1,609 matches
-
două dosare. Dosarul roșu, Dosarul verde. Deschidea când unul, când altul. Ceilalți repetau mișcarea. Deschideau Dosarul roșu, cu voluminosul manuscris. Îl frunzăreau, atenți, cum procedase și Înaltul Comisar, ridicau privirea, cum făcuse și Șeful. Apoi deschideau Dosarul verde, cu biografia vinovatului, foițe subțiri, acoperite de coduri și cerneală simpatică: corespondența Toma. Tăceau, citeau, se priveau, ridicau sprânceana suspecta, se priveau, cicatricea lumina scurt, fosforescent. Apăruse, vaporoasă, valsând, blondina în luna a șasea. Îmbujorată, depusese pe masă un pahar mic mic cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Tânărul procuror din capul mesei își îndreptă ochelarii și reîncepu să citească referatul. Nu se mai distingea nimic. Sunet abolit, măștile batraciene clămpăneau cuvinte fără sonor și făceau cu ochiul. Paloarea lustruită a măștilor, cicatricea fosforescentă la sprânceană. În ușă, vinovatul. Transpira, palid. Nu știa cum să înțepenească mai bine în carlingă, să nu facă vreun zgomot, să nu fie descoperit. Se afla de mai multă vreme pe ecranul de interceptare, în rama ușii. Nimeni nu-l văzuse încă, transpira, inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
întreagă sau ceva de genul ăsta. Știți ce-am făcut odată? M-am dus la restaurantul Tesco’s de lângă mine și am luat o cutie imensă de Milk Tray doar pentru mine. Și m-am simțit foarte vinovată. Atît de vinovată, încât am început să-i explic fetei de la casă că bomboanele de ciocolată sunt pentru o prietenă de-a mea. De parcă i-ar fi păsat femeii! — Doar atât mănânci? spune Amy uitându-se la salata mea. Încerc să mă abțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
un sms, probabil unei fete, oare și noaptea doarme tot cu automatul?! Îmi vine sè-l întreb asta, dar n-aș vrea sè-l jignesc chiar în punctul nevralgic al bèrbèției sale, mai ales cè el, bietul, n-are nici o vinè, Aici vinovatul e Matei! Subsemnatul, nume, domiciliat, serie, numèr buletin, declar cè în seara zilei de, E nepricepuți, domnule! asta e opinia plutonierului, Habar n-au sè guverneze! Toatè ziua bunè ziua, președintele, premierul se rèzboiesc între ei, ca și cocoșii! Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
radio, Întreruptă de ovațiile stadioanelor. Poate o să vezi lucrul ăsta și În țara unde te duci, dar nu mă sili pe mine să mai trec Încă o dată prin această oroare. Deși este doar o școlăriță neatentă, ea știe cine e vinovatul, Îl așteaptă să treacă, Înghesuită Într-un colț de trotuar, Înconjurată de fețele nemișcate, păzită de armele automate, Îl urăște, Îl așteaptă să treacă. Pe ea se urăște, nodul de emoție care Îi urcă În gât doar pentru că aerul trepidează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Cred c-am ațipit un moment, dom’ sergent, aproape se tângui uriașul. Cine-și închipuia că în plină zi... — Tu nu, în orice caz. Și probabil că asta o să te ducă până la urmă în fața plutonului de execuție. Dacă nu apare vinovatul, tu vei răspunde pentru asta. Celălalt își înghiți saliva, respiră cu greutate și întinse mâinile într-un gest de rugăminte: — N-am fost eu, dom’ sergent. De ce-aș fi făcut-o? Peste patru zile urma să plecăm în căutarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
de fund, în loc să m-ajute. Și acum, tot ele dau cu nasu’ să se împace. Dacă mă amesteci și cu prietenele tale, e clar. Te înfierbânți degeaba. Dau cu nasu’ să se împace, fiindcă s-ar putea să se simtă vinovate față de tine. Oricum nu le merge nici lor prea bine. Tot e bine, că ajungeau să cadă la pace, purtându-le de grijă altora, prietenelor Mirelei. Ea îi povesti atunci de Roșioara că lucrează la covrigărie de două luni, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
-și ceară scuze și a trântit ușile de la intrare În urma ei. Un prieten de-al meu cu Înclinații teatrale are un fel anume de a pronunța tărăgănat „Ce mitocănie“, ori de câte ori asistă la vreo Încălcare gravă a codului bunelor maniere, astfel Încât vinovatul e țintuit locului. Tare aș vrea să am și eu talentul ăsta. Coborând scările, l-am văzut pe Jeff În birou. Stătea la masă, cu niște hârtii Împrăștiate dinaintea lui. Își ținea capul plecat și scria ceva. Auzind zgomotul Încălțărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
