1,336 matches
-
poate B. Fundoianu, își află cu îndreptățire locul în rândurile „anarhiștilor” poetici. Nu același lucru se poate spune despre cei „moderați”, împărțiți după sistematica dragomiresciană în exponenți ai „liricii minore” (F. Aderca, Al. A. Philippide ș.a.) și ai „liricii de virtuozitate” (G. Bacovia, Lucian Blaga, T. Arghezi). Deși exactitatea unor analize de text sau unele soluții de amănunt pot fi contestate, ceea ce s-a și făcut în epocă, deși multe argumente nu se susțin în totalitate, selecția scriitorilor fiind numai un
CONSTANTINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
Viena, de I. Micu-Klein, va aparține în veacul următor lui Timotei Cipariu. În fine, după jumătatea vieții, în exil, jelind și el „de țara Domnului”, C. se încumetă a da o tălmăcire proprie, în versuri a Psaltirii, fără a egala virtuozitatea predecesorului „artist” care fusese Dosoftei, dar întrecând cu mult în expresivitate pe ardeleanul Ioan Viski (căruia i se atribuie o nouă și modestă transpunere în stihuri a psalmilor, datând de la 1697). Interesează, în Psaltirea lui C., înrâurirea poeziei populare în
CORBEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
193/1961) - într-o incursiune în operă, un pretext de investigare a evoluției spiritului cioranian în spațiul cultural francez: „Emil Cioran a fost pătruns de subtilitatea limbii literare, dar nu și de spiritul francez, de acel scepticism nuanțat, de acea virtuozitate de a răstălmăci ideile, multiplicând cu voluptate aforismele incertitudinii. [...] O întrebare: Este posibil ca cineva să-și însușească un spirit care nu intră în dimensiunile lui spirituale?” Dezbaterea punct cu punct a ideilor controversatei „scrisori” implică și numeroase acuze („lipsă
COURRIER ROUMAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286456_a_287785]
-
Strigoii), sugestiilor auditive folosite în Zodia racului li se adaugă, aici și în alte locuri, o fantezie plastică puțin obișnuită. La B. pot fi aflate versuri pline, meșteșugite, somptuoase uneori, alerte alteori, cu vădite delicii de coloratură lexicală și cu virtuozități de rimă și ritm. Și în proză scriitorul este ispitit de elementul fantastic. Ciclul Heptameron (1861) cuprinde câteva povestiri care utilizează înscenarea fantezistă, narațiunea rămânând, de fapt, în planul real, ca mai târziu la D. Anghel, dar și altele care
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
referențiale. Convins că nici un alt prozator antic nu este atat de familiar sensibilității veacului al XX-lea prin limbajul artistic și tiparele literare, C. își propune să argumenteze ideea modernității lui Tacit convertind pledoaria într-o aproape ostentativa demonstrație de virtuozitate structuralista. Polisemia latentă și structura romanesca a scrierilor istoricului latin prevestesc parcă literatura secolului al XX-lea, dovedind perenitatea înnoirilor autentice, într-un cuvânt, a modernității. Sub aceeași incidența metodologica se înscrie și Structures et idéologie dans „Leș Vies des
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
actor ruptura cu modul de (reprezentațiune) joc bazat pe retorică și declamațiune și degenerat în nenatură complectă. Întreaga sa personalitate nobilă pare a-l fi favorizat mai ales întru idealizarea astor fel de caractere, luate din sfera burgeză. Îndealtfel o virtuozitate în felul acesta de caractere tradă fără-ndoială o chemare mult mai marcată pentru cariera dramatică, chiar daca reprezintatorul nu se poate sui până la înnobilator de caracter, decât avantagiul d-a reprezinta cu efect tipurile dramatice ce se bazează mai mult
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că aicea înrudirea personală a artiștilor cu cercul rolelor lor e de regulă mai intensivă decât la aciia cari se ridică abia prin mediul reflexiunei la unitatea intuițiunei. De-aceea însă va [fi] și cercul caracterelor reprezentabile de ei cu virtuozitate mai răstrîns. Naturile demonice în coprinsul cel mai larg și figurile umoristice, mai ales cele ce ating fantasticitatea, vor fi cu preferință sferele în care se va cerca speția aceasta de formare artistică. La amândouă trebuie oarecum o Wahlverwandtschaft specifică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai locală el se înălța totdeuna până la un comic național. Artistimea (actorimea) femeiască, în genere mai înrudită cu inspirațiunea decât cu reflexiunea, va ieși totdeuna în forma asta dezvoltată de noi daca va fi ajuns S. Bălănescu această treaptă a virtuozității supreme. {EminescuOpXIV 273} Reprezentarea lor cea plină de geniu (și poezie) e cea mai mare parte productul acelei intuițiuni ce coprinde nemijlocit totul, fără de-a pătrunde conștiut în toate particularitățile caracterului și în conexiunile sale psicologice. Artistele dramatice mari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cărui cult nu poți ajunge decât prin ambitele tonului și ale gestului. Fără privirea ei cultului îi lipsește ultima vegheare, și artei noastre (sînțirea) sancțiunea supremă. Partea specială se împarte așadar în aceste trei despărțăminte necesarii: 1) Cultura tonului până la virtuozitatea artistică a declamațiunei orale. 