19,273 matches
-
Constantin Țoiu V., - să-i spunem Virgil, - este poet și nu știe multe. E și omonimia de vină care, aici, la Roma, îl face tot timpul să îndrăznească, să atace, să ridice vocea, ca și cum "ar fi la el acasă." Și, într-un fel, este. Roma, - spusei, - mă face trist. Mă întristează. Și aceasta numai din cauza grandorii defuncte; și
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
aici, la Roma, îl face tot timpul să îndrăznească, să atace, să ridice vocea, ca și cum "ar fi la el acasă." Și, într-un fel, este. Roma, - spusei, - mă face trist. Mă întristează. Și aceasta numai din cauza grandorii defuncte; și de vină mai e și gîndul că în acest loc moartea și-a găsit culcușul ei cel mai ilustru, sau ideal. De aceea, cînd nu sînt singur, și mă însoțește V., îmi vine inima la loc, și accept; da, accept, să fiu
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
nu mai e însă doar problema acelei nefericite societăți, ci și a Ministerului Mediului din România. Pentru acesta din urmă, chestiunea e una de onoare. Iar onoarea în joc e chiar a ministrului Mediului. Nu domnul Romică Tomescu e de vină, personal, că s-a rupt digul unui iaz nenorocit și că de pe urma acestei rupturi au murit peștii din două țări cu care ne învecinăm, dar ministrul Mediului care e dl Romică Tomescu nu se poate sustrage de la răspunderea de onoare
Catastrofe și gafe catastrofale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17311_a_18636]
-
aride. Din păcate, și acest poate cel mai relevabil roman din ciclul romanesc al lui Galaction, e tezist, lungit locvace peste măsură, aglomerat cu fragmente din jurnale intime, lungi epistolare. G. Călinescu are dreptate în Istoria literaturii (1941), cînd observă: "vina capitală a cărții este dilatarea verbală în slujba tezei. Logosul îmbracă toate varietățile: monologul, dizertația, conferințele, discursurile, predica, omilia, caterisirea". Bun cunoscător al operei părintelui Galaction și experimentat editor al operei acestuia, dl. Teodor Vârgolici ne-a dăruit o bună
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
mult am trudit/ Eu casa ce am avut/ Colectivul s-o făcut,/ Din casă m-au alungat,/ La mină eu am plecat,/ Boala grea nu m-a ertat, 265) sau evenimentele tragice ale celor arestați și morți în închisoare pentru "vina" de a fi dus de mîncare preoților uniți refugiați în munți (Vezi tu pădurea cea mare,/ Eu am fost și-am dus mîncare/ La călugări și preoți/ Că ei m-așteptau cu toți./ Iată cum s-a întîmplat/ C-am
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
nu deranjează pe nimeni. Norocul lor, și al actorilor și al celorlalți spectatori, că locuri sînt berechet. Au de unde alege! Din păcate, deși am dorit și am încercat să văd ambele distrubuții, nu am reușit acest lucru. Și nu din vina mea. Îmi pare rău că nu am putut-o urmări pe Oana Ștefănescu în Valentina (ulterior am aflat că a suferit un accident) și pe Șerban Ionescu în Alexandr, fizicianul cel nebun, care, deși figura pe afișul serii respective, nu
Flacăra olimpică și marginalii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17303_a_18628]
-
în absolut Muzeul Național de Artă poartă o imensă vinovăție pentru degradarea, pînă la suspendare, a funcției sale elementare, aceea de a valorifica public un patrimoniu agonisit de-a lungul mai multor generații, Secția de artă contemporană nu poartă nici o vină pentru dezechilibrul pe care îl creează deplasînd accentele pînă la a reprezenta, printr-o ciudată absorbție metonimică, însăși ideea de muzeu. Iar faptul că cel mai important muzeu românesc s-a transformat în galerie de artă contemporană nu reprezintă nicidecum
Arta contemporană la Muzeul Național: Sorin Ilfoveanu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17321_a_18646]
-
cînd prezentul și viitorul bat la ușă amenințător. Jocul și joaca de pe scenă tind să fie înlocuite cu jocurile de culise. Sfori de păpușari au fost trase într-un mod prea transparent și în cazul concursului de la "Țăndărică", iar o vină majoră o au organizatorii - Primăria Municipiului București. Pe prea puțini îi mai interesează valoarea și reprezentativitatea. Trist, dar adevărat!