femeii ăleia. — Cine crezi că a fost, Lou? am Întrebat eu, aplecându-mă spre ea. — Nu asta e ideea, ne Întrerupse nerăbdătoare Rachel. Ce ne interesează pe noi În clipa asta este faptul că polițiștii sunt convinși că Derek e vinovatul. În mintea lor, ei au tras deja concluzia asta - el e negru și are o prietenă albă. O să cadă de acord că Linda și Derek se certau și că el a lovit-o. — Dacă Derek ar fi avut intenția s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
toaleta femeilor, pentru că trupul Lindei nu a fost dus acolo ulterior. Nimeni nu ar fi riscat să târască un cadavru pe coridor și să fie observat de Jeff care stătea chiar acolo, În birou. — Dacă nu cumva e chiar el vinovatul, spuse Rachel de Îndată, aplecându-se Înainte. — Jeff o omoară În birou - cu pereții aia atât de transparenți, ar fi fost cam prea În văzut lumii, nu? am Întrebat eu, cântărindu-i cuvintele. Oricine ar fi putut să vadă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
nu s-a atins nimeni de ele. Și, din moment ce nu se știe de fapt câte erau, nu avem cum să verificăm asta. — Erau cam două sau trei, am spus eu. Dar, fără a avea idei preconcepute, dacă Jeff Însuși e vinovatul, nu cred că v-ați putea aștepta să spună altceva. — Ah, deci asta credeți? sări el repede. Nu fac decât să vă atrag atenția asupra lucrurilor evidente, am negat eu. — Dar Naomi Fisher? În declarația pe care ne-ați dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
pentru fixativ. — Nu mai am de când mi-am aranjat culorile. Acum sunt Primăvară spre Vară. Am măsurat-o din priviri cu oarecare tristețe. Așa cum bine subliniase și Hawkins, cineva o ucisese pe Linda și tare mi-ar fi plăcut ca vinovatul să fie Lesley. Dar, Într-un fel, nu mi-o puteam imagina strecurându-se pe lângă Jeff și Lou, ca să nu mai zic de mine, fără a atrage măcar o căutătură fugară, chiar dacă să zicem că ar fi purtat o ținută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
profundă Încât părea Încărcată de adânci semnificații. — Ah, da. Sunt de acord. Nu suna prea sincer. Am mai băut puțină bere. Nu știam de ce, dar, dintr-un anume motiv, toată conversația asta mă demoraliza. — Brian, tu cine crezi că e vinovatul? am trântit-o eu. — Tu, zise el, privind În jos, spre mine. Mi-a trebuit ceva vreme să realizez că glumise. Colțurile gurii Îi erau ușor ridicate. — Ah, ha, ha, ha, foarte amuzant, am spus. Brian râdea pe Înfundate. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
și nu o măsură a alcoolului ingerat, așa că nu era nevoie de prea mult ca să fie trezită la realitate. — Ce-a zis? Întrebă ea de Îndată, pe un ton serios. — Nu mare lucru. Nici el nu cred că Derek e vinovatul. Rachel se aplecă spre mine ca să audă mai bine. Dar cine crede că este? — A zis că eu. A fost o glumă. Se uită la mine, nevenindu-i să creadă. — Brian a spus o glumă? Am dat din cap că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
birou. Ceea ce iarăși nu e În favoarea lui Brewster. Își termină cafeaua și lăsă cana jos. — N-a fost rea deloc, admise el. Îți limpezește capul, nu-i așa? M-am uitat lung la el. — Tu nu crezi că Derek e vinovatul, nu? — Nu știu, spuse el, refuzând să-mi Întâlnească privirea. Atunci, de ce a fost arestat? Hawkins a dat din umeri. — Lui Monroe Îi surâde ideea că el a fost. Recunoaște cinstit, Brewster e de departe cel mai evident suspect. Așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
motivul. — Plus că el e negru, iar Linda era albă, am adăugat eu, punând punctul pe „i“. — Da, cred că asta nu strică să figureze pe lista inspectorului, răspunse el cu sinceritate. Dar Monroe e realmente convins că Brewster e vinovatul. Nu e un om cu atât de multe prejudecăți. Nu uita că și Fisher e de culoare și o să depună mărturie Împotriva lui. — Nu l-a văzut cu ochii ei pe Derek lovind-o pe Linda, așa-i? am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cu blonde. Mă rog, de fapt, nu, nu am omorât-o eu pe Linda. Am un alibi. Nici polițiștii nu mă suspectează, OK? Și dacă aș fi ucis-o eu, n-aș fi alergat de colo-colo, ca să descopăr cine e vinovatul. Nu sunt chiar atât de cretină. Mi-aș ține capul la cutie până aș face cârcei la gât. Încercarea mea de a glumi avusese totuși un rezultat bun, anume Îi mai calmase furia lui Janice. Roșeața pielii i se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
