2,133 matches
-
Sunt fascinată de Bonnard, Monet, Sisley, Turner, iar dintre moderni de Mannessier, Singier și Zao Wou-Ki, un pictor chinez care astăzi are 90 ani. A fost influențat de Klee, de care s-a dezbărat cu greu. Adaug pe Leonardo da Vinci din ultima lui perioadă, când deve nise aproape abstract și declara: „Nu picta ceea ce vezi, ci ceea ce simți.“ Am mai avut o mare pasiune: pe Vieira da Silva, o pictoriță portugheză genială care trăia la Paris. Într-un elan de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Misterul unui suflet, Furtună sentimentală, Remușcări galbene, Simboluri, Zăpezi albas tre, Două cuvinte, Umbră, Culoarea timpului, Să facem un vis, Visând la viața de apoi etc. Picturile reproduse în carte erau însoțite de citate din mărturisirile unor artiști (Klee, da Vinci, Baudelaire, Mac Avoy, Poussin, Delacroix, Renoir, Monet, Sisley, Braque, Valéry, Steiner, Goethe, Picasso, Brâncuși etc.) aleși să-i fie tovarăși de drum, de inspirație. Printre ele am găsit și o meditație a Vieirei da Silva asupra sonorității culorilor: „Eu nu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
IOANA CELIBIDACHE, O MĂTUȘĂ DE POVESTE 10. Prozatorii preferați - „În prezent, Anatole France și Pierre Loti.“ 11. Poeții preferați - „Baudelaire și Alfred de Vigny.“ 12. Eroul literar preferat -„Hamlet.“ 13. Compozitorii preferați - „Beethoven, Schumann, Wagner.“ 14. Pictorii preferați - „Leonardo da Vinci, Rembrandt.“ 15. Un dar de la natură pe care ți-ai dori să-l ai - „Putere interioară. Putere de seducție.“ 16. Cum ți-ai dori să mori? „Cu un spirit evoluat, iubit de cei din jur.“ 17. Care este starea ta
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
Sunt fascinată de Bonnard, Monet, Sisley, Turner, iar dintre moderni de Mannessier, Singier și Zao Wou-Ki, un pictor chinez care astăzi are 90 ani. A fost influențat de Klee, de care s-a dezbărat cu greu. Adaug pe Leonardo da Vinci din ultima lui perioadă, când deve nise aproape abstract și declara: „Nu picta ceea ce vezi, ci ceea ce simți.“ Am mai avut o mare pasiune: pe Vieira da Silva, o pictoriță portugheză genială care trăia la Paris. Într-un elan de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Misterul unui suflet, Furtună sentimentală, Remușcări galbene, Simboluri, Zăpezi albas tre, Două cuvinte, Umbră, Culoarea timpului, Să facem un vis, Visând la viața de apoi etc. Picturile reproduse în carte erau însoțite de citate din mărturisirile unor artiști (Klee, da Vinci, Baudelaire, Mac Avoy, Poussin, Delacroix, Renoir, Monet, Sisley, Braque, Valéry, Steiner, Goethe, Picasso, Brâncuși etc.) aleși să-i fie tovarăși de drum, de inspirație. Printre ele am găsit și o meditație a Vieirei da Silva asupra sonorității culorilor: „Eu nu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
mult mai la modă și mai drăguță decât mine. Și cunoștea băieți și chestii de genul ăsta. Cel puțin se prefăcea că-i cunoaște. Îmi povestea despre băieții cu care se întâlnea în spatele bisericii după slujbă. Îi chema Leonardo da Vinci, Winston Churchill și Adolf Hitler. De-abia după ce am primit primul meu manual de istorie mi-am dat seama că și-a bătut joc de mine. E ciudat că, atunci când eram mai mică, mă uitam mereu la seriale ca Căsuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
ecran, Apoi, încheindu-se discuția despre Vermeer, cum știu încè de ieri, de când am fècut repetiții, cè urmeazè Mona Lisa, dau click, Da, iat-o pe ecran, cu misteriosul ei zâmbet! Cineva aduce în discuție celebra carte Codul lui da Vinci, dar profesoară, admițând existența unor controverse legate de tabloul Cină cea de tainè, fèrè sè între în polemici, preferè, aici la clasè, sè discute despre efectul sfumato al tehnicii lui Leonardo și despre compoziție, eu, ignorantul în artè, ascultând și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