Sfori de păpușari? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17320_a_18645]
-
universitate. Situația nu e doar deplorabilă, e paradoxală. O asemenea meserie ar trebui să inspire respect, admirație, poate chiar un dram de indivie. Or, eu citeam în ochii tulburi din fața mea numai dispreț și condescendență. Simplu ar fi să dau vina pe ignoranța sau antiintelectualismul insului cu pricina, la urma urmelor atît de comune atitudini pentru o țară fostă proletară. Însă atunci nu aș fi pus la inimă mărunta grosolănie, aș fi concediat-o așa cum procedăm îndeobște pe străzi sau în
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]
-
sătulul niciodată nu îl crede pe flămând. Mai nou, îi confiscă și strachina goală, printre guvernanții vechi și actuali fiind proprietari de fabrici și posesori ai unor munți plini cu bogății. S-a instituit o modă în care politicienii aruncă vina unii pe alții. Cei vechi pe cei actuali. Cei prezenți pe cei de dinainte. Cei de dinainte pe cei de dinaintea dinaintelui. Și așa mai departe. Nu vor să recunoască faptul că s-au compromis în totalitate. Toți spun că, țara
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
pe care, de altminteri, până acum societatea românească n-a obosit a-i răsplăti, însă, legal neîndrituiți a face parte din grupul de control al aplicării unei legi esențiale pot ocupa băncile acestuia, nu și un critic acid al realității. Vina de a-i întoarce cu fața spre oglindă pe urâții care nu se cunosc se pedepsește. Morala ar fi că sunt adevăruri care nu trebuie spuse, fie și într-o lume în care se duc până la capăt fapte ce n-
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
metafizică jaspersiană, în toată asprimea ei, culpă pe care un termen ca cel care o subsumează nu o poate estompa savant și nu o poate despărți suficient de culpa morală, pentru cine nu vrea acest lucru. 6. Asumându-și acea vină care consideră că îi aparține, I. Funeriu crede, cu dreptate, că e în măsură acum să se pronunțe asupra neajunsurilor semenilor săi. A renunțat la avantajul tipic pentru anii '90 în care toată lumea este împroprietărită cu pietre, toată lumea împotriva tuturor
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
cu dreptate, că e în măsură acum să se pronunțe asupra neajunsurilor semenilor săi. A renunțat la avantajul tipic pentru anii '90 în care toată lumea este împroprietărită cu pietre, toată lumea împotriva tuturor; singura sa proprietate - cea mai curată - a rămas vina. Semnul înstăpânirii depline asupra ei îl reprezintă tocmai imboldul de a merge mai departe și de a-și atribui întreagă o verticalitate până nu demult discutabilă. 7. Dar asimilarea vinei este nu doar de natura revelației, așadar instantanee, punctuală, ci
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
Veronica, Creangă, precum și Eminescu (1990), al lui Anatol Codru (Republica Moldova); Dumnezeirea lui Eminescu (1995) și Obârșia lui Eminescu (1996), semnate ambele de Grid Modorcea; filmul pentru televiziune Insula lui Euthanasius de George Bușecan, destul de complex, dar din care, poate din vina mea, n-am înțeles mare lucru; precum și o ecranizare a Luceafărului, începută promițător ca imagine și continuată lamentabil la nivelul scenariului, difuzată aniversar acum câțiva ani la TVR, în spiritul unei emisiuni rutinate, de montat în grabă din imagini destul de
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
ajunge să afișeze, politic, o direcție sau puncte de vedere deosebite de acelea ale patronului. Or, daca Ion Cristoiu are un contract grație căruia e liber să facă presă la Cotidianul așa cum crede el de cuviință, nu el e de vină fiindcă s-a folosit de clauzele acestui contract pentru a coloră ziarul cu o atitudine neconvenabila proprietarului. Pe vremea cînd a plecat de la Evenimentul zilei, Ion Cristoiu a declarat că nu-și face propriul său ziar deoarece nu vrea să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
și nimeni altcineva, a asigurat alinierea lină a dezastrului iliescian cu cel constantinescian, dl Ciorbea susține că n-a fost lăsat să facă nimic! Că n-a făcut nimic, e clar. Dar de ce iese abia astăzi în public și dă vina pe altii pentru ceea ce constituia responsabilitatea să de căpătai? Dl Ciorbea renunța la muțenie abia după ce speranțele de a se vedea repus în scaunul de frunte s-au ruinat dramatic. Din păcate, nu-l pot crede nici cât negru sub
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
filosofiei, s-a constituit o serioasă școală de epistemologie reprezentată de d-nii Mircea Flonta, Ilie Pîrvu, Vasile Tonoiu. Erau, ce-i drept, mai mult citați decît citiți, dar erau mai totdeauna instalați pe un podium de stima. Mărturisesc și eu vină de a nu fi citit din opera d-lui Mircea Flonta, decît prima sa carte, din 1975, Adevăruri necesare (pe care mi-a și dăruit-o) și nu celelalte, printre care as aminti Cognito. O introducere critică în problema cunoașterii
