670 matches
-
Bucovina, care după 1848 ajunge tribuna revoluționarilor din principate și mai ales din Moldova, C. Negruzzi e acuzat că la 1848 a tăcut pentru că i s-au dat "ciolane în gură, și împrejurările anului 1848, pe lângă titlul de director al vistieriei, îl mai îmbrăcară cu remunerație, cu titlul de epitrop al școalelor publice..." etc.2. 1 Ibidem, I, p. 335, 339 ăScrisorile XXXI și XXXIIÎ. 2 Bucovina, 1849, nr. 23. C. Negruzzi fiind un "critic" și, pe de altă parte, potrivnic
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
din mâna Lui nimeni nu poate să răpească, precum spune Hristos: din mâna Tatălui Meu nimeni nu poate să răpească (In. 10, 29). Așadar, întrucât nimeni nu poate răpi din mâna lui Dumnezeu, ele rămân pururea acolo ca într-o vistierie nefurată, întreprinderile noastre de aici sunt supuse la tot felul de schimbări și de întorsături drept care deseori osteneala lor o suferim, iar de împlinirea lor rămânem lipsiți iar în privința nădejdilor pe care le-am învistierit la Dumnezeu nu este cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lor, și nu găseau comoara credinței aflată în ei, ca să o jefuiască, atunci pățeau ce pățesc cei ce asediază capitala unui imperiu, plină de multe bogății și cu destule comori în ea, care, după ce dărâmă zidurile ei și intră în vistieriile cu bani, sparg ușile, sfărâmă zăvoarele, sapă dușumeaua și caută peste tot, dar pentru că nu pot găsi bogăția ei, pleacă cu mâinile goale. Așa sunt avuțiile sufletului. Nu sunt trădate de suferințele trupului, când sufletul le ține cu strășnicie. Chiar
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
țară așa-numitele „fonduri de contrapartidă” În moneda locală, care puteau fi folosite conform acordurilor bilaterale Încheiate Între Washington și fiecare guvern național. Unele țări au folosit aceste fonduri ca să achite alte importuri; altele, precum Italia, le-au transferat În vistieria națională, ca rezerve pentru necesitățile valutare viitoare. Acest mod inedit de a furniza sprijin a avut consecințe inovatoare. Programul a obligat guvernele europene să facă planuri anticipate și să calculeze În avans investițiile necesare. Le-a pus condiția să negocieze
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și Înghețând prețurile În timp ce măreau salariile, fără să-și bată capul cu efectele pe termen lung. Consecințele acestei nonșalanțe au Început să se facă simțite În 1977: la alegerile generale din iunie, rata anuală a inflației era de 26%, În vistieria statului (secătuită de politica franchistă de impozitare regresivă) bătea vântul, iar șomajul se Înscria Într-o curbă ascendentă de durată. Între 1973 și 1982, 1,8 milioane de spanioli au rămas fără slujbă 17. Ca În timpul efemerei Republici din anii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În afara sa. Pentru cetățenii statelor membre Însă, caracteristica fundamentală a Uniunii Europene În acei ani nu era modul În care era condusă (cei mai mulți ignorau cu desăvârșire detaliile), nici proiectele liderilor pentru o mai strânsă integrare, ci sumele care circulau prin vistierie și modul În care acești bani erau repartizați. În forma sa originală, Tratatul de la Roma menționa o singură agenție al cărei mandat era să identifice acele regiuni din statele membre care aveau nevoie de asistență și să le aloce fonduri
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Reprezentanții politici ai regiunilor dezavantajate au manipulat prompt fondurile europene pentru a-și consolida propria popularitate locală - făcând astfel presiuni asupra autorităților de la Dublin sau Londra pentru a Încuraja și chiar suplimenta generozitatea Bruxelles-ului. Aceste aranjamente le conveneau tuturor: vistieria europeană pierdea milioane de dolari pentru a subvenționa turismul În vestul depopulat al Irlandei sau acordând scutiri de impozite pentru a atrage investitori În zonele cu șomaj cronic precum Lorena sau Glasgow, dar (fie și numai pentru că era În interesul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În 1960 lucrau cu normă Întreagă 72%; douăzeci de ani mai târziu, numai 44%. În Olanda, cifra a scăzut de la 81% la 58%. În câțiva ani, cea mai numeroasă generație din istoria Europei avea să nu mai plătească impozite la vistieria națională, ci să extragă din ea sume imense - fie sub forma pensiilor de stat garantate, fie (cost indirect, dar cu un impact similar) solicitând insistent serviciile sociale și medicale asigurate de stat. Mai mult, fiind cel mai bine hrănită generație
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
umerii celor În măsură să plătească atârna o povară din ce În ce mai grea. Deja costul pensiei și asigurării de sănătate afecta În unele locuri (Franța, În special) angajatorii - o problemă serioasă În condițiile unui șomaj ridicat. Dar mai Îngrijorătoare era cheltuiala din vistieria națională: ca procent din PIB, datoria guvernului a atins la mijlocul anilor ’80 un nivel record - În cazul Italiei, 85%. În Suedia anului 1977, o treime din PNB era alocată cheltuielilor sociale, povară bugetară care nu putea fi susținută decât cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
subvenționați care profitau de generozitatea plătitorului de impozite. Economia britanică s-a ameliorat incontestabil În timpul lui Thatcher, după un declin inițial În perioada 1979-1981. Prin eliminarea firmelor ineficiente, creșterea competiției și demoralizarea sindicatelor, productivitatea și profitul afacerilor au crescut spectaculos. Vistieria a fost umplută din nou (soluție irepetabilă, din păcate) cu banii obținuți din vânzarea bunurilor naționale. Măsura nu figura În programul inițial din 1979, iar privatizarea nu era, În sine, o idee cu Încărcătură ideologică - la urma urmei, Partidul Laburist