aceea zeul Învingător a fost Hermes, inventatorul tuturor șiretlicurilor, zeul căilor Încrucișate, al hoților, dar și meșterul scrierii, artă a iluziei și a diferenței, al navigației, ce te trage către capătul oricărui hotar, unde totul se confundă la orizont, al vinciurilor de ridicat pietre de la pământ, și al armelor, care preschimbă viața În moarte, și al pompelor de apă, care fac materia grea să devină ușoară, al filosofiei, care amăgește și Înșală... Și știi unde e pus astăzi Hermes? Aici, l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
în advertising sau chiar free-lancer și trainer corporatist? Ajungea să crezi cu hotărâre în steaua ta și că Dumnezeu, ori energiile universale, trudesc pentru tine. Pentru deschiderea completă a ceakrelor, le împrumuta, ca moment inițiatic cheie, și Codul lui Da Vinci, să-i convingă de faptul că trebuie să acționăm precum călugării din organizația Prioratul Sionului, să săpăm în noi până când vom da peste Gaalul nostru interior. Indivizii ăștia se dovedeau însă a fi incurabili. Ei luau în serios chestiile minore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
care risipea atâta timp buchisind cărți groase, ori traversând orașul cu căștile de la mp3 player în urechi, umplându-și creierul cu sofisticării gen Ceaikovski, Deff Lepard. De altfel, el o acuza că nici nu citise cum trebuie Codul lui Da Vinci, că acolo ageamiul ăla de Dan Brown, care-și tot învârte personajele prin Paris, să ne arate cât de umblat, de cosmopolit e el, vorbea de un maniac albinos care sparge marmura cu care era placată catedrala Saint-Sulpice în căutarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
desfăcându-se ca niște picioare de scafandru ― în căutarea unei prize cu roca încă invizibilă. ― Patru metri... uf! răsuflă Ripley. Ca un ecou la oftatul ei, un sunet mat, înăbușit, se auzi în Nostromo atunci când intră în contact cu solul. Vinciurile hidraulice absorbiră zguduitura. ― Am ajuns. Ceva clacă. Un circuit minor, probabil. Sau poate o sarcină insuficient compensată. Apoi un șoc teribil scutură nava. Plăcile de titan de pe cocă vibrară, lansând prin Nostromo un enorm vuiet metalic. ― Pierdut, pierdut! urlă Kane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
în perspective nesfârșite. Cred că e în amurg, dar nu prea târziu. Umbra unei fetițe care se joacă cu cercul se lungește pe macadam. Din celelalte albume vezi doar cotoarele, cu numele albe, clar tăiate, ale pictorilor: Tintoretto, Guardi, Da Vinci, Degas, Harunobu, Pontormo, Mantegna. Pe alte rafturi poezie cât vezi cu ochii: colecția vărgată și pestriță "Cele mai frumoase poezii" (cît i se potrivește cafeniul lui Eliot, verdele țipător poeziei americane, cărămiziul lui Iannis Ritsos! Nici nu ți-i poți
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
relaționată cu obiceiurile unei întregi națiuni, precum la oină, de la formele simple ale algebrei la sofisticatele limbaje de programare din lumea computerelor despre corpul uman, de la picturile rupestre cu săritori, din peștera Altamira, la Gioconda pasivă a lui Leonardo da Vinci, de la o casă din Muzeul Satului, cu spații mici, la palatul Versailles sau Catedrala San Pietro din Roma cu spații largi, de la o colindă românească la o simfonie de Beethoven sau Brahms, de la un joc de doi din Bihor la
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
