10,890 matches
-
care conflictul de drept născut din săvârșirea unei infracțiuni este adus în fața organelor judiciare, presupune o evaluare în raport cu fiecare persoană a temeiului de angajare a răspunderii penale. La rândul său, cercetarea judecătorească presupune o evaluare individuală a vinovăției fiecărei persoane trimise în judecată, instanța pronunțându-se prin sentință asupra învinuirii aduse inculpatului. Chiar în caz de indivizibilitate sau conexitate între infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată mai mulți inculpați, dintre care doar unul solicită soluționarea cauzei potrivit
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
sau conexitate între infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată mai mulți inculpați, dintre care doar unul solicită soluționarea cauzei potrivit procedurii simplificate, în motivarea hotărârii față de acesta instanța nu are temei pentru a face referiri cu privire la vinovăția inculpaților pentru care cauza a fost disjunsă, având în vedere lipsa cercetării judecătorești de natură a clarifica existența vinovăției. ... 16. Totodată, soluționarea cauzei cu privire la unul dintre inculpați conform procedurii simplificate oferă suficiente garanții de imparțialitate, din punctul de
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
cauzei potrivit procedurii simplificate, în motivarea hotărârii față de acesta instanța nu are temei pentru a face referiri cu privire la vinovăția inculpaților pentru care cauza a fost disjunsă, având în vedere lipsa cercetării judecătorești de natură a clarifica existența vinovăției. ... 16. Totodată, soluționarea cauzei cu privire la unul dintre inculpați conform procedurii simplificate oferă suficiente garanții de imparțialitate, din punctul de vedere al legii, pentru ca același judecător să poată da o soluție în cauza disjunsă: inculpați diferiți, caracterul personal
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
o soluție în cauza disjunsă: inculpați diferiți, caracterul personal al răspunderii penale, existența unei cercetări judecătorești noi în care vor fi evaluate faptele, fără referire la sentința anterioară, evaluarea conținutului fiecărei infracțiuni, fără referire la sentința anterioară, probele referitoare la vinovăția fiecărui inculpat, inclusiv administrarea recunoașterii aceluia care a beneficiat de procedura simplificată în fața persoanei acuzate în cauza disjunsă pentru ca aceasta să poată pune întrebări martorului. De altfel, criteriul determinant pentru evaluarea existenței incompatibilității prin antepronunțare, în judecarea unor
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
inculpați diferiți, în cauze disjunse, decurge din considerentele hotărârii de condamnare, și nu din soluția de condamnare. Așa încât, instanța supremă a stabilit că judecătorul devine incompatibil doar în măsura în care hotărârile anterioare pronunțate de acesta cuprind referiri la vinovăția persoanelor din cauza pendinte sau motivarea unei soluții conține date care presupun o antepronunțare cu privire la vinovăția persoanelor pentru faptele de care sunt acuzate. ... 17. Având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
încât, instanța supremă a stabilit că judecătorul devine incompatibil doar în măsura în care hotărârile anterioare pronunțate de acesta cuprind referiri la vinovăția persoanelor din cauza pendinte sau motivarea unei soluții conține date care presupun o antepronunțare cu privire la vinovăția persoanelor pentru faptele de care sunt acuzate. ... 17. Având în vedere cele statuate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, Curtea Constituțională a constatat că rațiunile care au justificat pronunțarea Deciziei nr.