2) Cultura corpului spre a face din el un organ al sufletului și dezvoltarea lui până la aptitudinea realizărei artistice a stărilor sufletului, adică elocința corporală (fizică), în fine 3) Reprezintarea caracterelor, în care se pătrund reciproc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Cicero numește vocea puternică numai un dar al naturei, care poate să se mărească oarecum și să fie conservată prin îngrijire, pe când Festigkeit și presiziunea (Bestimmtheit) plastică a vocei e un product al esercițiului și a îngrijirei. [... ] {EminescuOpXIV 304} această virtuozitate, care are de-a-și revindica al treilea moment al culturei tonului, poate totdeuna o voce mai slabă, însă făcută capabilă de-a esprima toată scara forței, să învingă și asupra tonului celui mai puternic; pentru că ea poate cel puțin să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pipăirei, care apoi au fost transpuse pe impresiunile analoage a celorlalte simțuri și-n fine până pe însușirile psihice și morale. pipăire e asemenea Această mișcare au percurs-o mai toate vorbele cari înseamnă impresiuni a simțurilor. Acuma accentul simbolic constă în virtuozitatea aceea ca să dai tuturor acestor espresiuni, atât celor proprii cât și celor transmise, o astfel de culoare tonică încît ele să se prezinte auditorului în puterea lor originală și să-l silească la intuițiunea vioaie și la reproducerea impresiunei. Accentul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și tratarea unui întreg estetic. Aicea el are ocaziunea de-a se ridica de la cântecul cel mai simplu până la cel mai grandios tablou tonic, are ocaziunea de-a manifesta prin voce toate modulațiunile simțirei și a cugetărei. E clar că virtuozitatea în declamarea lirică prezintă mari foloase pentru espresiunea caracterelor dramatice; deja de-aceea pentru că în urmă fiece caracter prezintă o schimbare nemărginită de simțăminte lirice și fiece caracter în genere poate fi considerat ca un întreg liric ce se răzlățeste
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se țin multe din cântecele Divanului din Vestost, lirismul pompos întrețesut în dramele spaniole și apoi cea mai mare parte din poeziile lui Ruckert, a cărui distinctivă treaptă de arta constă tocmai într-aceea că întrupează intuițiunile fantaziei prin mijlocul virtuozității în formare și a nemărginitei dominări ce o esersă în lumea formelor; și pentru a împodobi aceste forme el nu se sfiește de-a întrebuința universul întreg cu o libertate atât de temerară și cu o cutezanță desultorică. Această speție
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în formarea vorbelor. Declamațiunea acestei speții de poezii, pusă-n față cu simplitatea declamațiunii poetice a speției întîi, e un contrast și am putea s-o numim, împrumutînd o espresiune muzicală, cu terminul de declamațiune figurată, și într-adevăr aicea virtuozitatea vocei se silește a ajunge bogăția formelor poetice și a dispune liber peste ele. Numai voci pline de sunet, mari și esersate deplin în toate direcțiunile vor fi în stare să eserseze o influință deplină în această a treia 413r
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sunet, mari și esersate deplin în toate direcțiunile vor fi în stare să eserseze o influință deplină în această a treia 413r speție a liricei. În sistemul instrucțiunii speția aceasta se prezintă, cum am arătat-o, ca stadiul propriu de virtuozitate în declamațiunea lirică și, ca atare, ea are să fie înșirată ca membru al sistemei întregi. Ca stadiu de tranzițiune în declamațiunea dramatică am putea să însemnăm baladele și romanțele, pentru că în ele se pătrund deja reciproc elementul epic cu cel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
naiv și depărtat de orce patos retoric, pretinde în reproducerea sa înainte de toate pătrundere[a] acelui element însuflețit care-o caracteriză; romanța va să zică nu pregnează elementul epic prin coloratură de ton; baladele de speția din urmă cer din contra o virtuozitate în declamațiunea coloratoare și părțile epice cer cu deosebire o declamațiune care să clarifice intuitiv ideea ce conține. De-aceea ele și sânt o școală minunată. Aicea vrem ca recitatorul să puie înainte-ne întreaga bogăție a narațiunii epice într-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