răspîndite pe teritoriul Poloniei. Este vorba de Muzeul municipal al orașului Krakow; prezența unui număr foarte mare de vizitatori este determinată de existența printre alte valoroase exponate a unei opere de artă de referință o pînză semnată de Leonardo da Vinci: "Doamna cu hermina". În fața unei oferte muzeale diversificate persistă și astăzi o fragmentare a publicului, procesul de democratizare a instituțiilor fiind caracterizat prin permanentă adaptare, făcînd față atît presiunilor, schimbării, dar și tradiției. Politica unor instituții muzeale trebuie îndreptată către
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
înființării în cadrul muzeelor a unor centre de formare a profesorilor. Asumându-și componenta educației științifice, Enrico Miotto analizează rolul pedagogului muzeal pornind de la cercetarea și activitățile didactice pe care le-a intreprins în cadrul Muzeului de Știință și Tehnologie "Leonardo da Vinci" din Milano 27. Rezultatele cercetării oferă informații asupra "diverselor și adesea complicatelor aspecte ale muncii în domeniul educației muzeale, interesante atât pentru instructorii muzeali care elaborează programe pentru școli, cât și pentru profesorii care se confruntă cu abordări ale predării-învățării
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
19. NICOLESCU, C., în Muzeologie generală, E.D.P., București, 1978, p. 232. 20. "Locuri ale descoperirii", "Cooperarea Școală-Muzeu în scopul perfecționării predării și învățării științelor" MARIA XANTHOUDAKI, coordonator științific al proiectului, Fondazione Museo Nazionale della Scienza e della Technologia "Leonardo da Vinci" Milano, Italia. Informațiile provin de pe site-ul proiectului www.museoscienza.org/smec. Proiectul a fost precedat de apariția a trei lucrări de specialitate (pe care le-am consultat, în scopul analizei componentelor pedagogice muzeale): SEKULES V. și M. XANTHOUDAKI (editori
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în cadrul programului Socrates, 2003. În cadrul proiectului au participat instituții de învățămînt preuniversitar din Italia, Germania, Franța, Italia, Belgia, Spania și Ungaria, Institutul Regional de Cercetări în Educație IRRE Lombardia si următoarele muzee: Muzeul Național al Stiinței și Tehnologiei "Leonardo da Vinci" Roma, Italia, în calitate de coordonator al proiectului, Deutsches Museum, Berlin, Muzeul Național de științe naturale, Spania, Nationaal Museum van de Speelkaart, Belgia, Magyar Természettudományi Múzeum, Budapesta, Katholicke Hogeschool Kempen, Belgia. 21. În Introducere Xanthoudaki Maria, Locuri ale descoperirii: muzeele în slujba
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
s-ar înțelege numai simpla formare a unei imagini într-o cameră obscură având practicat în mijlocul unuia dintre pereți un mic orificiu, s-ar putea afirma că acest fenomen a fost cunoscut chiar cu mult timp înaintea lui Leonardo da Vinci care, în secolul al XVI-lea i-a dedicat studii aprofundate. Și chiar dacă înnegrirea sărurilor de argint supuse luminii a fost cunoscută încă de prin 1727, fiind studiată de J. H. Schultze, am putea spune că bazele tehnologiei fotografie au
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
fără altă finalitate decît gratuitatea unui calambur. Apropul cri-cri, cric, greier ar fi fost suficient în acest caz pentru a obține o satisfacție evident frivolă. Cric vechi în iarbă te pune însă pe gînduri. E posibil să-ți închipui un vinci, un vîrtej desuet și expirat pentru ridicarea căruței, acum ruginit, cu care nu se mai joacă decît copiii. Cînd însă dai cu ochii de cîntecul greierilor sesizezi imediat aluzia. Și sunetul onomatopeic, și localizarea în iarbă îl reabilitează pe vechi
