/296869_a_298198]
-
națională a Letoniei. Insecta națională este buburuza cu două puncte ("Adalia bipunctata", în letonă: "mărīte"). Chihlimbarul, rășină fosilizată de copac, este unul dintre cele mai importante simboluri culturale ale Letoniei. În antichitate, chihlimbarul găsit pe coasta Mării Baltice era căutat de vikingi, dar și de negustori din Egipt, Grecia și Imperiul Roman. Aceasta a dus la dezvoltarea Drumului Chihlimbarului. Mai multe rezervații naturale protejează peisajele neatinse populate de diferite animale mari. În Rezervația Naturală Pape, unde au fost reintroduși zimbrul, caii sălbatici
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
Chiar și denumirea cartierului Blachernae (Vlaherne) din Constantinopol vine tot de la vlahi, care au avut o colonie lângă capitală, aproximativ în secolul al VI-lea Gherghel sugerează că răspândirea cuvântului în spațiile slave și germanice s-a realizat prin intermediul varegilor (vikingilor). Opinia lui Gherghel este reluată și de Lisseanu Istoricul F. Pintescu a scris despre utilizarea numelui Blakumen de către varegi atunci când se refereau la valahi Această opinie sprijină ipoteza lui Gherghel. Istoricul S. Brezeanu consideră că una din primele scrieri despre
Etimologia cuvântului vlah () [Corola-website/Science/298369_a_299698]
-
cu temperaturi medii anuale de +4 grade Celsius în ianuarie și +16 grade Celsius în iulie. Precipitații medii anuale: 750 mm/m pătrat. Prima așezare pe teritoriul orașului a fost "Áth Cliath", o așezare celtica. După aceea, în secolul IV, vikingii au fondat o altă așezare (numele presupus fiind "Dubh Linn"). După invazia normanda a Irlandei, Dublin a devenit capitala Irlandei, și după secolul XVII, orașul s-a dezvoltat rapid. O multitudine de războaie în prima jumătate a secolului XIV au
Dublin () [Corola-website/Science/298179_a_299508]
-
occidentali consideră valabilă "teoria normandă", numeroși savanți slavi se îndoiesc de valabilitatea acestei ipoteze și emit teorii ale unor origini alternative. Astfel, se consideră că este vorba, mai degrabă, de denumirea unei ocupații specifice (negustor/pirat/mercenar) anumitor popoare scandinave (vikingi, normanzi, varegi), la început, iar mai apoi ale slavilor. Până la urmă, miza acestei controverse este culturală și de moștenire istorică. Problema este dacă civilizația slavilor de răsărit are la origine elemente scandinave ale războinicilor nordici din secolele al IX-lea
Rusia () [Corola-website/Science/297410_a_298739]
-
a cuvântului “vlah”. Demonstrația se bazează în special pe scrierile lui Genesios și pe Lexiconul Suidas. Conform acestei opinii, cuvântul vlah a apărut prima dată în Imperiul Roman de Răsărit și s-a răspândit în lumea germanică și slavă prin intermediul vikingilor care au intrat în contact cu Imperiul Roman de Răsărit La scurt timp după împărțirea Imperiului Roman, în Imperiul Bizantin, limba oficială a devenit greaca, iar în imperiu există puține înregistrări scrise despre alte limbi, iar pentru limba protoromână și
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
muritorii intră deseori în contact cu zeii și învață poveștile acestora). De asemenea, religia nordicilor nu cuprinde un text sacru sau o carte sfântă. Miturile nordice erau transmise oral sub forma unor poeme. Transmiterea orală a continuat și în era vikingilor, cunoștințele noastre despre mitologia nordică bazându-se cel mai mult pe Edde și pe alte texte medievale scrise abia după creștinarea populației scandinavice. În folclorul scandinavic, vechile credințe păgâne au rezistat, iar unele s-au păstrat până astăzi în zonele
Mitologia nordică () [Corola-website/Science/297539_a_298868]
-
și unele poezii scandinave datează cel mai devreme din secolul al IX-lea. Cam din secolul al X-lea, varietățile de limbi germanice s-au diferențiat destul de mult pentru a nu mai fi mutual-inteligibile între ele. Contactul lingvistic dintre locuitorii vikingi din Danelaw și anglo-saxoni au lăsat urme asupra limbii engleze și se crede că aceasta a fost elementul care a facilitat decăderea gramaticii vechi a englezei vechi, care a rezultat în crearea englezei medii de prin secolul al XII-lea
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
hotel și centre comerciale. Aeroportul Turku se află la 8 km nord de centrul orașului, la limita cu comuna învecinată Rusko. Din portul Turku circulă linii zilnice de ferry-boat către Suedia și către Åland, linii pe care operează Silja Line, Viking Line și SeaWind Line. Acestea reprezintă o tradiție culturală finlandeză, și mulți oameni din toată Finlanda vin la Turku doar pentru o croazieră de-a lungul golfului Botnic. La sfârșitul lui 2004, regiunea Turku (inclusiv districtele economice Turku și Åboland
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]
-
treimi vestice ale Franței actuale, teritoriu ale cărui frontiere au fluctuat puțin până la sfârșitul Evului Mediu. Noul regat a trebuit, totuși, să înfrunte, în secolele al IX-lea și al X-lea, trei valuri de invazii diferite: ale musulmanilor, ale vikingilor și ale maghiarilor. În același timp, puterile foștilor conți au continuat să crească, în timp ce puterea regelui scădea; relațiile sociale au început să capete caracter feudal, caracterizat prin împărțirea societății în trei clase: clerul, nobilimea și „starea a treia”. În 987
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]