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
tuturor. În aprilie, Ștefan Augustin Doinaș rezumă situația astfel: "Actualul parlament, cel care-și va încheia lucrările în toamna aceasta, a fost departe de ceea ce ar fi trebuit să fie. Dar el nu putea să fie altfel: o parte din vina le aparține parlamentarilor; dar cealaltă parte revine electoratului care i-a ales pe acești parlamentari!". În iunie 1996, întrebat cum se situează politic, Nicolae Breban răspundea: "La dreapta, cînd mediocritatea se înregimentează la stînga - la stînga cînd prostii se buluceau
Dialoguri bine temperate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17965_a_19290]
-
de genul "Ștefan cel Mare a fost un sfânt, sau un bezmetic, afemeiat și iresponsabil?" Istoria se evaluează după cu totul alte criterii. Și, din păcate pentru noi, ele nu sunt criteriile spațiului Mioritic, ci criteriile spațiului Schengen! Nu e vina Occidentului că în România o clasă politică iresponsabilă (și, în perspectivă, criminală), cu complicitatea unei populații amorfe, multumindu-se cu firimiturile ce i se aruncă disprețuitor, contra unei munci de mântuiala, refuză cu obstinație să facă curățenie în propria ogradă
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
de dificultate a subpunctelor din testul de limbă și literatura română, precum și nivelul de competență al candidaților. După corectarea miilor de teze (din care sînt citate "perle" de tot hazul), a reieșit că nivelul e parter. Parterater. Și nu din vina copiilor. Ei sînt "dresați" mai cu seamă să memoreze, iar diferențele de performanță vin din eficacitatea dresajului. "A raționa, a avea păreri personale devine adesea o erezie. De pretutindeni, din școala, din familie, din ăsocietatea civilă copiii sînt asaltați de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
răspundea, făcînd apel la vetustele teorii care distingeau între artă pentru artă și arta cu tendința, apărîndu-si concepția despre "fosforescenta operei lui Dumnezeu", adăugînd: "nici o tendință - cinstită, utilă, legitimă, morală... și cu atît mai mult creștină - nu poate să constituie vină și nu poate să aducă descalificare operei de artă. Vină și descalificare aduc artei numai lipsa de talent și prostia înfumurata". N-avea dreptate. Dar era post factum, primele două române apăruseră, pe al treilea tocmai îl scrisese și se
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
eroare cu sanscrita lui". În sfîrșit, cel născut dintr-o altercație cu Puiu Iancovescu: "Te împușc mă! Crezi că eu sînt un franc?" Dramatic e capitolul despre ultimele două decenii ale lui Vinea, umilit și prigonit, fără drept de semnătură ("vină ar fi fost faptul că în anii războiului, spre sfîrșit, a girat un ziar, filiala a Curentului lui Pamfil Șeicaru, scriind acolo și editoriale"), răpus de un cancer, apucînd să-și vadă, cu două zile înainte de a închide ochii, volumul
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
să se afirme. Patriarhatul, ca și totalitarismul șunt și interioare, nu doar exterioare". Păstrîndu-și conștiința de "criptoservitoare", deci preluînd exclusiv corvezile îngrijirii familiei și casei, femeilor le rămîne puțin timp pentru autodezvoltare, ceea ce se resimte în plan profesional. E și vina lor. Că și Cristina Cărtărescu, Mihaela Miroiu identifica adevărată sursă a temerilor masculine: În România există destui bărbați simpatetici față de feminism. Puțini dintre ei și-l doresc însă în propria casă sau în propria instituție. Nu feminismul îi sperie, ci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
Dar asta nu trebuie să ne orbeasca într-atât încât să nu vedem ca pe langă șacalii teleghidați de Moscova ai lui Iliescu actualii mandatari ai puterii sunt niște copilași (minus aripa Român, părtașa, în ciuda încercării de a-și ascunde vină îndărătul costumelor aduse de la Paris, la actele criminale din anii 1990-1991). Oricâte rele am avea de reproșat Convenției Democratice, ea n-a fost, totuși, nici asasina, nici complice a vreunei puteri străine, nici instigatoare la războaie civile sau alte nenorociri
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
fi revenit în punctul de maximă virulenta al blestemului. De altfel, nu e nevoie să faci apel la mărturiile de ieri, când presa de azi abundă în relatări grotești despre bestialitatea societății românești. Am fost tentat, multă vreme, să dau vina pe "baronii presei" pentru predilecția maladiva acordată de ziare grotescului, respingătorului, bestialului și putregaiului. Într-adevăr, ca la un semnal, ziarele "naționale" și-au deschis paginile aproape exclusiv "bubelor, mucegaiului și noroiului" magistrului Arghezi. Orice e pervertit, bolnăvicios, dement și
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]