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
ilicită proprie, acesta este reprezentat de dispozițiile art. 1.381-1.395 din Codul civil, care stabilesc patru condiții cumulative pentru angajarea acestei forme de răspundere, respectiv existența unui prejudiciu, a faptei ilicite, a raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, a vinovăției autorului faptei ilicite și prejudiciabile, condiții ce trebuie dovedite de cel care se consideră îndreptățit la repararea prejudiciului (art. 1.357 din Codul civil). Repararea prejudiciului cauzat prin fapta ilicită proprie, potrivit art. 1.381 din Codul civil, se face prin acoperirea
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
rol și scop să servească drept temei de trimitere sau netrimitere în judecată; procurorul sesizează judecătorul de drepturi și libertăți și instanța de judecată; exercită acțiunea penală; exercită acțiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege; încheie acordul de recunoaștere a vinovăției, în condițiile legii; formulează și exercită contestațiile și căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor judecătorești; îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege (Decizia nr. 302 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
o similitudine de situație între aceste persoane. Reține că motivele formulate de autor privesc și instituții care nu se regăsesc în această materie, respectiv principiul continuității completului, care are în vedere completul care administrează probe și care se pronunță asupra vinovăției, aspecte care nu se regăsesc la completul de filtru din procedura admiterii în principiu a recursului în casație. Arată că dispozițiile procesuale de lege lata, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 591 din 1 octombrie 2015 împiedică expres judecătorul de
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
de achitare este de natură a influența soluția în latura civilă, chiar dacă instanța care dispune achitarea lasă nesoluționată acțiunea civilă, lăsând, teoretic, posibilitatea sesizării instanței civile, care nu este legată de hotărârea de achitare sub aspectul existenței prejudiciului ori vinovăției inculpatului. În aceste condiții, susțin, în esență, că, prin abrogarea a nouă dintre cele paisprezece cazuri de recurs în casație, verificarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile se face predominant din perspectiva interesului inculpatului, partea civilă fiind pusă
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
al conflictului de interese și să aplice prevederile legale privind modalitățile de evitare a conflictului de interese. Activitatea Comisiei de Disciplină are la bază următoarele principii: prezumția de nevinovăție conform căreia se prezumă că angajatul este nevinovat atâta timp cât vinovăția sa nu a fost dovedită; garantarea dreptului la apărare, conform căruia se recunoaște dreptul angajatului de a fi audiat și de a prezenta dovezi în apărarea sa, celeritatea procedurii, care presupune obilgația Comisiei de Disciplină de a proceda fără întârziere
REGULAMENT din 13 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255585]
-
s-ar cere realizarea unei identificări corecte pe hărți eronate. Precizează, de asemenea, că neaplicarea reducerilor și a excluderilor prevăzute de Regulamentul (CE) 796/2004 nu se poate face decât de la momentul constatării existenței datelor faptice corecte sau a inexistenței vinovăției fermierului. ... 12. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]
-
la posibilitatea îndepărtării sancțiunii reducerii cuantumului acestora sau chiar a excluderii de la acordare în cazul demonstrării nevinovăției agricultorului cu privire la modul de declarare a informațiilor relevante în acest scop, coroborate cu împrejurarea concretă, invocată în speță, a inexistenței vinovăției fermierului, constatată printr-o ordonanță emisă de organul de urmărire penală, și a inexactității hărților furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, constituie probleme ce intră în competența exclusivă a instanțelor judecătorești, neputând fi analizate în cadrul controlului
DECIZIA nr. 64 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256557]
-
confirmat ordonanța procurorului pe baza unui raționament motivat întemeiat pe înscrisurile aflate la dosarul anchetei. ... 57. Curtea reamintește că, în cazul în care o instanță este sesizată cu o cauză în fapt și în drept și studiază în ansamblu aspectul vinovăției sau nevinovăției unui justițiabil, caracterul echitabil al procesului impune ca aceasta să nu se pronunțe cu privire la aspectele respective fără a aprecia în mod direct mărturiile prezentate în persoană de inculpatul care susține că nu a săvârșit fapta considerată
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
mod direct mărturiile prezentate în persoană de inculpatul care susține că nu a săvârșit fapta considerată infracțiune (Constantinescu împotriva României, nr. 28.871/95, pct. 55, CEDO 2000-VIII). ... 58. Reamintește, de asemenea, că persoanele responsabile cu luarea unei decizii cu privire la vinovăția sau nevinovăția unui inculpat trebuie, în principiu, să fie în măsură să asculte martorii în persoană și să evalueze credibilitatea acestora. Evaluarea credibilității unui martor este o sarcină complexă, care, în general, nu poate fi realizată doar prin simpla citire
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
infirma soluția parchetului sau, mai mult, poate modifica temeiul de drept al acesteia (supra, pct. 30). ... 60. Prin urmare, Curtea consideră că, atunci când examinează legalitatea și temeinicia soluției parchetului, judecătorul de cameră preliminară se pronunță cu privire la aspectul vinovăției sau nevinovăției justițiabilului în cauză. ... 61. Revenind la faptele din speță, observă că reclamanții au contestat în fața judecătorului de cameră preliminară temeinicia ordonanței parchetului prin care fuseseră condamnați la plata unei amenzi pentru participarea la o încăierare (supra, pct.