face) desface cu totul de personalitatea lui, de-a se nega pe sine însuși. Cineva dotat cu mijloace fericite de ton, cu o însemnată cultură artistică și cu o simțire adâncă și adevărată va putea lesne să citească cu oarecare virtuozitate lucruri epice și lirice și cu toate astea în declamațiunea dramatică s-ar putea să nu-i succedă. Căci declamațiunea dramatică se-ntemeiază, cum am mai zis-o, pe dezapropriarea de sine însuși, pe despoiarea totală de personalitatea sa proprie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se poate substitui 423v prin nimica. Asta-i măsura talentului său de reprezentare, va să zică măsura a chiar artei sale. Numai în cercul talentului său [de] creare el poate prin studiu și prin o tehnică amplă, poate să ajungă la o virtuozitate oarecare; cantitatea de talent însăși nu se poate lărgi, ea e marginea puterei sale creatoare. Această cantitate de {EminescuOpXIV 341} putere de-a demite în realitatea sensibilă cele privite intuitiv înăuntrul său condiționează așadar, cu presupunerea unei culturi tehnice, stadiul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
esecutate cu isteție și calculate cu deosebire după mărimea spațiului favorizează producerea unor efecte anumite a măscărei: însă, deși mânuirea sigură a acestei tecnice întregi, cu toate apucăturile ei la un loc, e importantă, chiar daca ea s-ar domina cu virtuozitatea cea mai mare, totuși, prin ea singură, nu se poate crea o mască caracteristică, tot așa cum mulțimea observațiunilor celor mai ingenioasă și dominarea asupra vocei și gestului nu pot produce un caracter adevărat. E una și-aceeași fantazie creatoare care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cer în România decât patru clase primare, violoncel - și negustorie de vorbe. Dac - am întreba ce se cere pentru a fi director la Ministerul de Interne ne-am aduce numaidecât aminte de omul care a ocupat acest post cu oarecare virtuozitate, de mucenicul Simeon. Ce s-a cerut de la el? Patru clase primare și poate meritul de-a fi bulgar. Care e echivalentul material al colosalei munce de-a fi pătruns misterele abecedarului și a celor patru operații? Mii de galbeni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu reprezintă o observație obiectivă a naratorului pe care cititorul să o poată crede, ci o opinie subiectivă a persoanei ale cărei sentimente sînt caracterizate în acest mod". Jauss afirmă că procedeul artistic folosit de Flaubert în acest scop "cu virtuozitate și cu o perspectivă consecventă" este stilul indirect liber 312. Acest lucru este corect ca rezumat al raționamentului apărării, însă imprecis după criteriile naratologiei. Atunci cînd o formă de stil indirect liber este încastrată în stilul narativ auctorial, de regulă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în cadrul doctoratului) este explicată de progresul permanent care impune informare din surse recente. Bisturiul a fost considerat arma cea mai periculoasă dar și cea mai salvatoare. Nici un organ n-a rămas în afara intervenției chirurgicale. Sunt cunoscute situații în care calitățile (virtuozitate, forță de muncă, pregătire teoretică exemplară, devotament, onestitate) devin piedici în promovare pentru că se opun "altor interese". Societatea ar trebui să vegheze și să-i promoveze pe cei buni. Elogiile aduse marilor chirurgi se reflectă favorabil asupra întregii specialități și
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
fi captate de o cameră incorporată în lampa scialitică; o mână telecomandată îi va permite chirurgului să opereze la distanță. Sălile de operație mobile se vor deplasa la domiciliu, intervenția câștigând în rapiditate și în eficacitate. Dibăcia manuală care definește virtuozitatea unui chirurg nu va mai avea căutare, câtă vreme rolul acesteia se va rezuma la acțiunea roboților. Chirurgul va fi prezent totdeauna pentru a lua decizii, indiferent de progresele roboticii. Securitatea intervențiilor va crește. În arta și știința medicală contemporane
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
făcut pentru noi înțelepciune de la Dumnezeu (sophía hQmžn apò theo¤), și dreptate, si sfințire, si răscumpărare” (1Cor 1,30). În aceste pasaje Hristos este numit în mod explicit sophía, si vestirea lui e pusă în opoziție cu „înțelepciunea omenească”, pură virtuozitate retorica sau speculație filosofica. Dumnezeul la care ajunge această din urmă este doar pentru o elită, insă înțelepciunea lui Dumnezeu a fost personificata în Hristos cel răstignit, întruchipare a planului de mântuire pentru toți293. Personificarea Înțelepciunii este însă mai veche
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lui În termeni didactici 236 d) Trepte de parcurs În prelucrarea unui caz 238 e) Variante de aplicare a metodei cazurilor 239 Capitolul V Metode de Învățare prin acțiunea practică (operaționale sau practice) 242 A. Metodologia didactică Între două exigențe - virtuozitate și creativitate 242 B. Metode bazate pe acțiune reală (autentică) 244 1. Metoda exercițiului (exersării) 244 a) Specificul și funcțiile Învățării prin exersare 244 b) Tipuri de exerciții 247 c) De la exercițiul automatismelor la exercițiul operațiilor 247 d) Cerințe și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]