1,211 matches
-
lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Păsări semnalate în arealul parcului natural și protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/ CE
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), altele aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: jder de copac ("Martes martes"), șoarecele de Tatra ("Microtus tatricus"), vipră ("Vipera berus"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni") sau broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"). Vegetația lemnoasă este constituită din arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
arborea"), șoim călător ("Falco peregrinus"), pițigoiul de munte ("Parus montanus"), mierla gulerată ("Turdus torquatus") sau mierla de apă ("Cinclus cinclus"); Reptile și amfibieni: năpârcă ("Coronella austriaca"), șopârlă de câmp ("'Lacerta agilis"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broască râioasă ("Bufo bufo") sau tritonul de munte ("Triturus alpestris"). Flora parcului este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
șoim călător ("Falco peregrinus"), pițigoiul de munte ("Parus montanus"), mierla gulerată ("Turdus torquatus") sau mierla de apă ("Cinclus cinclus"); Reptile și amfibieni: năpârcă ("Coronella austriaca"), șopârlă de câmp ("'Lacerta agilis"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broască râioasă ("Bufo bufo") sau tritonul de munte ("Triturus alpestris"). Flora parcului este alcătuită din arbori și arbusti cu specii de brad ("Abies alba"), larice ("Larix decidua"), zâmbru
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
curvirostra"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), buhai de baltă cu burtă galbenă ("Bombina veriegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), vipera ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), apolonul negru (un fluture din specia "Parnassius mnemosyne"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"). Stațiunea Poiana Brașov (în sezonul rece) pune la dispoziția turiștilor un
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), buhai de baltă cu burtă galbenă ("Bombina veriegata"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), vipera ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), apolonul negru (un fluture din specia "Parnassius mnemosyne"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"). Stațiunea Poiana Brașov (în sezonul rece) pune la dispoziția turiștilor un domeniu
Poiana Brașov () [Corola-website/Science/299984_a_301313]
-
Parus cristatus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), forfecuță ("Loxia curvirostra"), sticlete ("Carduelis carduelis"), vânturel ("Falco vespertinus"), aușel ("Regulus regulus"), sturz-de-vâsc ("Turdus viscivorus"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra") sau tritonul de munte ("Triturus alpestris"). Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
cristatus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), forfecuță ("Loxia curvirostra"), sticlete ("Carduelis carduelis"), vânturel ("Falco vespertinus"), aușel ("Regulus regulus"), sturz-de-vâsc ("Turdus viscivorus"), cristel-de-câmp ("Crex crex"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra") sau tritonul de munte ("Triturus alpestris"). Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), pițigoiul sur ("Parus palustris"), pițigoiul de munte ("Parus montanus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"). În vecinătatea ariei naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
liliac mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima longissima"), vipera cu corn bănățeană ("Vipera ammodytes ammodytes"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
Rhinolophus hipposideros hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima longissima"), vipera cu corn bănățeană ("Vipera ammodytes ammodytes"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), buhaiul
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
alături de iubitul ei, Marc Antoniu, și îl lăsa la conducerea Egiptului pe fiul ei Cezarion, drept Ptolemeu al XV-lea. Neacceptând să ajungă sub dominația lui Octavian, Cleopatra s-a sinucis la 12 august 30 î.Hr., probabil prin mușcături de vipere. Trupul Cleopatrei a fost îngropat alături de Marc Antoniu, pe țărmul Marii Mediterane, cu toată pompa. Apoi, Octavian l-a executat pe fiul Cleopatrei (Cezarion), aflându-se în drum spre India. A anexat Egiptul Imperiului Roman și a folosit avutul Cleopatrei
Cleopatra () [Corola-website/Science/299067_a_300396]
-
un șarpe (sau cu 2 șerpi). Ea ar fi luat șarpele și l-ar fi pus la sân, unde ar fi primit mușcătura ucigătoare. Se spune că agonia reginei ar fi durat 3 ore. Unii cercetători identifică șarpele cu o viperă egipteană, alții cu o cobră, simbolul coroanei faraonilor. Șarpele ar fi mușcat-o în dreptul inimii, ceea ce ar fi provocat moartea rapidă. Se mai spune că ea murise alături de 2 sclave. Alți cercetători cred că sinuciderea prin otravă de șarpe ar
Cleopatra () [Corola-website/Science/299067_a_300396]
-
soim călător ("Falco peregrinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), vipera ("Vipera berus"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Nevertebrate cu specii
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
călător ("Falco peregrinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), vipera ("Vipera berus"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); Nevertebrate cu specii de
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
întinde pe o suprafață de 579 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă depresionară (în regiunea bioegeografică continentală) în sudul "Dealurilor Moldovei" (pajiști stepice, mlaștini, turbării, terenuri arabile, tufărișuri) ce adăpostește și protejează o reptilă (endemică pentru țara noastră) din specia "Vipera ursinii ssp moldavica", cunoscută sub denumirea de viperă-de-stepă, specie aflată pe lista roșie a IUCN. În arealul sitului este semnalată și prezența unei insecte protejate la nivel european prin "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea
Dealul lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/330034_a_331363]
-
irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușca ("Rutilus rutilus"), zvârluga ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreana ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipara (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârca ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), salamandra ("Salamandra salamandra"). Insecte: croitorul alpin ("Rosallia alpina"), cărăbuși din speciile "Cărăbuș variolosus" și "Cucujus cinnaberinus", cosaș de stepa ("Șaga pedo" - specie încadrată pe
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
brun ("Truite fario"), babușca ("Rutilus rutilus"), zvârluga ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreana ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipara (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârca ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), salamandra ("Salamandra salamandra"). Insecte: croitorul alpin ("Rosallia alpina"), cărăbuși din speciile "Cărăbuș variolosus" și "Cucujus cinnaberinus", cosaș de stepa ("Șaga pedo" - specie încadrată pe lista roșie
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
și Paul Bujor, fiind, după doi ani, numit preparator la cetedra de Morfologie animală. Se specializează în fauna acvatică și marină, îndeobște în crustacei și pești. Dar nu ocolește nici fauna terestră, obținând licența de biologie în 1933 cu teza: ""Vipera berus" în Moldova și Basarabia". Imediat după licență, obține bursă de doctorat pentru stațiunea zoologică marină de la Agigea, care, ca și cea de la capul Caliacra, aparținea Institutului Bio-oceanografic de la Constanța. Va petrece cinci ani în aceste instituții, obținând în 1938
Mihai C. Băcescu () [Corola-website/Science/307091_a_308420]
-
uranoscopus frici), zglăvoaca (Cotus gobio). Se regăsesc reptile și amfibieni ca: broasca râioasă verde (Bufo viridis), roșie (Rana temporaria) și cafenie (Rana arvalis), brotacul (Hyla arborea), șopârla de munte (Lacerta vivipara), tritonul carpatic - mai rar (Triturus montandoni), salamandra (Salamandra salamandra), vipera comună (Vipera berus) Dintre păsări, "pe lângă pâraiele cu pantă mare "se află: arinarul (Chrysomirtis spinus), cintița (Fririgilla coelebs), gușa roșie sau cărămidarul (Erithacus rubecula), muscarul sur (Muscicapa striata), pescărelul verde (Alcedo ispido) și cel negru (Cinclus aquaticus). Se regăsesc "printre
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
zglăvoaca (Cotus gobio). Se regăsesc reptile și amfibieni ca: broasca râioasă verde (Bufo viridis), roșie (Rana temporaria) și cafenie (Rana arvalis), brotacul (Hyla arborea), șopârla de munte (Lacerta vivipara), tritonul carpatic - mai rar (Triturus montandoni), salamandra (Salamandra salamandra), vipera comună (Vipera berus) Dintre păsări, "pe lângă pâraiele cu pantă mare "se află: arinarul (Chrysomirtis spinus), cintița (Fririgilla coelebs), gușa roșie sau cărămidarul (Erithacus rubecula), muscarul sur (Muscicapa striata), pescărelul verde (Alcedo ispido) și cel negru (Cinclus aquaticus). Se regăsesc "printre livezi sau
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
1742-1819) despre genurile de plante descrise de Teofrast (1816) și despre „Floră și fauna” a lui Virgiliu (1824). După ce a devenit medic regal la castelul din Fontainebleau, a mai publicat în 1805 un mic tratat referitor la mușcătură [[Șerpi veninoși|Viperei aspis] de acolo și, în 1815, o revizuire a istoriei medicinei în 5 volume a lui [[Kurt Sprengel]] (Versuch einer pragmatischen Geschichte der Arzneikunde). În ziua de 22 octombrie 1821, savantul a fost ales corespondent al „Academiei de Stiinte” în
Jean-Jacques Paulet () [Corola-website/Science/337286_a_338615]
-
sunt considerate endemisme carpatice: Nemoura carpathica, Chloroperla kisi. Păsările - privighetoarea, mierla, cucul, sturzul - abundă în regiune în toate anotimpurile. Lumea animală este bine reprezentată prin numeroasele exemplare de reptile, dintre care unele se află pe cale de dispariție. Tipurile reprezentative sunt: vipera cu corn (Vipera ammodytes) -întâlnită în regiunile calcaroase ale Cheilor Carașului .. Dintre animalele specifice pădurilor de foioase frecvente sunt lupul, șoarecele gulerat, veverița, pârșul, jderul de pădure, mistrețul, căprioara, iepurele, cocoșul de munte, ierunca. Rețeaua de ape a comunei este
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
carpatice: Nemoura carpathica, Chloroperla kisi. Păsările - privighetoarea, mierla, cucul, sturzul - abundă în regiune în toate anotimpurile. Lumea animală este bine reprezentată prin numeroasele exemplare de reptile, dintre care unele se află pe cale de dispariție. Tipurile reprezentative sunt: vipera cu corn (Vipera ammodytes) -întâlnită în regiunile calcaroase ale Cheilor Carașului .. Dintre animalele specifice pădurilor de foioase frecvente sunt lupul, șoarecele gulerat, veverița, pârșul, jderul de pădure, mistrețul, căprioara, iepurele, cocoșul de munte, ierunca. Rețeaua de ape a comunei este bogată, iar numărul
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
lista IUCN. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), veverița ("Sciurus vulgaris"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), vipră ("Vipera berus"), salamandra carpatica ("Triturus montandoni"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"); Pești: mreana vânata ("Barbus peloponnesius"), lipan ("Thymallus thymallus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]