de a te strecura În locuințele credincioșilor, ci de a veghea la liniștea tuturor. Într-un stat, cea mai mică hoție, cea mai mică nedreptate trebuie să fie cunoscută de suveran și pedepsită Într-un mod exemplar, oricare ar fi vinovatul. Cum să afli dacă nu știu ce cadiu sau guvernator de provincie nu profită de funcția sa pentru a se Îmbogăți pe seama celor sărmani? Prin iscoadele noastre, pentru că nu totdeauna victimele Îndrăznesc să se plângă! — E nevoie și ca aceste iscoade să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Ce stăpânire e mai rea decât aceea a virtuții militante? Predicatorul suprem voi să le orânduiască adepților săi fiecare clipă a vieții. Interzise toate instrumentele muzicale; dacă descoperea cel mai mic flaut, Îl spărgea În public, Îl arunca În flăcări; vinovatul era pus În fiare și ciomăgit zdravăn, Înainte de a fi expulzat din comunitate. Uzul băuturilor alcoolizate era Încă și mai aspru pedepsit. Propriul fiu al lui Hasan, surprins Într-o seară, de către tatăl său, amețit de vin, a fost condamnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Mironescu, păstrând pe chip o expresie echilibrată între victorie și nemulțumire - iată dandanaua promisă ! -, se îndreaptă spre clopoțel : va veni Nela, copilul se va întoarce la rosturile lui și salonul la viața civilizată. Dar vocile celelalte se împletesc, cerând păsuirea vinovatei, și amfitrioana face un gest de renunțare care îi dezvelește, prin deschizătura rochiei, brațul pietros și alb. O încurajezi și dumneata la rele, îi spuse mustrător musafirului, amenințându-l cu degetul în glumă. Și toți fac la fel, din comoditate
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-mi inspire teroare. Aș fi dat oricât să pot citi ceasul, să știu cât mai am de îndurat, dar nici până la sfârșit nu am reușit. Și nu m-au scos decât când s-a împlinit timpul, pentru că eram cu adevărat vinovată... — Nu, chiar nu mai știu cum să procedez cu ea ! Iar gestul de azi... cu totul anormal ! Și de jucat se joacă tot anormal, am observat-o : deși are atâtea păpuși, preferă să se joace cu frunzele, le mișcă și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lui !... Sperând că probabil așa va da mai puțină amploare inci dentului, se învârtea în jurul lui Muti, o consola, o aproba... Da, trebuie pedepsită... da, îi răspundea, și arunca priviri atât de disperate în jur, de parcă el ar fi fost vinovatul ! Ce abandonată mi s-a părut că sunt ! Și ce rușine de neșters se abătuse pe capul meu ! Probabil de aceea mă purtam în continuare atât de prost, aruncam priviri înrăite în jur și a fost imposibil să fiu convinsă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fi făcut-o deliberat, circulau zvonuri îngrozitoare - și eu n-am suflat o vorbă. Și acum, dacă aș striga în gura mare: „Eu am făcut-o“, nimeni nu mi-ar da crezare, toți ar continua să creadă că el e vinovatul. Cum l-aș putea părăsi după așa ceva? Pentru că a luat vina asupra lui? Nu, nu, cuvintele astea sunt prea slabe. Ți-am spus că e un lucru inefabil, absolut, e ca și cum am fi osândiți împreună, legați împreună și azvârliți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
care a prefăcut totul într-o armă împotriva mea - o armă silențioasă, malefică - e înfricoșător, e o caricatură a unei condamnări, este exact opusul reacției pe care ar fi presupus-o dragostea și mila. Deci, privind obiectiv lucrurile, tu ești vinovată și George are dreptate; numai felul în care reacționează el este absolut greșit. Da. Și ceea ce numești dumneata „a privi lucrurile și din punctul lui de vedere“ e o adevărată tortură. E stare de război, e un iad, starea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
corupția reprezintă folosirea abuzivă a puterii încredințate, fie în sectorul public fie în cel privat, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. Corupția este tocmai unul din acele fenomene marginale și obscure din viața reală ce se fac vinovate de bulversarea multor modele teoretice micro și macroeconomice, autorii cărora cu o naivitate de invidiat ignoră asemenea ”virtuți” ale omului economic cum sunt predispoziția pentru profit pe seama aproapelui și lipsa de scrupule în urmărirea scopurilor personale. Se vorbește tot mai
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]