Cric vechi ?n iarb? by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83685_a_85010]
-
celor pe care i-au ucis. Pămîntule, de ce nu te caști să-i prăvălești în crăpăturile adînci ale hăurilor și peșterilor tale fără de capăt - ascunzînd cerului priveliștea unor monștri atît de cruzi și de cumpliți? Din Caietele lui Leonardo da Vinci VLADIMIR: Ce-ai zice să ne căim? ESTRAGON: Să ne căim de ce anume? VLADIMIR: O... îreflectează) N-ar fi cazul să intrăm în detalii. Din Așteptîndu-l pe Godot de Beckett CUPRINS CARTEA A TREIA CAPITOLUL 1: Elita CAPITOLUL 2: Zori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
prin ducerea mâinii la gât, iar la bărbați prin frecarea obrazului cu palma. Mâinile oratorului pot avea priză de precizie (vârful degetelor). LIMBAJUL MÂINILOR și ființa contemporană! Scrierea se realizează cu ajutorul mâinii; de obicei se scrie cu dreapta. Leonardo da Vinci (1452-1519) scria cu mâna stângă invers. . Limbajul gesturilor rămâne un limbaj important, numit astăzi limbaj digital, altădată codificat pentru surdo-muți din 1620. De asemeni, pentru există un limbaj pentru transmiterea la distanță cu semafoarele din 1791, CUM SALUȚI cu mâinile
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
a energiei vitale/elixirul intern, alături de trunchi și membre/ elixirul extern. Relația dintre coordonările mișcărilor mâinilor și respirație se observă în concentrarea realizată în majoritatea religiilor prin apropierea mâinilor și prin îndreptarea ochilor înăuntru, la anatomia umărului de Leonardo da Vinci. Întărirea ființei se face prin combinarea poziției mâinilor cu aceea a sunetelor și cu ajutorul exercițiilor pentru mâna deschisă, strânsă, ori pentru coordonarea minții, prin intermediul mișcării mâinii și a degetelor. Masarea capului și a feței are efecte terapeutice și ajută problemele
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
ce trimite la forma corpului uman cu mâna cu cele cinci degete, simbol al celor cinci elemente: A da din mâini Pentru doamne DIALOG: UNIVERSUL DIN PALMĂ... Pentru a înțelege prin secrete Toate cunoștințele ne vin de la inimă! Leonardo da Vinci, Caiete - Cuvinte cheie: privire, cetire, magie, mâini, palme, linii, degete, munți, practic, religios, științific. - semne ale destinului poetic: SEMNELE ÎMPĂRĂȚIEI! Am pus anume un titlu învechit, cetire în palmă, cu termenii ce trimit către o poezie a lui Lucian Blaga
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
complexitatea pe care emblemele mâinii le aduc nobilei căi de eliberare prin suferință, prin intermediul pozițiilor mâinii. În budism și în hinduism, mișcarea mâinilor simbolizează mișcare minții esențială în exprimarea dharmei. Poate s-au șters culorile de pe fresca lui Leonardo da Vinci, Cina cea de taină, 1495, însă detaliile gesturilor mâinilor caracterizează apostolii și spiritul acestora. Probabil, această frescă de opt metri trimite spre momentul comentat de Matei (26, 20-22), prezent la Cină, clipa în care, cu palma dreaptă în jos, indicând
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
alt conținut universal: fac aluzie la judecata finală a istoriei. Brațul refuzului exprimă condamnarea, mâna dăruirii - care indică pâinea de pe masă - vestește garanția viitoarei cine în Împărăția Cerească. Dumnezeu respectă libertatea oamenilor, chiar și atunci când omul alege răul. Leonardo da Vinci arată că prin cuvântul MÂNĂ, al lui Isus, acesta creează trupul social, care se formează chiar în acest moment, cu un ecou diferit în mintea fiecăruia dintre cei prezenți, cu excepția lui Iuda Iscarioteanul. - liniile palmare descoperă mesaje de iubire: Sentimentele
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]