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Independentă, Catalonia ar fi fost una dintre cele mai prospere țări de pe continentul european. Identitatea specific catalană s-a conturat În parte și dintr-o nemulțumire (ușor de exploatat) cu privire la sumele masive pe care provincia trebuia să le verse la vistieria țării, conform Fondului de Compensare Interteritorială Înființat În 1985 pentru ajutorarea regiunilor sărace din Spania. Dar Catalonia - ca și țara Bascilor, Galicia, Navarra și alte provincii autonome care căpătaseră curaj - a avut și foloase de pe urma destrămării identității „spaniole”. Franco exploatase
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
publice În care statul național (și nu Uniunea Europeană sau Întreprinderile private) putea juca un rol inimitabil, deținând cvasimonopolul finanțării. Chiar și În Europa de Est, unde generația mai vârstnică Își aduce aminte cu tremur ce Înseamnă să Încredințezi guvernului controlul vieții culturale, vistieria publică prin care bătea vântul era singura alternativă la impactul malefic al forțelor pieței. Sub comunism, artele spectacolului au fost mai mult destoinice decât epatante: de obicei competente din punct de vedre tehnic, dar aproape Întotdeauna precaute și conservatoare. Era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au îndreptat în mare parte lucrurile, iar de experiența făcută, se va profita în viitor. S'a dovedit că evreii, ca să scape de muncă, sunt în stare să sacrifice bani, de acest lucru trebuie profitat pentru ca banii să intre în vistieria statului. Cu toate acestea s'a dovedit că acolo unde a fost o bună încadrare, randamentul a fost apreciabil, în viitor, deci, trebuie ca organizarea acestor detașamente să se facă pe Batalioane de lucrători evrei, bine încadrate și pe echipe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dintre prinț și consoarta sa. Din aceeași sursă aflăm că, la mai puțin de doi ani „de la căsătoria cu ea”, a lui Mavrogheni cu văduva lui Conachi, soțul moare, Elena rămânând pentru a doua oară o tânără văduvă. În evidențele Vistieriei Moldovei din anul 1816, el, Mavrogheni, figurează ca stăpân al moșiilor Conăchești moștenite. După dispariția acestuia, moșiile, inclusiv cele de la Umbrărești, au fost administrate când direct de către Elenco Manu, când prin arendașii ce se iveau și care au fost destul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe apa Bârladului, cu mori în Bârlad”. Catinca, cunoscută și cu prenumele Ecaterina, aflăm că „s-au însoțit cu Alexandru Grecianul, marele spătar”. În Condica Liuzilor din 1803, acest Alexandru Grecianu este arătat drept stăpân al Torceștilor. Iar în Condica Vistieriei Moldovei din anul 1816, pe lângă el, întâlnim și pe „dumisali postelnicul Mihalachi Mavrogheni”, acum soț de-al doilea al Elencăi Manu, precum și „răzășască”. Nu știm în ce împrejurări a ajuns postelnicul Mihalache Mavrogheni să fie considerat stăpân în moșia Tocești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi făcut în mod deliberat, de către autoritățile sau dregătorii locali interesați în neprezentarea situației reale, mistificările de acest fel fiind un mijloc de apărare pentru localnici, o practică justificată de timpurile grele pe care oamenii locului le traversau. Și Condica Vistieriei Moldovei din anul 1816 bănuim că se circumscrie acelorași imperative. În ea s-a înregistrat un număr de familii mult micșorat și aceasta socotind nu numai după faptul că nu au fost cuprinse toate categoriile sociale ce beneficiau, potrivit uzanțelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documente contemporane care cuprind date de referință. Exemplificăm cu două cazuri tipice, credem noi, aspectul pe care dorim să-l relevăm: 1 - la satul și moșia Drăgănești-Tecuci, a vornicului mare pe atunci Mihail Sturza, viitorul domn, nu apare în Condica Vistieriei Moldovei din 1816 decât un număr de „16 liudi” la impuși la bir și nici un scutelnic. Cu un an în urmă însă, respectiv în 1815, în publicațiile ce se fac privind scoaterea la vânzare prin mezat a moșiei Drăgăneștilor scrie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în lumea satelor până foarte târziu, când vor deveni simple naivități, de care vor beneficia profitorii locali sau de aiurea. Apoi, cisla nu credem că trebuie luată și înțeleasă numai cu sensul de „impunere colectivă, de repartizare a dărilor către Vistierie”, dar și ca activitate de repartizare a veniturilor între copărtași, în primul rând, căci nu e de conceput că pot fi stabilite impuneri și contribuții fără ca în prealabil, să nu se aibă în vedere evaluarea veniturilor. A sta la cislă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bani, să fi prins în evidența sa și numele unor oameni ce nu se aflau în stare de robie. Cel puțin așa se poate deduce după nume ca: Neculai și Panaite Rusu, Petrache Ioan, Mateiu Hurmuzachi etc. Suma totală pretinsă Vistieriei era de 1.044 galbeni la cursul anului 1854. Dar, pentru că Vistieria nu a achitat imediat suma, ci a tergiversat, suma a crescut la 1.080 galbeni, iar în lei echivala cu 13.541,45, la cursul din 1856. Din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu se aflau în stare de robie. Cel puțin așa se poate deduce după nume ca: Neculai și Panaite Rusu, Petrache Ioan, Mateiu Hurmuzachi etc. Suma totală pretinsă Vistieriei era de 1.044 galbeni la cursul anului 1854. Dar, pentru că Vistieria nu a achitat imediat suma, ci a tergiversat, suma a crescut la 1.080 galbeni, iar în lei echivala cu 13.541,45, la cursul din 1856. Din catagrafia cu datele pe care le-am reprodus și din documentele ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]