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
restricții. Se susține că Legea nr. 51/1995 este o lege care are drept scop marginalizarea unei importante categorii a populației, respectiv absolvenții de studii juridice, și obstrucționarea concurenței și a dezvoltării profesiei de avocat. ... 9. Se mai arată că stabilirea vinovăției pentru exercitarea profesiei de avocat în structuri înființate prin hotărâri judecătorești se realizează de persoane care nu sunt organe de urmărire penală și nu fac parte din autoritatea judecătorească, încălcându-se prevederile art. 124 și 131 din Constituție. Se susține
DECIZIA nr. 70 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257367]
-
pronunțată în Dosarul nr. 40.460/245/2016*, Judecătoria Iași - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Anghel Richeard într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției autorului excepției sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile art. 469 alin. (3) din Codul de procedură penală, în interpretarea dată prin Decizia nr. 13 din 3 iulie 2017, pronunțată
DECIZIA nr. 127 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257457]
-
pentru cucerirea Independenței de Stat a României; ... e) turta portocalie, încărcată cu un triunghi albastru - protecția civilă; ... f) borna cu ancora - evocă ideea de pază și control al granițelor țării; ... g) spadele încrucișate - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăția de inocență, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor țării; ... h) leul - putere, autoritate, forță, înțelepciune, energie în serviciul binelui; ... i) rombul - viață, prosperitate, recompensă, cântece de laudă; ... j) litera J - sigla care desemnează, încă din secolul al
ORDIN nr. 85 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257515]
-
Cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 275 alin. (1) din Codul penal, Curtea reține că aceasta a fost invocată în faza camerei preliminare, fază a procesului penal în care instanța nu analizează și nu se pronunță asupra vinovăției inculpatului. Critica potrivit căreia textul art. 275 din Codul penal nu este unul suficient de clar încât să permită destinatarilor normei identificarea conduitei de conformare și, prin aceasta, nu poate antrena răspunderea penală este o apărare de fond cu privire
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
judecătorul de cameră preliminară rezultă că activitatea acestuia nu privește fondul cauzei, actul procesual exercitat de acesta neantamând și nedispunând, în sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esențiale ale raportului juridic penal de conflict, respectiv fapta, persoana și vinovăția (este invocată, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, paragraful 28), rezultatul procedurii de cameră preliminară referitor la stabilirea legalității administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală are o
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
2014, paragraful 28), rezultatul procedurii de cameră preliminară referitor la stabilirea legalității administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală are o influență directă asupra desfășurării judecății pe fond, putând să fie decisiv pentru stabilirea vinovăției sau a nevinovăției inculpatului. Sunt invocate, totodată, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 și deciziile Curții Constituționale nr. 540 din 12 iulie 2016, paragraful 22, și nr. 18 din 17 ianuarie 2017. ... 6. Se susține că
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
în materie penală, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a reținut că acesta obligă statele membre la asigurarea unui dublu grad de jurisdicție doar în situația examinării vinovăției în materie penală. Garantarea existenței unui dublu grad de jurisdicție în materie penală are ca premisă faptul că examinarea unei „acuzații penale“ formulate împotriva unei persoane a fost examinată la nivelul unui prim grad de jurisdicție. Curtea a constatat că
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
nr. 3.510/110/2015, Tribunalul Bacău - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 139 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gabriela Mazilu și Ovidiu Mazilu într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției autorilor excepției sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și, respectiv, complicitate la luare de mită. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că sintagma „orice alte înregistrări“ din cuprinsul art. 139 alin. (3) teza a doua din
DECIZIA nr. 132 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257594]
-
Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii a decis că dreptul la un proces echitabil, pentru orice inculpat pasibil de o pedeapsă cu închisoarea, include dreptul de a fi asistat de un avocat în toate fazele esențiale ale procesului. Recunoașterea vinovăției este o fază esențială a procesului, în care asistența avocatului trebuie garantată. În litigiu, reclamantul nu a pretins că nu a fost informat cu privire la dreptul de a avea un avocat înainte de a pleda vinovat, însă a susținut
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]